8,529 matches
-
este monocatenar și are o lungime variabilă, în funcție de lungimea genei (ADN) pe care a transcris-o, de mărimea mesajului genetic purtat. El se asociază cu ribozomii din citoplasma celulară, la nivelul cărora dictează secvența de aminoacizi din catena polipeptică. După ce molecula de ARN își îndeplineste rolul său de mesager, el este supus hidrolizei enzimatice si depolimerizat.
ARN mesager () [Corola-website/Science/310448_a_311777]
-
și rezultă compuși anorganici H20 și CO2 + energie. Acest tip de respirație are loc doar când oxigenul lipsește și poate satisface nevoile organismului un timp limitat și scurt. Respirația anaeroba degradează incomplet substanțele organice proprii rezultând alte substanțe organice (cu moleculă mai mică) + energie. De aceea energia produsă este foarte mică. Ca urmare a acțiunii factorilor de mediu apar frunzele metamorfozate, cu roluri fiziologice diferite. -întreaga frunză se transformă într-un spin simplu sau ramificat ( la Berberis vulgaris, Opunția sp.,); -partea
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
( N , N.E.) reprezintă numărul de legături duble , triple sau cicluri dintr-o moleculă <br> Pentru un compus de genul CHONX se poate calcula cu formulă :<br> formulă 1 În cazul unui compus cu N.E.=3 există următoarele situații: •structura conține trei legături duble<br> •structura conține o legatura triplă și un ciclu sau o
Nesaturarea echivalentă () [Corola-website/Science/306193_a_307522]
-
fie reală, dar N.E.= ((5*2+2)-(12-1+3))/2= -1 Nesăturarea echivalentă având valoare negativă arată că nu există o substanță cu o astfel de compoziție. În baza valorilor N.E., se pot face și aprecieri asupra structurii globale a moleculei substanței respective, si anume: - valori N.E. egale cu 0,1,2,3 sunt proprii compușilor alifatici cu structura ciclica sau liniară; - valori N.E. egale cu 4,5,6 sunt proprii compușilor cu structura aromatica mononucleara; - valori N.E. mai mari decît
Nesaturarea echivalentă () [Corola-website/Science/306193_a_307522]
-
ul ( din limba greacă "chromo" - „culoare” și "soma" - „obiect”) este o structură celulară ce poate fi observată în cursul diviziunilor celulare în etapa numită metafază și care reprezintă forma condensată a cromatinei interfazice, structură nucleoproteică formată din asocierea unei molecule de ADN cu proteine. ii au rol în păstrarea și transmiterea corectă a informației ereditare la celulele fiice în cursul diviziunilor celulare mitotice sau meiotice. Gregor Mendel și Thomas Morgan au descoperit cromozomii prin anumite cercetări.Singura diferență este baza
Cromozom () [Corola-website/Science/304762_a_306091]
-
a informației ereditare la celulele fiice în cursul diviziunilor celulare mitotice sau meiotice. Gregor Mendel și Thomas Morgan au descoperit cromozomii prin anumite cercetări.Singura diferență este baza cromozomilor și a hibridării Genomul viral e constituit din ADN/ARN, o moleculă uni/bicatenară lineară/circulară, inchisă de un inveliș de proteine. Viroizii au genomul numai de tip ARN. Se întâlnesc la algele albastre-verzi sau la bacterii. Sunt formați dintr-o singură macromoleculă de ADN dublu catenară elicală, circulară, covalent închisă, complexată
Cromozom () [Corola-website/Science/304762_a_306091]
-
formează cromozomii. Astfel, cromatina interfazică și cromozomii sunt două stări diferite de condensare ale aceleiași structuri nucleoproteice. Cromozomii mitotici sunt formați din două structuri paralele numite cromatide surori unite printr-o regiune numită centromer. Fiecare cromatidă este formată de o moleculă de ADN asociată cu proteine ce permit condensarea ei. În 1956, J.H. Tjio și A. Levan au descoperit că celulele somatice umane conțin 46 de cromozomi și nu 48 cum se credea înainte. Celulele somatice umane sunt diploide și conțin
Cromozom () [Corola-website/Science/304762_a_306091]
-
de steroli din plante. Interesterificarea este un proces folosit de peste 75 ani în industria alimentară, pentru o paletă foarte largă de alimente. Este un proces similar cu acela care are loc în tractul digestiv (duoden) unde anumite enzime (lipaze) împart molecula de grăsime (trigliceride) în 3 părți: monogliceride, digliceride și acizi grași. Ulterior, moleculele de grăsime se vor suda în mod natural la loc, într-o ordine aleatorie. Practic, interesterificarea este procesul de rearanjare a acizilor grași din moleculele de grăsime
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
industria alimentară, pentru o paletă foarte largă de alimente. Este un proces similar cu acela care are loc în tractul digestiv (duoden) unde anumite enzime (lipaze) împart molecula de grăsime (trigliceride) în 3 părți: monogliceride, digliceride și acizi grași. Ulterior, moleculele de grăsime se vor suda în mod natural la loc, într-o ordine aleatorie. Practic, interesterificarea este procesul de rearanjare a acizilor grași din moleculele de grăsime, fără a modifica structura acizilor grași.
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
lipaze) împart molecula de grăsime (trigliceride) în 3 părți: monogliceride, digliceride și acizi grași. Ulterior, moleculele de grăsime se vor suda în mod natural la loc, într-o ordine aleatorie. Practic, interesterificarea este procesul de rearanjare a acizilor grași din moleculele de grăsime, fără a modifica structura acizilor grași.
Margarină () [Corola-website/Science/304779_a_306108]
-
ul, de asemenea cunoscut și ca acid carbolic sau acid fenic, este un compus organic aromatic cu formula moleculară , fiind primul reprezentant al clasei fenolilor. Este un compus solid, cristalin, de culoare albă și volatil. Molecula este formată dintr-o grupare fenil (-) legată de o grupare hidroxil (-OH). Este ușor acid, și trebuie manipulat cu mare grijă deoarece poate cauza arsuri. "ii", derivați ai fenolului, sunt compuși în care grupa funcțională -OH este legată de un
Fenol () [Corola-website/Science/304788_a_306117]
-
ușor decât alții, datorită diferențelor dintre genotipuri. Un exemplu în acest sens îl reprezintă oamenii albinoși, care nu se bronzează deloc și au pielea foarte sensibilă la razele solare. Caracteristicile ereditare sunt transmise de la generație la alta prin ADN, o moleculă care păstrează informația genetică. ADN-ul este un polimer compus din patru baze. Ordinea bazelor dintr-o moleculă de ADN specifică informația genetică, precum o secvențele de litere formează textul unei cărți. Înainte diviziunii unei celule prin mitoză, ADN-ul
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
se bronzează deloc și au pielea foarte sensibilă la razele solare. Caracteristicile ereditare sunt transmise de la generație la alta prin ADN, o moleculă care păstrează informația genetică. ADN-ul este un polimer compus din patru baze. Ordinea bazelor dintr-o moleculă de ADN specifică informația genetică, precum o secvențele de litere formează textul unei cărți. Înainte diviziunii unei celule prin mitoză, ADN-ul este copiat, altfel încât celula rezultată moștenește secvența ADN. Partea uneui molecule ADN care specifică o singură unitate
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
patru baze. Ordinea bazelor dintr-o moleculă de ADN specifică informația genetică, precum o secvențele de litere formează textul unei cărți. Înainte diviziunii unei celule prin mitoză, ADN-ul este copiat, altfel încât celula rezultată moștenește secvența ADN. Partea uneui molecule ADN care specifică o singură unitate funcțională se numește genă. În interiorul unei celule, lanțurile ADN formează structuri condensate numite cromozomi. Organismele moștenesc material genetic de la părinți, sub forma unor cromozomi omologi, care sunt constituiți din combinații unice de secvențe ADN
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
substanțele nutritive prin corp, dar în el se pot transporta și trombocitele ce ajută la reparearea țesutului (plăgii). Sângele este compus din elemente celulare (ca.44 %) și plasmă (ca. 55 %), care conține (90 % apă), proteine, săruri minerale și substanțe cu molecule mici ca monozaharide, hormoni, gaze dizolvate, și substanțe nutritive (glucide, lipide, vitamine), mai conțin produse de catabolism destinate excreției (rinichi) ca ureea, acid uric, hipuric.Din punct de vedere fizico-chimic sângele este o suspensie, cu alte cuvinte un amestec de
Sânge () [Corola-website/Science/304787_a_306116]
-
sunt foarte asemănătoare cu cele ale cadmiului, fiind cel puțin 8 faze (trepte) de oxidare cele mai frecvente fiind +2, +3 și +4, cu complexul chimic cel mai Ruthenium(II)tris(bipyridin. Bipiridina este o substanță organică formată din 2 molecule de piridină (o substață organică cu un nucleu benzoic heterociclic aromat cu formula chimică CHN ) cu mai multe izomere simetrice sau asimetrice Tetraoxidul de rutheniu RuO este la fel ca și tetraoxidul de osmiu deosebit de toxic și exploziv. Din punct
Ruteniu () [Corola-website/Science/304921_a_306250]
-
inițial în recrutarea neutrofilelor, urmate de limfocitele Ț și B, plasmocite și macrofage, cu alterarea stratului epitelial. Cum "H. pylori" rareori invadează mucoasa gastrica, răspunsul gazdei este inițiat de atașarea bacteriei la celulele epiteliale. Agentul patogen se poate lega la moleculele complexului major de histocompatibilitate MHC de clasa a II-a la suprafață celulelor epiteliale gastrice, inducându-le apoptoza. Urează produsă de "H. pylori" poate contribui la extravazarea și chemotactismul neutrofilelor. Infecția cu "H. pylori" induce un raspuns imun umoral sistemic
Helicobacter pylori () [Corola-website/Science/305559_a_306888]
-
atunci când curgerea unui fluid este "întoarsă" de către un obiect solid. Când curgerea este deviată într-o anumită direcție, portanța apare în direcția opusă, în concordanță cu principiul acțiunii și reacțiunii al lui Newton. Dat fiind că aerul este un fluid, moleculele sunt libere în mișcare și orice suprafață solidă poate devia curgerea. Pentru o secțiune de aripă - numită "profil aerodinamic" - ambele sale suprafețe, de sus - "extrados" și respectiv de jos - "intrados" contribuie la întoarcerea curgerii. Luând în considerare doar una dintre
Portanță () [Corola-website/Science/305578_a_306907]
-
masă moleculară mare formează o rețea slabă tip gel în fază continuă, care prezintă viscozități ridicate și furnizează proprietăți elastice adiționale întregului sistem, astfel încât emulsionarea este puternic afectată. Eficiența polizaharidelor la creșterea vâscozității soluțiilor apoase depinde de mărimea și forma moleculelor sale, precum și de conformația pe care o adoptă în solvent. Emulsiile multiple prezintă deja numeroase avantaje în procesul de eliberare controlată in vitro. Puține studii s-au făcut asupra administrării topice a acestora. De fapt, există doar un singur raport
Emulsie () [Corola-website/Science/305711_a_307040]
-
1915 a obținut un post de titular nu la catedra de chimie sau atronomie ci la catedra de matematică-fizică. În documentele sale de statistică se gasește o lucrare cu J.A. Prins care prezintă funcția "g" pentru legăturile a doua molecule din lichid (1940). Marea sa descoperire, "fenomenul de faze contraste" pe care l-a descoperit în anul 1930 în laboratorul său de optică, nu s-a bucurat imediat de atenția comunității științifice. Faimoasele fabrici Zeiss de la Jena au subevaluat valorile
Frits Zernike () [Corola-website/Science/306288_a_307617]
-
patologică din Viena, în 1977 și a avut un schimb de experiență la Institutul de Patologie al Universității din Giessen, Germania, în 2000. A fost Responsabil Grant pentru „Celule dendritice. Implicații în procesele pseudotumorale și tumorale ale țesutului limfoid” (1999-2000), „Molecule de adeziune și fosfatidilinozitolul 3 Kinaza. Implicații în procesele de invazivitate și metastazare din cancerul de prostată”, Responsabil ORIZONT 2000 pentru „Transformarea neoplazică în sindroamele mielodisplazice” și Director de proiect VIASAN pentru „Depistarea bacilului Koch pe secțiuni la parafină prin
Florin Hălălău () [Corola-website/Science/306301_a_307630]
-
acestea, Geraldine este din nou înfrânta și închisă. Willard este un om de stiinta nebun. Este extrem de încet. Vorbește încet și se deplasează încet. După ce adecis că lumea se mișcă prea repede pentru el, a inventat o rază ce încetinește moleculele oamenilor. În episodul sezonului 2, "Alex demisionează", a vrut să încetinească toată planeta, ca toată lumea să fie ca el. A vrut să le captureze pe spionae (incluzând-o pe noua recrută Britney) cu rază lui de încetinire dar a fost
Lista personajelor din Spioanele () [Corola-website/Science/306355_a_307684]
-
în chimia anorganică și analitică: sinteza fină anorganica; structura compușilor anorganici; chimia elementelor rare. A efectuat studii privind formarea în soluție a unor amine omogene și eterogene, spectrele Raman ale unor complecși stereoizomeri ai platinei și cobaltului și ale unor molecule liniare triatomice. A efectuat cercetări în domeniul chimiei elementelor rare. Este autor al unor metode analitice, chimice și fizico-chimice pentru dozarea unor elemente chimice, a compușilor organici și a unor produse farmaceutice. A elaborat procedee de dezoxidarea, protecția, fluidizarea și
Petru George Spacu () [Corola-website/Science/306375_a_307704]
-
adaptativ. Organele limfoide periferice sunt locurile de activare a limfocitelor de către antigen. Activarea conduce la expansiune clonală și maturizarea afinității. Limfocitele mature recirculă între sânge și organele limfoide periferice până când își întâlnesc antigenul specific. Țesutul limfoid secundar oferă mediul pentru ca moleculele native, alterate sau străine (antigene), să interacționeze cu limfocitele. Sunt exemplificate de nodulii limfatici și foliculii limfoizi din amigdale, plăcile Peyer, splina, polipi nazali, tegument, etc care sunt asociate cu mucoasa-țesut limfoid asociat (MALT). În peretele gastrointestinal, apendicele are o
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]
-
implica că cesiul e mai puțin electronegativ decât franciul. Franciul ar trebui de asemenea să aibă o afinitate electronică mai mare decât cea a cesiului, iar ionul Fr ar trebui să fie mai polarizabil decât ionul Cs. Se prezice că moleculă CsFr ar avea franciu la capătul negativ al dipolului, față de oricare alte molecule heterodiatomice de metale alcaline. Superoxidul de franciu (FrO) se presupune a avea un caracter mai covalent decât congenerii săi mai ușori; acest lucru e atribuit electronilor de pe
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]