8,611 matches
-
relațiile cu bogățiile nedrepte (cele lumești n.n.), dar și cu bogățiile drepte 40 (credința în Dumnezeu n.n.); un servitor (omul n.n.) nu poate fi sclav la doi stăpâni 41 ( la cele lumești și la cele ale lui Dumnezeu n.n); mântuirea și accesul la viața veșnică nu pot fi obținute dacă ești bogat 42; trebuie să fim sârguincioși chiar și în înmulțirea averilor pământești 43. Biserica a avut mult timp o poziție dură împotriva bogăției și a instrumentelor de creare a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
statut a fost revendicat, așa cum era normal de către burghezia în devenire. Totala simbioză dintre Biserică și societatea laică despre care vorbește Jean Rogues 107 dispare. Apar fracturile și diferențierile. Nu mai există o singură societate care ar avea drept scop mântuirea omului, deci Biserica nu mai este atât de puternică. Papa acționează într-un fel, împărații acționează în alt fel, există regi și seniori feudali care au obiective și interese diferite. Rogues completează: ,,În secolul al XV-lea asistăm la nașterea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
începutul marilor aventuri ale descoperiri lumii"108. Am spune că mai degrabă este vorba despre eliberarea de structuri care condiționau și ajunseseră să comercializeze credința 109. Aceste structuri omenești, mai mult sau mai puțin păgâne, nu mai puteau gestiona problematica mântuirii și a relației omului cu Dumnezeu. Cu timpul, în cursul secolului al XVI-lea, protestantismul se va cristaliza ca fiind cea de-a treia ramură a creștinismului (alături de Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă) și se va extinde masiv din punct
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
comercianți sau antreprenori dându-și silința să caute succesul în activitatea lor ca semn al bunăvoinței divine; alăturarea și recunoașterea bogăției lumești ca fiind semnul succesului; în epocă a deveni bogat prin propriile eforturi era semnul sigur că te așteaptă mântuirea 125; acumularea de bani a devenit o activitate onorabilă; Calvin a schimbat chiar și ideile vechi, cu rădăcini în Vechiul Testament, despre camătă și folosința banului cu împrumut 126. Această dezbatere, despre folosința banilor cu împrumut și despre rolul dobânzii bancare
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
absolut, plin de durere, suferință și angoase și neagă apodictic posibilitatea ca vreun efort uman să o facă mai tolerabilă. Fericirea poate fi atinsă prin extincția completă a existenței conștiente, a volițiunii și a vieții. Singura cale spre beatitudine și mântuire este de a deveni perfect pasiv, indiferent și inert, asemenea plantelor. Binele suveran este abandonul gândirii și al acțiunii". L.V. Mises, Acțiunea umană, www.mises.ro, p. 28. 216 Simion Mehedinți, Civilizație și cultură. Concepte, definiții, rezonanțe, Editura Trei, București
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
din ebraicul Mesia. Cristos înseamnă uns sau trimisul lui Dumnezeu și articulează termenul de creștinism. Mesajul central al creștinismului constă deci în a spune că Isus este Cristos, trimisul lui Dumnezeu, acela care face cunoscută voia tatălui și opera de mântuire a lui Dumnezeu. Relația unică dintre Dumnezeu și Cristos se exprimă în termenii de Tatăl și Fiul". Jean Delumeau, Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996, p. 58. 234 Nicolae Bagdasar, Scrieri, Editura Eminescu, București, 1988, p. 380. 235 Iată cum
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. II, p. 35. 263 Mircea Malița, Zece mii de culturi, o singură civilizație, spre geomodernitatea secolului XXI, Editura Nemira, București, 1998, p. 44. 264 Jean Delumeau arată: "Mulți oameni, evreii și creștinii printre alții, așteaptă mântuirea de la Dumnezeu. Relația dintre Dumnezeu și oameni poate fi înțeleasă în moduri foarte diferite. Înțelegerea creștină, cu totul specifică în această privință se caracterizează printr-un rol hotărâtor atribuit lui Isus, rol pe care titlul de ,,mijlocitor" care i-a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
atribuit lui Isus, rol pe care titlul de ,,mijlocitor" care i-a fost dat este, fără îndoială, cel mai în măsură să-l evoce, cu toate că termenul nu este foarte clar. Cum se poate concepe o acțiune a lui Dumnezeu pentru mântuirea oamenilor? Am putea concepe o intervenție a lui Dumnezeu ,,care să le pună pe toate la locul lor?". Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996, p. 97. 265 Jean Rogues arată: "Realitatea desemnată de cuvântul mântuire nu este acoperită de nici o
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
acțiune a lui Dumnezeu pentru mântuirea oamenilor? Am putea concepe o intervenție a lui Dumnezeu ,,care să le pună pe toate la locul lor?". Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996, p. 97. 265 Jean Rogues arată: "Realitatea desemnată de cuvântul mântuire nu este acoperită de nici o definiție sau descriere cu adevărat satisfăcătoare. Există două realități legate de mântuire: iertarea și împăcarea. Păcatul este refuzul iubirii lui Dumnezeu din partea omului. După Evanghelie, iertarea lui Dumnezeu este fără margini și fără condiții din partea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
le pună pe toate la locul lor?". Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996, p. 97. 265 Jean Rogues arată: "Realitatea desemnată de cuvântul mântuire nu este acoperită de nici o definiție sau descriere cu adevărat satisfăcătoare. Există două realități legate de mântuire: iertarea și împăcarea. Păcatul este refuzul iubirii lui Dumnezeu din partea omului. După Evanghelie, iertarea lui Dumnezeu este fără margini și fără condiții din partea Lui. Nu sunt condiții decât din partea omului: să recunoască nevoia pe care o are de iertare și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pe Dumnezeu, înseamnă să-l primești așa cum este El, cu iubirea Lui pentru toți oamenii, deci înseamnă să dorești împăcarea cu toți. A refuza împăcarea cu frații tăi, înseamnă a-L refuza pe Dumnezeu". Jean Rogues, Existența creștină și nădejdea mântuirii, în Jean Delumeu, Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996, p. 98 și p. 99. 266 Jean Rogues, Existența creștină și nădejdea mântuirii, în Jean Delumeu, Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996, p. 97. 267 Eseu apărut sub titlul "Sub semnul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
A refuza împăcarea cu frații tăi, înseamnă a-L refuza pe Dumnezeu". Jean Rogues, Existența creștină și nădejdea mântuirii, în Jean Delumeu, Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996, p. 98 și p. 99. 266 Jean Rogues, Existența creștină și nădejdea mântuirii, în Jean Delumeu, Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996, p. 97. 267 Eseu apărut sub titlul "Sub semnul milei, dar și al justiției", în Revista Dilema Veche, nr. 497 din 22-28 august, 2013. 268 Între timp torționarul evocat a fost
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, p. 121. 124 Keith Randell, Jean Calvin și Reforma târzie, Editura ALL, București, 1996, pp. 75-76. 125 Această teză, a șanselor ca cel care reușește în această lume, să poată găsi mântuirea și pe lumea cealaltă, este una dintre ideile fundamentale pe care se bazează calvinismul și Reforma în general. Iată ce spune Bryan Wilson: ,,Calviniștii susțineau că deși omul nu putea fi sigur că va avea parte de viață veșnică, după
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
că va avea parte de viață veșnică, după moarte ca ales al lui Dumnezeu, el nu trebuia nici să se îndoiască de acest lucru. Această linie despărțitoare, subțire, dintre a nu fi sigur, dar nici a te îndoi de propria mântuire, a fost considerată de Weber o determinantă culturală fundamentală a psihologiei occidentale. Ea a condus la acceptarea printre puritani a postulatului neoficial că succesul obținut în viața pământească de individul devotat vocației sale este un semn prevestitor al șanselor sale
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
evacua în totalitate tragicul existenței". Robert Muchembled, O istorie a diavolului. Civilizația occidentală în secolele XII-XX, Editura Cartier, București, 2002, p. 345. 97 Matei, 6:33. 98 ,,Funcția explicită și manifestă a religiei constă în a le oferi oamenilor speranța mântuirii și în a le da îndrumările necesare pentru a se mântui". Bryan Wilson, Religia din perspectivă sociologică, Editura Trei, București, 2000, p38 99Bertrand Russel afirmă: ,,În realitate, simțământul păcatului nu doar că nu contribuie la o viață fericită, ci are
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
scriiturii. A-l nesocoti nu e decît o performanță a minții ce ține a-și proba ingeniozitatea. Fenomenologia vieții se transferă, e drept, în ,alveolitatea textului", însă nu pentru a se aneantiza, ci pentru a suferi o misterioasă mutație, o mîntuire estetică. Această, să zicem, resurecție nu poate avea loc pe vid, ci pe o substanță umană imanentă, transcendența însăși nefiind decît un factor corelativ al indispensabilei imanențe. Și apoi nu admite chiar Marin Mincu necesara bipolaritate, aplaudînd eul bacovian pentru că
O antologie a lui Marin Mincu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12581_a_13906]
-
nu mii de pacienți s-au așezat acolo cuminți spre a-și depăna amintirile, a-și mărturisi păcatele și obsesiile, pentru a scoate astfel la suprafață răul și a-l vindeca. Au fost și destule eșecuri, însă drumul glorios al mântuirii prin tăierea firului în patru a urmat un parcurs ascendent, astfel încât, pe măsură ce societățile s-au îmbogățit, crește exponențial numărul cabinetelor de psihanaliză. ,Shrink"-ul a devenit un personaj la fel de banal și la fel de inevitabil precum preoții în târgușoarele de altădată. Util
Clubbing pe canapeaua lui Freud by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11358_a_12683]
-
în perioada Crăciunului și a anului nou, izbucnită brusc, asemenea unei revelații, și sfîrșită într-o baie de sînge, Revoluția românească a fost resimțită, prin jertfe și prin timpul ei calendaristic, drept un semn mesianic și o certă slobozenie la mîntuire. Nu se putea intra în nici o sală de expoziții fără a fi întîmpinat de valuri de sînge și baloți de spini împletiți în coroane, de păduri de cruci și tone de piroane. Inclusiv aceia care, cu doar cîteva zile în
Arta românească de astăzi (o privire sumară) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11392_a_12717]
-
că este o carte folosită mai rar în Biserică. Există unele referințe posibile la ea, la Ioan 7, 38 și la Apocalipsa 3, 2022. Pentru Origen, Biblia nu era nimic mai puțin decât Logosul divin prezent în lume și oferind mântuire sufletelor căzute. Tot așa cum un scrib notează scrisori care au înțeles numai pentru cineva care a învățat să le citească, tot așa, Logosul utilizează scrisoarea textului biblic pentru a ascunde mesajul interior al acțiunii sale mântuitoare. Credinciosul trebuie să se
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
mod, exegeza soteriologică a celor doi asupra limbajului încărcat de conotații rasiale din acest vers deschide noi căi exegetice pentru teologia întunecată ( black theology). De asemenea, furnizează un nou context imaginativ în care teologia creștină să poată concepe iubirea și mântuirea divină”34. Însă, multe sunt deosebirile de abordare ale celor doi. O privire asupra Comentariului lui Origen este suficientă pentru a ne da seama de importanța pe care o acordă el intelectului, în viața duhovnicească. Pentru Origen, Cântarea Cântărilor reprezintă
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
se referă este una duhovnicească atât în sursă, cât și în obiect. Așa cum am precizat deja, în omilia I, el subliniază faptul că aici se vorbește despre o nuntă spirituală; însă iubirea, oricât ar fi de spirituală, este vitală pentru mântuirea noastră. Așadar, Hristos, „Cel care 55 Ibidem, P. G., XLIV, col. 765D. 56 Martin Laird, op. cit., p. 514-515. 57 În legătură cu înlăturarea conceptelor, discursurilor și imaginilor în tâlcuirea cărții biblice Cântarea Cântărilor, de către Sfântul Grigorie de Nyssa, teologul Martin Laird, autor
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
The Heythrop Journal, volume 42, 2001, p. 2. 16 17 voiește ca toți oamenii să se mântuiască și la cunoștința adevărului să vină” (I Tim. 2, 4) ne arată prin această carte cea mai măreață și mai desăvârșită cale spre mântuire, și anume calea iubirii, care ne unește cu El pe vecie, începând de aici, din viața aceasta.
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
obnubilat de poziția ortodoxiei, de "iraționalismul ei, pe de altă parte. Subliminal, polemică se concentrează în jurul luptei dintre idealism și raționalism, dintre esse est percipi și cogito ergo sum. Desprins din placenta naista, Vulcănescu evoluează chiar împotriva maestrului, atunci când accepta mântuirea evreilor convertiți. Discuția este destul de complexă și nu voi zăbovi acum asupra ei. Așadar, Mihail Sebastian prins la mijloc între evreii care-l acuzau de trădare și românii care-l considerau un simulacru are un mijloc de scăpare prin teza
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
vedea că nu se poate. El, care și-ar fi dorit pe-un închipuit blazon de credință și viață inscripția blagiană a ideii duse pînă la capăt, era probabil nevoit să constate cu dezamăgire, tristețe, furie uneori și deznădejde, imposibilitatea mîntuirii prin lucrurile, lucrările proiectate. Poate că inima sa bărbătească obosise, sigur că obosise." * Jurnalul, la care se referă toată lumea, rămîne un text important al literaturii postbelice, "un document esențial pentru oricine e interesat de viața intelectuală a României la sfîrșit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16583_a_17908]
-
mai sus. El își recunoaște teluricul păcătos, chiar înstrăinarea de credință, poate datorită și indianismului său pesimismului schopenhaurian, într-un vers subtil „în noaptea gândurilor mele, vină”, dar speranța-virtute teologică prin excelență îl îndreptățește să invoce ajutorul divin pe calea mântuirii: „Dă-mi tinerețe, redă-mi credința / Și reapari din cerul tău de stele / Ca să te-ador de-acum pe veci, Marie” Scriind acest sonet în 1879, Eminescu similar cu Fericitul Augustin în „Retractări” se răscumpăra de înstrăinarea religiei, exprimată plastic
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]