8,119 matches
-
secretari de stat și miniștri sociologi sau, mai bine spus, absolvenți de Sociologie. A devenit sociologia ca știință mai respectabilă? Înregimentarea politică a sociologilor nu le-a servit decât celor ce au făcut-o. În continuare sociologia are un ,,status marginal”. Se pronunță În legătură cu cercetarea sociologică, despre sondajele de opinie publică, de exemplu, persoane incapabile să facă vreo distincție Între ,,flatulația” și ,,fluctuația forței de muncă”. Se declară ,,sociolog” te miri cine pe motiv că, la un moment dat, scrie la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu câteva excepții, au un caracter nesociologic, ci politico-ideologic. Învățământul a fost reconsiderat pe baze comuniste. Sociologia a fost scoasă ca disciplină din Învățământul preuniversitar. În fapt, nici acum, după 15 ani de la Revoluție, sociologia nu a fost introdusă decât marginal În licee și menținută doar marginal În facultățile cu alt profil decât cel sociologic. Formarea universitară de sociologi a fost desființată. Ipoteza 1: Deși sociologia a fost „excomunicată” ca știință burgheză până la mijlocul anilor ’60, ea a continuat să funcționeze
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nesociologic, ci politico-ideologic. Învățământul a fost reconsiderat pe baze comuniste. Sociologia a fost scoasă ca disciplină din Învățământul preuniversitar. În fapt, nici acum, după 15 ani de la Revoluție, sociologia nu a fost introdusă decât marginal În licee și menținută doar marginal În facultățile cu alt profil decât cel sociologic. Formarea universitară de sociologi a fost desființată. Ipoteza 1: Deși sociologia a fost „excomunicată” ca știință burgheză până la mijlocul anilor ’60, ea a continuat să funcționeze „În ilegalitate” Încă În perioada grea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
e „fundată pe marxism-leninism”. Dar aceste declarații au avut funcția mai degrabă de protecție politică, și nu de a descrie structura paradigmatică efectivă a practicii lor sociologice, deși nici paradigma marxist-leninistă nu poate fi exclusă ca fiind complet prezentă, dar marginal. Trebuie să fac o precizare aici. Eu nu mă refer la opțiunile politice ale sociologilor, eventualele lor credințe/conformisme față de regimul comunist, ci la practica lor efectivă. Declarațiile de adeziune la marxism-leninism și la programul partidului comunist ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În complexul filosofico-ideologic comunist? În România, teoria lui Marx a pătruns Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar mai ales Între cele două războaie, În strânsă legătură cu mișcarea socialistă/comunistă. Din acest motiv, ea a avut o influență marginală asupra sociologiei românești, care s-a dezvoltat pe alte liniamente. După al doilea război mondial, o dată cu instaurarea comunismului, lucrările lui Marx și Engels au fost traduse aproape integral, doar În aparență au putut fi „citite” independent. În fapt, ele au
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
avea un statut epistemologic ciudat. Dacă filosofia materialist-dialectică și istorică decurgea din textele clasice și putea fi deschisă unei anumite libertăți de interpretare, socialismul științific era un produs al „Înțelepciunii colective a partidelor comuniste”, În consecință neputând fi deschisă decât marginal opiniilor individuale. Din acest motiv, filosofia În țările comuniste a produs o cantitate mult mai mare și mai variată de lucrări, În timp ce socialismul științific s-a caracterizat printr-o producție individuală mai degrabă cu titlu de excepție - și acestea ofereau
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociale, nu au fost interesați de cercetarea empirică a acesteia. În sistemul comunist, tematica macrosocială fusese confiscată de ideologia mișcării comuniste, abordarea sa de către sociologie fiind periculoasă. Analiza societății globale capitaliste era Îmbibată de ideologia comunistă și, oricum, de interes marginal pentru sociologia românească. Iar În ceea ce privește analiza globală a societății comuniste, obiectul privilegiat și exclusiv al documentelor de partid reprezenta un teren minat, pătrunderea În acesta prezentând un risc politic capital. Evitarea tematicii macrosociale era condiția supraviețuirii sociologiei ca știință. Orientându
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dezvoltarea conștiinței comuniste, omogenizarea socială, constituirea clasei muncitoare, cooperativizarea În agricultură, omul nou, dezvoltarea suprastructurii socialiste, contribuția opiniei publice la construirea conștiinței socialiste. Primii ideologi care au Încercat să impună o orientare „curată” ideologic noii sociologii au eșuat În poziții marginale. Încercarea lui Miron Constantinescu de a patrona o sociologie marxistă a eșuat complet Într-un amestec de marxism dogmatic și proiect personal de utilizare a sociologiei În lupta sa politică În interiorul partidului. O asemenea tentativă a fost Însă rapid Înlocuită
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociologie urbană, anchete, organizații sociale) În cadrul Departamentului de Sociologie din Universitatea de la Chicago, mai ales În anii ’20-’30. Outputul cel mai semnificativ constă În dizertațiile care au avut o influență remarcabilă asupra disciplinei; anii următori au avut o influență marginală: s-au produs ajustări la nivelul conceptelor și măsurătorilor (Stinchcombe, 2000, 1761). Fraza lui Stinchcombe surprinde inclusiv o altă preocupare a lui Abbott: problematica celei de-a doua Școli de la Chicago, dacă este vorba despre o continuare a tradiției interbelice
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acestuia au fost purtate de la Începuturile mediatizării sale până astăzi. Specific cărții este faptul că, iată, Într-un moment În care dezbaterea este de foarte mare actualitate, dar În același timp studiile internaționale se concentează tot mai mult pe ramificațiile marginale ale fenomenului (e drept, la fel de odioase ca și manifestările lui „centrale”), ea readuce În fața publicului nucleul dur al Holocaustului: Germania nazistă și teritoriile din Est anexate de aceasta În timpul războiului, cu modelul tipic al genocidului pe care istoria l-a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
larg, laicitatea ne poate ajuta să recuperăm conștiința legii de analogie inversă potrivit căreia lucrează simbolul. La tot pasul, ea ilustrează principiul potrivit căruia ceea ce este esențial, înalt, consistent în ordine absolută se reflectă pe plan mundan în ceea ce este marginal, discret, inaparent dar operant prin prezență, prin grăuntele calitativ pe care îl poartă în sine. Discreția lui Dumnezeu, calitatea Bisericii de a fi turma mică, singurătatea omului religios modern sînt exemple pentru analogia inversă care nu încetează să lege starea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
este, cum remarca Andrei Pleșu, strategie de gestionare a unui inconfort, învoială cu o alteritate descumpănitoare, nerezolvabilă Nu mai deținem vechile metode de a integra această alteritate în propria identitate, oricît de lărgită : celălalt nu mai poate fi considerat un marginal, de evanghelizat sau de civilizat ; nu mai poate fi socotit un necredincios de combătut ; în pofida ideologiei multiculturaliste, nu e privit ca un coleg sau un partener decît în discursuri umanitariste ori în afaceri. El este în genere străinul, altul de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o mișcare limitativă, prin care Dumnezeu se strînge puțin ca să facă loc și operei sale. Contracția înseamnă aici efectiv concentrare: Dumnezeu se cufundă în propriul lui abis, se retrage în misterul lui insondabil, în infinitul lui, dezgolind în urma sa fîșia marginală a lumii. Contracția divină (țimțum) din Cabala, kenoza christică, cele șaptezeci de mii de văluri de lumină și întuneric pe care Allah le pune între sine și creație pentru a nu o mistui cu splendoarea lui, toate sînt strategii ale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
modernă presupune și potențează multiplicitatea luxuriantă, ireductibilă, de unde ai din plin de ales ceea ce convine cît mai bine singularității tale. Societățile vechi nu ignorau deloc, în materie spirituală, diversitatea, inovația, alternativa. Dar acestea fie rămîneau mai mult sau mai puțin marginale în raport cu tradiția comună, fie erau incluse prin adaptare în ea, fie erupeau într-o nouă tradiție, precum creștinismul față de tradiția ebraică sau budismul față de brahmanism. Relativa omogenitate spirituală de facto corespundea în plan social, orizontal, exterior unui program sau măcar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pe un om locuit deja integral de Duhul Sfînt, lasă prea puțin spor de cunoaștere și de preschimbare pentru trecerea sufletului în condiția eschatologică. De altfel, în orice epocă și în orice spațiu de tradiție, adepții distanței unitive sînt singulari, marginali față de mentalitatea comună, chiar dacă ea le recunoaște, plină de respect, calitatea de marginali ai Centrului. Dar, în orice epocă și în orice spațiu de tradiție, distanța dintre absolut și lume modelează mentalitatea colectivă. Indiferent de conceperea ei, preponderent verticală sau
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de cunoaștere și de preschimbare pentru trecerea sufletului în condiția eschatologică. De altfel, în orice epocă și în orice spațiu de tradiție, adepții distanței unitive sînt singulari, marginali față de mentalitatea comună, chiar dacă ea le recunoaște, plină de respect, calitatea de marginali ai Centrului. Dar, în orice epocă și în orice spațiu de tradiție, distanța dintre absolut și lume modelează mentalitatea colectivă. Indiferent de conceperea ei, preponderent verticală sau orizontală, de tensiunea dintre poli, ea rămîne o distanță unanim frecventată, interogată, cercetată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
atunci încoace, studiile religioase asupra Răsăritului, ca și dialogul dintre cele două ramuri creștine au căpătat un caracter mult mai comprehensiv, mai aplicat, mai obiectiv. Dar, pentru publicul larg din Occident, inclusiv pentru intelectuali, Estul european rămîne o prezență nebuloasă, marginală și pentru că e majoritar ortodox. E adevărat că, după intrarea lor sub dominație otomană, comunitățile creștin-răsăritene au putut privi istoria ca pe un domeniu peste care nu mai sînt stăpîne, care le scapă. Crizele religioase ale Occidentului, făcătoare de modernitate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să făptuiască, transformînd fără să intervină explicit și autoritar în țesătura lumii. Nu tocmai acesta e modul de prezență al lui Christos în Evanghelii? Nu tot așa apare suveranitatea divină în fenomenologia revelațiilor religioase? Trimisul lor e un străin, un marginal în raport cu societatea ; e distanțat față de sfera puterii ; atrage tocmai prin libertatea lui față de determinările și de inerțiile, inclusiv religioase, ale lumii în care vine. E de la sine înțeles că acest aspect apofatic al revelației rămîne mereu prezent în miezul unei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lui M. a atras atenția abia romanul Haimanaua (1994), mostră de realism dur, frust și furios, articulat din perspectiva intenției de a da o replică realității oficiale din ficțiunile perioadei 1947-1989. Narațiunea se încheagă din confesiunea pe sărite a unui marginal, Radu Tristu, crescut într-o casă de copii și adoptat apoi în familia unui înalt demnitar comunist, în care rămâne totuși un corp străin. Ratarea pe toate planurile - socială, afectivă - a personajului, motivată de mediu, dar și de un anumit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288195_a_289524]
-
acestea, existența actuală a Partidului Conservator și a unui guvern care își are rădăcinile în Partidul Reformei, reprezintă un caz important, cu ajutorul căruia se pot trasa efectele pe termen lung ale acelui tip de populism care pleacă de pe o poziție marginală a sistemului de partide, pentru a ajunge într-o poziție dominantă. În sfârșit, chiar dacă acest capitol nu s-a ocupat în mod explicit de asta, dovezile prezentate aici sugerează că efectele mai puternice pe care le produce populismul aflat la
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
nu a mai intrat în parlament și, ulterior, s-a fragmentat. Forțele radicale din Republica Cehă nu au mai reușit de atunci să găsească o formulă de coagulare și în ciuda zgomotului destul de mare pe care îl fac, acestea au rămas marginale din punct de vedere politic. În acest capitol studiez SPR-RSČ ca pe un exemplu de partid populist contestatar și marginal care funcționează într-o democrație în curs de consolidare. În prima parte a articolului voi retrasa originile și dezvoltarea acestui
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de atunci să găsească o formulă de coagulare și în ciuda zgomotului destul de mare pe care îl fac, acestea au rămas marginale din punct de vedere politic. În acest capitol studiez SPR-RSČ ca pe un exemplu de partid populist contestatar și marginal care funcționează într-o democrație în curs de consolidare. În prima parte a articolului voi retrasa originile și dezvoltarea acestui partid. Apoi, voi examina substratul populist al temelor de dreapta radicală, lansate în anii 1990, împreună înțelegerea implicită a democrației
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
SPR-RSČ a lăsat puține semne durabile în politica cehă. În ciuda unei reveniri personale de scurtă durată în politica locală, în 2003-2004, când a devenit primarul unui mic orășel, situat la perfieria orașului Brno, Miroslav Sládek pare să fie o figură marginală, aproape retrasă din viață politică, adânc ridiculizată chiar de dreapta radicală cehă pentru eșecurile sale politice. Cei mai mulți lideri de frunte ai SPR-RSČ-ului anilor '90 par să fi ieșit din politică, deși o parte din ostașii de rând ai partidului au
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
statutul de tabu al exprimării deschise a naționalismului ceh, examinarea atentă a traiectoriei ODS arată faptul că "turnura naționalistă" a acestui partid s-a datorat mai degrabă unor factori interni, decât unor influențe externe (Hanely, 2008: 180-5). Chiar și elementele marginale legate de ODS, care au încercat să dezvolte o versiune politică de dreapta cu accente anti-etnice și naționalist-conservatoare mai pronunțate, cum ar Drepta Tânără, s-au sprijinit pe modele străine sau pe "integrismul naționalist" practicat de Democrația Națională, în perioada
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cu un conflict perpetuu au fost probabil mai nocive pentru încrederea în instituțiile democratice decât acținile întreprinse de acesta în calitate de conducător al Mexico City. În fiecare din aceste două momente, populismul poartă cu sine atât beneficii, cât și riscuri. Segmentele marginale ale societății, pe care AMLO și-a propus să le reprezinte, au ajuns să fie luate în seamă, într-o mai mare măsură, însă, nepăsarea față de legile existente - manifestată în surdină atunci când acesta era primar, amplificată în opoziție - a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]