8,558 matches
-
sunt construite din cărămidă arsă, cu 2-3 camere la stradă și bine cunoscută poartă de la "sura" pentru acces în "ocol". Locuitorii satului se ocupă cu creșterea animalelor, cositul fânețelor și cultivarea terenurilor agricole. Un loc aparte îl ocupă plantarea de livezi cu pomi fructiferi, mai ales cele cu pruni pentru producția de "răchie de pruna". Zona nu a fost cooperativizata în regimul comunist, dar sătenii au suferit la fel de mult ca și toți locuitorii țării, prin "dările" pe care trebuiau să le
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
numelui. Rând pe rând, istoricii maghiari Korabinski, Valyi, Nagy, Fenes Elyek, atestă numele Ferendia și specificul ei valah. În 1851, Fenyes scria că Ferendia este o comună valahă, cu 1.348 de ortodocși, cu 73 6/8 sesiuni iobagiale, cu livezi de pruni, dar fără pădure.. Printre proprietarii domeniului Ferendia găsim la 1880 pe Ladislau Markovics, la 1885 pe contele Zichy, la 1890 pe contele Adolf Schönberg, iar la 1900 pe baronul Szent Ivanyi-Oszkar, sub care s-a făcut și parcelarea
Ferendia, Timiș () [Corola-website/Science/301359_a_302688]
-
km. Localități învecinate: Localitatea Bucovăț este atestată documentar încă din anul 1440, când aceasta aparținea de Cetatea Șoimoș, Lipova. Denumiri care apar de-a lungul timpului în documente: ♦ 1924/25: Bucoveți Descoperiri arheologice: □ Movile de pământ La sud de "Pârâul Livezi" și de drumul spre Bucovăț care vine de la Dumbrava, precum și în apropiere de confluența "Pârâului Priba" cu "Pârâul Livezi" au fost depistate patru sau cinci movile de pământ cu diametrele cuprinse între 20 și 30 m și înălțimea între 0
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
Denumiri care apar de-a lungul timpului în documente: ♦ 1924/25: Bucoveți Descoperiri arheologice: □ Movile de pământ La sud de "Pârâul Livezi" și de drumul spre Bucovăț care vine de la Dumbrava, precum și în apropiere de confluența "Pârâului Priba" cu "Pârâul Livezi" au fost depistate patru sau cinci movile de pământ cu diametrele cuprinse între 20 și 30 m și înălțimea între 0,75 și 2 m. De asemenea, în vatra satului, pe ulița ce urcă de la biserică spre vest, la circa
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
Partoș () este un sat în comuna Banloc din județul Timiș, Banat, România. Localitatea se găsește în sud-vestul județului Timiș. Se învecinează la nord cu Banloc, la est cu Șocă și Denta, la vest cu Livezile și la sud cu Șerbia. Descoperirile efectuate cu ocazia săpăturilor din jurul râului Bârzava, au scos la iveală dovezi ale vechimii așezării. Prima atestare documentara a Partoșului se regăsește într-o dijma bisericească colectată între 1300 - 1335, unde apare sub denumirea
Partoș, Timiș () [Corola-website/Science/301385_a_302714]
-
Senteș.În acel an s-au zidit 30 case pentru acești coloniști.Fiecare primește câte 24 jugh. cu prețul total pentru 70 case de 7940 coroane.Așa se întemeiază comuna de coloniști maghiari reformați:Moșnița Noua. Lacurile: Prigoriu, Sărămpău, Săliște, Livezi, Costăzi, Șarta, Űberland, Zăbran, Lunca, Sălașe, Satu Bătrân, Viile, Bistra. Râuri: Timiș Pâraie:Subuleasa, Bistra, Rătul lui Ivașcu, Râtul lui Barcu, Râtul Dracului. Baltă: Cârna. Suprafața hotarului e de 3280 jughere cadastrale din care 432.1455 jughere padure. În anul
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
esențial pentru agricultură. O mare problemă pentru mediu este scăderea numărului de insecte polenizatoare, și pentru a menține un număr constant de specii de insecte ele sunt acum crescute în crescătorii, cu scopul de a poleniza suficient plantele din câmpuri, livezi sau sere la stadiul de floare. Insectele produc de asemenea și substanțe utile, cum ar fi miere, ceară, lac și mătase. Albinele melifere au fost crescute de oameni mii de ani pentru miere, deși polenizarea culturilor de aceste albine este
Insectă () [Corola-website/Science/300051_a_301380]
-
au fondat trei cartiere: Shkhunat Hateimanim ("Cartierul yemeniților"), Shaaraim și „Marmorek”. Evreii polonezi, care deveniseră proprietarii pământurilor, au plantat pomi fructiferi, migdali și în special vii iar din anul 1904 portocali, Zalman Minkov fiind cel dintâi care a sădit o livadă de portocali. Evreii yemeniți au găsit de lucru pe aceste plantații. Localitatea a devenit după mulți ani cunoscută că „oraș al citricelor” - Ir Hahadarim. În anul 1920 a ajuns la Rehovot calea ferata și s-a clădit o gară, ceea ce
Rehovot () [Corola-website/Science/300221_a_301550]
-
Beer Sheva în drum spre Egipt. Simbolul oficial al orașului cuprinde trei elemente:o portocală - aluzie la plantațiile de portocali care în trecut au făcut renumele locului, și din care nu a rămas în prezent decât un mic Muzeu al livezilor („Muzeion Hapardes”), un microscop - aluzie la centrele de cercetare științifică - Institutul Weizmann, Facultatea de studii agricole,etc și o carte - aluzie la bibliotecă privată a lui Tuvia Miller care se află pe vremuri în centrul localității și era la începutul
Rehovot () [Corola-website/Science/300221_a_301550]
-
care au trăit și muncit la Rehovot: Moshe Smilanski, fratele acestuia Meir „Siko” și nepotul S.Izhar, poetul și traducătorul de limbă idiș Yehoash, poetul Shin Shalom, poeta Rahel Bluwstein, poeții Alexander Pen și Avraham Halfi care au lucrat în livezile Rehovotului, Nahum Gutman și Binyamin Tamuz care au lăsat povestiri despre aceste locuri („Enigmă vacanței mari”, „Nisipurile de aur”), textierul și traducătorul Dan Almagor și mulți alții.
Rehovot () [Corola-website/Science/300221_a_301550]
-
Poiana Aiudului (în , în ) este un sat în comuna Livezile din județul Alba, Transilvania, România. Satul a fost atestat documentar, conform datelor de la Muzeul de Istorie din Aiud, în anul 1293. Populat cu români. Evoluția toponimiei:<br> 1293-1330 Nyrmezew<br> 1331-1600 Nyírmező (Nirmezeu) <br> 1733 Pojana (Poiana) <br> 1861 Nyirmező
Poiana Aiudului, Alba () [Corola-website/Science/300265_a_301594]
-
un sat în comuna Buteni din județul Arad, Crișana, România. Este situat pe Valea Crisului Alb. Prima atestare documentara datează din anul 1552. Înregistrat sub denumirea de "Gosd", ulterior "Govosdia/Govojdia" și Paulian, în timpul epocii comuniste, sătul primește denumirea de "Livadă", nume derivat din activitatea economică principala a localității, una predominant agrara, evidențiata fiind ramură de pomicultura. Denumirea actuala a localității, "Paulian", cea adoptată de localnici în anul 1919, a fost preluată onorific, în cinstea generalului cu același nume, Generalul Paulian
Păulian, Arad () [Corola-website/Science/300300_a_301629]
-
case (sau "fumuri"). Locuitorii, români,(în 01.01.2005 populația satului nomăra 121 de locuitori) se ocupă în principal cu creșterea animalelor (bovine și ovine), cultivau și mai cultivă cereale (grâu, secară, orz, ovăz, porumb) și cartofi. În sat sunt livezi cu pomi fructiferi (nuci, meri, peri, pruni, cireși, vișini), unii săteni rotunjindu-și veniturile din pomicultură. Erau câteva familii chiar înstărite cu livezi foarte frumoase: Vojei, Codrescu, Băceștii, Găndreștii, familia Nistea (desprinsă din Găndrești și Bârstănești), care obțineau venituri bune
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
și ovine), cultivau și mai cultivă cereale (grâu, secară, orz, ovăz, porumb) și cartofi. În sat sunt livezi cu pomi fructiferi (nuci, meri, peri, pruni, cireși, vișini), unii săteni rotunjindu-și veniturile din pomicultură. Erau câteva familii chiar înstărite cu livezi foarte frumoase: Vojei, Codrescu, Băceștii, Găndreștii, familia Nistea (desprinsă din Găndrești și Bârstănești), care obțineau venituri bune din comercializarea fructelor, în principal pe piața din orașul Turda. Acum cele mai multe dintre aceste livezi sunt îmbatrânite, de altfel ca și majoritatea locuitorilor
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
din pomicultură. Erau câteva familii chiar înstărite cu livezi foarte frumoase: Vojei, Codrescu, Băceștii, Găndreștii, familia Nistea (desprinsă din Găndrești și Bârstănești), care obțineau venituri bune din comercializarea fructelor, în principal pe piața din orașul Turda. Acum cele mai multe dintre aceste livezi sunt îmbatrânite, de altfel ca și majoritatea locuitorilor. Pantea Eugen, cântăreț mai apoi cantor la biserică, născut prin 1910, își amintește că prin anii 1920 toate casele erau acoperite cu paie, numai casa popii era acoperită cu țiglă. Tot el
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
Crișana, România. Prezentare generală. Tăgădău este un sat în comuna Tăgădau, județul Arad, Transilvania, România. Satul Tăgădău este renumit prin frumusețea portului vechi și mai ales prin diversitatea obiceiurilor folclorice. Localnicii sunt în majoritate agricultori și crescători de animale, iar livezile de pomi fructiferi sunt specifice acestei zone. Mulți din locuitori sunt adevărați artiști populari care au câștigat numeroase concursuri de interpretare. Religie Pe strada principală care se întinde de-a lungul șoselei, se înalță două frumoase și impunătoare biserici, una
Tăgădău, Arad () [Corola-website/Science/300307_a_301636]
-
vertice): 12,1%; 6. Erodisoluri, 22-23 (tipice, vertice): 2,5%. Terenul agricol al comunei se constituie din următoarele folosințe: arabil 7679 ha (81,1%), pășuni 609 ha (6,4%), fânețe 335 ha (3,5%%), vii 830 ha (8,8%) și livezi 23 ha (0,2%). Referitor la încadrarea în clase de calitate (fertilitate), pentru categoria de folosință "arabil", situația se prezintă astfel: cl I 4388 ha (46,3%), cl a II-a 1876 ha (19,8%), cl. a III-a 2008
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
nord, este actuala stăreție, un corp de chilii, arhondaricul și gospodăria mănăstirii. Înainte de intrare propriu-zisă in incinta mănăstirii, în partea dreaptă, se găsesc cimitirul, biserica cimitirului, un corp de chilii și spații de cazare pentru pelerini, iar în partea stângă livada mănăstirii. Odată cu trecerea timpului, ctitoriile de la Bistrița ale marilor voievozi și-au pierdut din frumusețea și strălucirea, pe care ctitorii lor le-a dat-o dintru început. Prin intervențiile ce s-au făcut în timpul unelor lucrări de restaurare - ex.: reparațiile
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
Evul Mediu. Aici se varsă pârâurile Ieudișor și Valea Satului în râul Iza, fiind prin urmare un punct important la confluența drumurilor care duc spre Ieud, și care fac legătura cu Valea Vișeului. Agricultura zonei e reprezentată mai ales de livezi de pomi fructiferi și fânațe pe dealuri, iar în vale terenul e potrivit pentru cultivarea cartofilor sau activități horticole. Munții Țibleș cu o altitudine de peste 1800 m se pot vedea înspre sud-est, iar Munții Rodnei cu vârful Pietrosu (2303 m
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
din Geoparcul Platoul Mehedinți care este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural). Activități specifice zonei: creșterea animalelor, cultura grâu și porumb, prelucrare produse ceramice, argilă, cahle teracota, cărămidă, vase de lut, livezi de pomi fructiferi, vită de vie Floră locală este specifică lumii vegetale din arealul în care condițiile genetice ale vegetației se întrepătrund cu condițiile de relief edifice, topoclimatice.Este o floră luzurianta și un strat ierbaceu cu bogată reprezentare, mojoritatea
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
influențe mediteraneene , balcanice. Trăiesc aici specii de copaci și arbuști între care: fagul, salcâmul, cerul, garnița, gorunul, stejarul, carpentul, frasinul, platinul, arțarul, mesteacănul, cătina, alunul, castanul, sălcia, arinul, plopul, murul, liliacul, păducelul, rachița, șocul, coacăzul, zmeurul, porumbarul, măceșul. Dintre pomii livezilor trebuie menționați: corcodușul, mărul, părul, nucul, cireșul, vișinul, dudul, gutuiul, piersicul, caisul. Este impresionant să întâlnești într-o zonă restrânsă atâtea specii aparținând vegetației de munte, de deal și podiș dar și de câmpie și lunca, de baltă și apă
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
Livezile este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Izvorălu de Jos, Izvoru Aneștilor, Livezile (reședința), Petriș și Ștefan Odobleja. În comuna Livezile se află o porțiune din Brazda lui Novac de nord, cuprinsă în Lista monumentelor istorice
Comuna Livezile, Mehedinți () [Corola-website/Science/301609_a_302938]
-
Livezile este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Izvorălu de Jos, Izvoru Aneștilor, Livezile (reședința), Petriș și Ștefan Odobleja. În comuna Livezile se află o porțiune din Brazda lui Novac de nord, cuprinsă în Lista monumentelor istorice 2004 Județul Mehedinți, cu următorul cod LMI: MH-I-m-B-10081. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Livezile se
Comuna Livezile, Mehedinți () [Corola-website/Science/301609_a_302938]
-
Livezile este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Izvorălu de Jos, Izvoru Aneștilor, Livezile (reședința), Petriș și Ștefan Odobleja. În comuna Livezile se află o porțiune din Brazda lui Novac de nord, cuprinsă în Lista monumentelor istorice 2004 Județul Mehedinți, cu următorul cod LMI: MH-I-m-B-10081. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Livezile se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Livezile, Mehedinți () [Corola-website/Science/301609_a_302938]
-
Aneștilor, Livezile (reședința), Petriș și Ștefan Odobleja. În comuna Livezile se află o porțiune din Brazda lui Novac de nord, cuprinsă în Lista monumentelor istorice 2004 Județul Mehedinți, cu următorul cod LMI: MH-I-m-B-10081. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Livezile se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,77%). Pentru 4,23% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Livezile, Mehedinți () [Corola-website/Science/301609_a_302938]