8,306 matches
-
Alexandru Căuțiș, Alex Vărzaru, Răzvan Cucui, Dan Panaet, Mihai Radu, Simona Tache, Radu C. Crahmaliuc. Universul "Academiei Cațavencu" pare a fi un teritoriu restrâns, care nu este accesibil oricui. Este formată dintr-un grup de oameni, din rândul cărora ești mândru că faci parte, iar dacă nu faci parte, aspiri să ajungi acolo. Nu oricine înțelege "Academia Cațavencu". Îți trebuie ceva inteligență și subtilitate.
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
Я в лес бежал из городов") pe 8 septembrie 1902. În 1905 a publicat prima carte de poezii "Drumul conchistadorilor". Cartea cuprindea poeme cu cele mai exotice subiecte imaginabile: de la girafele lacului Ciad până la crocodilii lui Caracalla. Deși Gumilev era mândru de cartea sa, cei mai mulți critici au considerat tehnica autorului ca fiind neîngrijită, chiar autorul făcând aprecierea mai târziu că a fost vorba de "muncă de ucenic". Din 1907, a călătorit mult prin Europa, în special prin Italia și Franța. În
Nikolai Gumiliov () [Corola-website/Science/300262_a_301591]
-
cobori în șesul Moldovei, pe poteca ce duce spre satul țiganilor (nu se inventaseră romii) unde au fost cândva vreo 5 case (bordeie), se găsește un minunat izvor cu apă limpede și rece și care în vremurile de demult curgea mândru printr-un budan din lemn de stejar ce fusese scobit prin ardere. Pe un mic tăpșan din apropiere descopeream resturile unor vase minunate, porțelanuri brodate cu aur, în mica pădurice de salcâm și stejar încă se mai găseau resturi de
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
corbaci = bici cornenci = corn de bou pentru cârnat cotarca = siloz cremeș = prăjitură Napoleon crumpene = cartof cucuruz = porumb curcubeta = dovleac custura = briceag cărigă = piesă a sobei cu lemne câșița = gaica dohan = țigară dună = plapuma groasă umpluta cu pene de pasăre fălos = mândru fedeu = capac feleharț = accesoriu atelaj fergătău = clanță fingie = cană firong = perdea (germ. Vorhaenge) fizătău = siret foraibăr = dispozitiv de metal în formă de șurub îndoit în unghi drept, prevăzut cu filet pe unul dintre brațe, cu care se blochează o ușă
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
pe margini ler = cuptor leveș = supă de tăieței lăvor = lighean (fr. lavoir) lezna = ieftin maioș = cartaboș mara = vacă motor = mașină mata = pisică nana = sora mai mare obdiele = pânză învelita în jurul piciorului și purtată în cizme când temperatura este coborâta ocoș = mândru parapleu = umbrela (fr. parapluie) perete = gogoașa pita = pâine pogan = mare poiata = vezi sura porodică = roșie pate = scame pălang = gard păpărada = omleta părseici = credent rișcașă = orez roată = bicicletă surducă = minge sâlvoi = magiun (slavic sliva: pruna) șaf = butoi de lemn ștrăifogăr = caleasca
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
în mod solemn de o ceată de feciori și fete care se numeau chemători, îmbrăcați de sărbătoare, ce umblau din casă în casă pentru a vesti nunta și pe locuitori ca să participe la acel important eveniment: "„Să nu vă țineți mândri și măreți, Și să vă faceți cale, în alte părți, Ci să veniți la un scaun de ședere La un pahar de băutură La mai multă voie bună!”" Chemătorii și chemătoarele aveau calitatea de domnișori și domnișoare de onoare și
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
căreia după lupta de la Războieni, Ștefan cel Mare numind mai multe locuri din zonă dupa numele celor șapte feciori ai Vrâncioaiei, a dat locului numele unuia dintre aceștia - Cucu (numele altuia - Sascu a fost dat satului Sascut, cel al lui - Mândru - satului Mândrișca, cel al lui Scurtu - satului Scurta, etc...). La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al satului funcționa în plasa Răcăciuni a județului Putna, comuna Cucova, formată doar din satul de reședință. Aceasta avea 658 de locuitori
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
au fost amenajate de oamenii de demult și funcția lor a dăinuit până spre sfârșitul secolului al XIX - lea. Toponimele și hidronimele atestă stabilitatea istorică și conservarea moștenirii culturale: Talaba (tracic), Mălăiște (loc pentru cultura meiului), Bucura (loc frumos - dacic), Mândra (izlaz), Telman (existent la 1533), Vâlsan (hidronim din perioada totemică, similar muntelui Zăganul). De asemenea cuvintele: arcarpaneu (vânător bătrân cu arcul, ramolit), năjbeală (zarva hăitașilor la vânătoare) sunt arhaisme identificate pe raza satului (Nania, 2000) In ziua de 18 martie
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
Transilvania. Despre toponimul Mândrișca circulă mai multe explicații.: O legendă locală suține că după lupta de la Războieni, Ștefan cel Mare numind mai multe locuri din zonă dupa numele celor șapte feciori ai Vrâncioaiei, a dat locului numele unuia dintre aceștia - Mândru (numele altuia - Sascu a fost dat satului Sascut, cel al lui Cucu - satului Cucova, cel al lui Scurtu - satului Scurta, etc...). O explicație mai prozaică asociază toponimul cu numele unei hangițe - Mândra, al cărei han ar fi fost situat în
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
face de nefolosit pentru cele mai multe tipuri de vase, în zilele noastre fiind utilizat mai ales pentru traficul ușor, de 10 - 40 de vase zilnic. Deși s-a afirmat chiar de la început un eșec total, Stalin a fost tot timpul foarte mândru de canal.
Canalul Marea Albă-Marea Baltică () [Corola-website/Science/300760_a_302089]
-
depărtare de Făgăraș, spre est. Are vecini satul Șercaia (spre est), Toderița (spre sud), Râușor (spre sud-vest), Șona (spre nord), iar municipiul Făgăraș, spre vest. Calea ferată 200 trece pe la marginea nordică a localității Mândra. La stația de cale ferată Mândra opresc trenurile de persoane. În anul 1733, când episcopul român unit cu Roma (greco-catolic) Inocențiu Micu-Klein a dispus organizarea unei conscripțiuni în Ardeal, în localitatea "Mândra" (cu denumirea ortografiată: "Mendra") au fost recenzate 38 de familii, cu alte cuvinte, la
Mândra, Brașov () [Corola-website/Science/300952_a_302281]
-
Sunt pur și simplu mândră că mi sa oferit ocazia să scriu la cea mai prestigioasă publicație națională din domeniul muzicii, că mi sa dat posibilitatea să caut și să descopăr SUBIECTE „muzicale”, să semnez alături de NUME ale muzicii și să fac parte dintr-o
by Oana Georgescu () [Corola-other/Memoirs/83625_a_84950]
-
și "Șercaia". Drumul național DN1S (fost Drumul județean 104) leagă, la Șercaia, DN1 (E68) de drumul european E60 (DN13), la Hoghiz. Șercaia este traversată de râul care poartă denumirea de Șercaia. Localitățile învecinate sunt: Perșani (spre sud-est), Vad (spre sud), Mândra (spre vest), Hălmeag (spre nord), Părău (spre nord-est). Datorită legăturilor sale istorice, Șercaia a fost deseori considerată ca una dintre cele 15 cetăți ale Țării Bârsei. Șercaia este menționată pentru prima dată într-un document emis de Papa Grigore al
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
era închinat de mamă sau moașă la soare în trei dimineți consecutive ținându-l pe brațe cu mâna dreaptă în față sub capul copilului, stând pe pragul camerei cu ușa deschisă în momentul răsăririi soarelui zicând: „Să fii curat ca mândrul soare când răsare”(Irina Ianc) Văruitul casei care se făcea de obicei primăvara, cu ajutorul unei mături, îl începeau cu peretele dinspre răsărit, după ce dădeau de trei ori cu mătura spre răsărit spunând: ,Să se curățească casa ca soarele!”. La Sântoader
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
băiat, în caz contrat va fi fată. La naștere langă femeie este chemată o femeie pricepută din sat cu rol de moașă. Dacă nașterea are loc ziua, îndată ce este moșit copilul îl închină către soare zicând: , Să fie curat ca mândrul soare”. Dacă copilul se naște noaptea lucrul acesta se va face în prima dimineață la răsăritul soarelui (Irma Ianc). Se întâmplă uneori ca la naștere, copilul să aibă cordonul ombilical pe după gât. In acest caz moașa trebuie să-1 dezlege zicând
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
cred că se află în această casă. Grăitorul miresei le spune că n-a văzut-o și că o fi la altă casă. Ii mai întreabă cum arată crăiasa. Grăitorul mirelui le răspunde că este îmbrăcată în alb, și-i mândră tare ca soarele când răsare. El roagă să fie lăsat înăuntru ca s-o caute, că va plăti bine. In acest moment scoate sticla cu țuică împodobită frumos și o schimbă cu cea a grăitorului miresei, împodobită la fel. Fiecare
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Toderița este un sat în comuna Mândră din județul Brașov, Transilvania, România. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, comuna Mândră face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comana, Parau, Șinca Nouă, Șinca și Șercaia, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Satul
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
Toderița este un sat în comuna Mândră din județul Brașov, Transilvania, România. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, comuna Mândră face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comana, Parau, Șinca Nouă, Șinca și Șercaia, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Satul Toderița este situat în Țară Făgărașului, la 4 km de șoseaua națională DN1 (E68), la
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
dezvoltarea de proiecte comune. Satul Toderița este situat în Țară Făgărașului, la 4 km de șoseaua națională DN1 (E68), la circa 7 kilometri depărtare de Făgăraș, spre est. Are vecini satul Văd (spre est), Bucium (spre sud), Ileni (spre sud-vest), Mândră (spre nord), iar municipiul Făgăraș, spre vest. Calea ferata 200 trece pe la marginea nordică a localității Mândră. La stația de cale ferată Mândră opresc trenurile de persoane. "În anul 1930 când România era un mare regat iar în țară domnea
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
DN1 (E68), la circa 7 kilometri depărtare de Făgăraș, spre est. Are vecini satul Văd (spre est), Bucium (spre sud), Ileni (spre sud-vest), Mândră (spre nord), iar municipiul Făgăraș, spre vest. Calea ferata 200 trece pe la marginea nordică a localității Mândră. La stația de cale ferată Mândră opresc trenurile de persoane. "În anul 1930 când România era un mare regat iar în țară domnea regele Carol al II-lea, localitatea Toderita era comună rurală și făcea parte din județul Făgăraș. În
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
depărtare de Făgăraș, spre est. Are vecini satul Văd (spre est), Bucium (spre sud), Ileni (spre sud-vest), Mândră (spre nord), iar municipiul Făgăraș, spre vest. Calea ferata 200 trece pe la marginea nordică a localității Mândră. La stația de cale ferată Mândră opresc trenurile de persoane. "În anul 1930 când România era un mare regat iar în țară domnea regele Carol al II-lea, localitatea Toderita era comună rurală și făcea parte din județul Făgăraș. În această comună erau înregistrate la aceea
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
în glas nea Toporaș. Și totuși, el a încercat să-și croiască drum în viață așa cum a putut mai bine. Acum spune că e mulțumit de ce a realizat. Are cinci copii, trei fete și doi băieți, de care e tare mîndru. Numai un băiat și o fată nu-s căsătoriți, dar restul sînt deja la casa lor. Însă, un băiat muncește în Italia, iar una dintre fete este angajată la un supermarket din Dubai. A și fost la ea acu’ doi
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
bogăției și rodului de prunci a viitoarei familii, era confecționat dintr-un lăstar de măr împodobit cu covrigi și turtă dulce și se așeza pe masa mirilor. După ce preotul sfințea pomul, starostele îl închină mirilor zicând: Să trăiești pom frumos Mândru și mănos Pe la vârf într-aurit Pe la mijloc înflorit Pe-a cui sama ești numit? În asta lume finilor În cealaltă, nașilor Cinstite nânaș mare Ce dai finilor dumitale? La întrebarea starostelui, nânașul răspundea făcând public darul pe care îl
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
lungul anilor a cristalizat impresia pregnantă a locuitorilor și a trecătorilor că Dobridorul este un spațiu edenic anistoric, etern chiar. Dobridorenii își cultivau pașnic pamântul, extrem de roditor, singuri sau ajutați de dijmași. S-a constituit o comunitate semiînchisă autarhică și mândră de țărani care nutreau credința că sunt de stirpe înaltă și că nu trebuie să se „amestece” cu locuitorii din satele învecinate pe care îi tratau „de sus”, cu superioară îngăduință sau chiar cu dispreț. Este semnificativ faptul că dobridorenii
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
eventuale defecte fizice sunt anulate de calitatea princeps. Așa sunt Mitiță Cântărețul, Vică Cizmarul, Mărinaș Croitorul, Ionică Grădinarul, Ionel Tâmplarul, Gică Crucierul, Costică Gestionarul, Dică Ciobanul, Nea Dan Învățătorul, Cobârloi Lăutarul, Gheorghiță Brândușoi Fierarul etc. „Oamenii-de-seamă” sunt personalități autentice, considerate „mândri fii ai satului”; adică persoane neaoșe care „s-au dus în Lume”, unde au realizat o carieră excepțională, într-un domeniu sau altul și care, mai apoi, „fac mare cinste neamului și satului”. Dobridorenii îi prețuiesc aproape cu evlavie și
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]