9,277 matches
-
35. Ființa Primordială este, evident, incogitabilă, nelimitată, eternă; ea este totodată Unu și Tot, "creator" și "Domn" al lumii; unii îl identificau chiar cu Universul; alții îl căutau în "persoana" (purușă) prezentă în soare, lună, cuvânt etc.; alții, încă, în "nesfârșitul" care ține lumea, viața și conștiința. Printre numele Ființei Primordiale, cel care s-a impus de la începuturi a fost Brahman; într-un pasaj celebru din Chandogya Up. (III, 14,2-4), Brahman e descris ca fiind "lumea întreagă" și totuși de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
zeu tânăr și imberb. Dar e vorba de supraviețuiri tolerate, dacă nu încurajate de vastul și inepuizabilul proces al sincretismului 1]. Căci la Homer deja, Zeus cumulează prestigiile unui adevărat zeu suveran indo-european. El este mai mult decât zeul "cerului nesfârșit", el este "părintele zeilor și al oamenilor" (Iliada, 1,544). Într-un fragment din Heliadele sale (fr. 70, Nauck), Eschil proclamă: "Zeus este eterul, Zeus este pământul, Zeus este cerul. Da, Zeus este tot ce este mai presus de toate
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
elanul sexual elementul de unitate a celor trei moduri de existență: animală, umană și divină. Pe de altă parte, subliniind caracterul ireductibil și irațional al concupiscenței, Imnul justifică aventurile amoroase ale lui Zeus (care vor fi de altfel repetate la nesfârșit de către zei, eroi și oameni). Este vorba, pe scurt, de o justificare religioasă a sexualității; căci, stârnite de Afrodita, chiar excesele și violențele sexuale trebuie recunoscute ca având origine divină. Întrucât domnește în toate cele trei niveluri cosmice, Afrodita este
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
a sinelui - abandonarea rațiunii și alunecarea în lumea umbrelor, a instinctelor echivalând cu moartea sufletului), dar aici se amintește că ea însăși, jucând dansul funerar, se prinde-n plasa lui ("Salomeea dănțuia lin pe întinsele prerii./ Moartea e un somn nesfârșit, un vis lung;/ - Despotică dinspre Lună solia îi vine tăcut,/ dincolo de pulpe până la piept ierburile triste o ajung"). Ambiguitatea construcției este accentuată de retorismul specific, inserarea în text a numelui autorului e una dintre tehnicile preluate de acești poeți de la
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de alta, acceptare a acestora, a minciunilor pe baza cărora se constituie societatea, pentru că și atunci când omul îi poate depista lacunele, când îi poate vedea ridicolul, e nevoit să o accepte, măcar temporar, așa cum e - nimeni nu poartă războaie la nesfârșit, întotdeauna luptele sunt însoțite de armistiții. Alteori se asociază două simboluri ale decăderii edulcorate și ale libertății obținute cu prețul de a fi în afara societății: "Era la marginea pădurilor o șatră,/ Era o șatră de nomazi - hau, hau.../ De jur
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mai vin aici de-un an/ și pierd calicii chilipir." sau "Dricarii cu simbria neplătită/ la rișcă joacă în răspântii o dantură/ să cumpere cercei pentru iubită!" E un poem care subliniază epuizarea unor structuri lirice prin prelucrarea lor la nesfârșit (textul face trimitere la poetica simbolistă, refuzată însă: "De-atuncea nici/ fantome mari să trecă nu vor/ ținând de mâini fantomele mai mici.") și singura modalitate de recuperare a lor este, în manieră postmodernă, introducerea acestora într-un text dialogic
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
incendiază straniu pupilele aldine" (Ion Caraion, Jurnal de grupă... dubito). Discursul poetic capătă, la Florin Iaru, aparențe de jurnal, cu notații succinte, discursul pare lipsit de plan secund, pentru că lumea nu e refăcută simbolic prin metaforizare, ci prin șir aparent nesfârșit de enumerații, acumularea acestor elemente impunând prin ea însăși lumea textului. Căderea în banalitate este evitată prin alunecările dinspre real spre un fabulos ludic și ironic: "Vestea plecării tale mi-a parvenit vineri./ Sâmbătă am tras cheia nesfârșită din buzunar
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
șir aparent nesfârșit de enumerații, acumularea acestor elemente impunând prin ea însăși lumea textului. Căderea în banalitate este evitată prin alunecările dinspre real spre un fabulos ludic și ironic: "Vestea plecării tale mi-a parvenit vineri./ Sâmbătă am tras cheia nesfârșită din buzunar/ și am fost preocupat./ A doua zi chiar m-am împiedicat/ de-o ieșitură întâmplătoare din covor./ În zadar am ieșit să cumpăr ceva folositor/ duminică noaptea în bazar./ Luni a fost ger și am înghețat în pantofi
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
contrabalansate de asocierea elementelor de limbaj solemn cu cele ținând de casnic, cotidian ("nepoetic"). Obsesia morții apare cel mai puternic la Ion Caraion, poeziile primelor sale volume (dar impresia se păstrează și mai târziu) transmit invariabil aceeași imagine reiterată la nesfârșit a unei lumi în descompunere, cangrenate, din care nu mai este nicio putință de evadare. Pietrificarea sau, dimpotrivă, lichefierea au, în fond, aceeași semnificație: moartea. Viziunile sunt de coșmar și tragismul lor este accentuat de impresia că acest coșmar se
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mă simțeam singur, mai singur decît oricînd, iar gîndul acesta îmi neliniștea sufletul. -Ce bine ar fi să-mi bată cineva în ușă acum, - îmi ziceam, - și fără să vreau, îmi ridicasem capul de cîteva ori, ascultînd nemișcat în mijlocul tăcerei nesfîrșite. Odată, un strop mărunt de ploaie lovise în geam și geamul răsunase ușor, iar mie mi s-a părut că aud aiurirea unui freamăt de aripi întinse - și o clipă a tremurat parcă pe podele, umbra unui corb... Și iarăși
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ibseniană, Vlahuță a fost un magistru al demnității personale.” (Opere, 6, p. 293) Excepția sa și cea a lui Bacovia (de asemenea „un om independent”) sînt însă și mai greu de imaginat acum, în acești ani de paroxistică, și parcă nesfîrșită agitație, care a deformat iremediabil însăși percepția literaturii. Valoarea literară e ceva mereu variabil. Fluctuațiile ei depind de o mie și unu de factori. Aproape totul o influențează: climatul politic, nivelul de trai, ideologia, pedagogia, religia, estetica etc. în funcție de acestea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
putea submina reformele economice neoliberale preconizate (Tálos, 2006: 335-337). În cele din urmă, prin simplul fapt al intrării FPÖ la guvernare se poate vorbi de o creștere a responsabilității democratice. S-a demonstrat că Austria nu va fi condusă la nesfârșit de cartelul SPÖ-FPÖ, cu efectele negative ale înțelegerilor oculte dintre ele, ci schimbarea democratică este posibilă. Totuși, excluderea FPÖ de la guvernare a mai avut un efect vizibil asupra principalelor două partide, și anume reducerea competiției dintre ele după 1986 (Heinisch
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
p. 180-182. 11 Conform Balthasar, op. cît., n. 3, 69f, 101f; W. Völker, Gregor von Nyssa als Mystiker, Wiesbaden, 1955, 188f; Daniélou (supra, n. 6) 291f; H. von Balthasar, Kosmische Liturgie, ediția a doua, Einsiedeln, 1961, p. 135. Pentru progresul nesfârșit în viziunea fericită a filosofiei europene de mai tarziu, conform A. D. Lovejoy, „The Great Chain of Being, Cambridge, 1936, 248f; Paul Plass, „Transcendent time and eternity în Gregory of Nyssa”, în Vigiliae Christianae, Nr. 34, 1980, p. 184. 12 Conform
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
europene de mai tarziu, conform A. D. Lovejoy, „The Great Chain of Being, Cambridge, 1936, 248f; Paul Plass, „Transcendent time and eternity în Gregory of Nyssa”, în Vigiliae Christianae, Nr. 34, 1980, p. 184. 12 Conform Daniélou (supra, n. 6) 160. nesfârșit spre Dumnezeu 13. „Crește” spre sursă să „în toată eternitatea eonului nesfârșit”; ochiul sau nu L-a văzut niciodată pe Dumnezeu, desi privește mereu spre El, iar în această stare se află în fiecare moment de la începuturile sale14. Dumnezeu e
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
Cambridge, 1936, 248f; Paul Plass, „Transcendent time and eternity în Gregory of Nyssa”, în Vigiliae Christianae, Nr. 34, 1980, p. 184. 12 Conform Daniélou (supra, n. 6) 160. nesfârșit spre Dumnezeu 13. „Crește” spre sursă să „în toată eternitatea eonului nesfârșit”; ochiul sau nu L-a văzut niciodată pe Dumnezeu, desi privește mereu spre El, iar în această stare se află în fiecare moment de la începuturile sale14. Dumnezeu e dincolo de timp. Neavând nici început, nici sfârșit, Dumnezeu este continuu și etern
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
harul divin să poată pătrunde întregul univers că o singură unitate de valoare egală, natura inferioară fiind amestecata cu cea supralumească”17. Adaptând o interpretare a Genezei care a apărut anterior la Filon, Sfanțul Grigorie interpretează „începutul” că un act nesfârșit de creație. 17 Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio Catehetica Magna, 6, P. G. XLV, col. 2B-28A apud Asist. Univ. Dr. Marius Telea, „Dumnezeu și creația Să. Conceptul de „diastima” în gândirea teologica a Sfanțului Grigorie de Nyssa”, în Revistă Teologica
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
Conceptul de „diastima” în gândirea teologica a Sfanțului Grigorie de Nyssa”, în Revistă Teologica, Anul X (82), 2000, Nr. 3-4, p. 174-175. Creația este lipsită de extensiune (ἀδιαστάτως) în raport cu timpul, așa cum un punct este neextins în raport cu o linie. În actul nesfârșit al voinței lui Dumnezeu, toate componentele universului erau „vizibile pentru ochiul lui Dumnezeu în logosul puterii lor”, pentru că El „cunoaște toate lucrurile înainte ca acestea să se desfășoare” în timp. „Un lant necesar” a urmat ordinea implicită în momentul creației
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
percepe aceste semințe ca fiind doar potențial și ezita să le considere un omolog atemporal al evenimentelor. Se presupune că sufletele nu sunt doar simple părți ale unui model inteligibil static; starea lor pare să fie identică celei a progresului nesfârșit spre Dumnezeu, care va fi reluat fără o altă 22 Gersh, From Iamblichus to Eriugena, Leiden, 1978, supra, n. 1, p. 58ff utilizează termenul pentru (con)fuziunea categoriilor spațiale și temporale în metafizica neoplatoniană. Pentru infinitatea nestructurata a lui Dumnezeu
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
problema perena a discontinuității dintre ordinele realității. Neoplatonicienii au definit diversele categorii intermediare: timp transcendent, mișcare nemișcata, durata nemodificata. Sfanțul Grigorie consideră de obicei ultimele două categorii împreună. Epistemologic, ajungem dincolo de noi înșine în propria noastră proiecție subiectivă a duratei nesfârșite în Dumnezeu. Dar, de asemenea, ne vom bucură și de o extensiune infinită care este posesiunea obiectivă a lui Dumnezeu. Astfel, doctrina platoniana conform căreia mai superiorul este prezent funcție de capacitatea mai inferiorului este aplicată în două moduri. Ajustarea de către
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
lui Dumnezeu. Astfel, doctrina platoniana conform căreia mai superiorul este prezent funcție de capacitatea mai inferiorului este aplicată în două moduri. Ajustarea de către Dumnezeu a realității Sale obiective la capacitatea noastră este (1) conceperea de către noi a infinității Sale că durata nesfârșita, (2) iubirea noastră viitoare, infinită, în care timpul va fi combinat cu atemporalitatea, inexhaustivul cu completitudinea. Dorința va rămâne atunci reală (noi vom rămâne creaturi „extinse”), în 28 Paul Plass, în „Transcendent time and eternity în Gregory of Nyssa”, Vigiliae
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
însuși sugestiv pentru rezistența la critica totalizatoare: "Viața se schimbă mereu și literatura se schimbă și ea. Nu decade niciodată, se schimbă" (77). Și: "Soarele adevărului strălucește în fiecare parte a pământului dintr-un unghi un pic diferit" (22). În nesfârșita schimbare și atomizare a "fiecărei părți din pământ" Garland ajunge la o poziție demnă de Heraclit. Ceea ce putem observa la răscrucea dintre secole este creșterea nemulțumirii față de argumentele pozitiviste. O opinie similară celei a lui Garland se făcea auzită în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cum ar fi unitățile de timp, loc și acțiune în dramă, erau folosite ca unități de măsură pentru practica modernilor... Programa analitică pentru universitățile și școlile unde se studia gramatica, axate fiind mai ales pe latină și greacă și exercițiile nesfârșite din proza și poezia latină, a împiedicat oamenii educați să accepte autorii antici drept modele de imitație" (xix). În consecință, în ciuda cererilor tot mai mari pentru un stil clar, acesta încă era dictat de decorul oratoric al neoclasicismului, cu interesul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
laică, dar ea s-a afirmat drept cap și al ierarhiei laice ca și al celei religioase. De acum încolo ea se silește să manifeste și să înfăptuiască efectiv subordonarea puterii imperiale și regale propriei sale puteri. Se cunosc litigiile nesfârșite, imensa literatură răsărită în jurul certei pentru învestitură, de pildă, care nu este decât un aspect și un episod din marea luptă a sacerdoțiului cu imperiul, sau mai bine zis, așa cum s-a văzut, a celor două ordine. "Ne amintim de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de protecție a copilului se structurează distinct în România / statele vest-europene. Forma de alcătuire a întrebărilor a fost una deschisă, fiecare intervievat având dreptul de a formula liber răspunsurile la întrebări. Întrebările nu au fost alcătuite spre a dezvolta la nesfârșit o anumită problemă, ci ele au punctat câteva aspecte de interes major în cercetare, răspunsul dat urmând să fie cuprins în câteva fraze, nefiind nevoie de o adevărată povestire în privința atingerii unui răspuns concret la cele cerute. La întrebarea Nr.
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
a fost cea mai importantă și cuprinzătoare idee încorporată în fundamentele sociologiei, în special datorită faptului că preocuparea pentru pierderea comunității a fost esențială în sociologia secolului al XIX-lea. Conținutul sociologic de comunitate a rămas, totuși, un subiect de nesfârșite dispute". A se vedea Gordon Marshall, Dicționar de sociologie, p. 119. 15 Vom prezenta foarte sumar acest proiect și derularea lui. Am fost formator local în acest proiect. Ne vom folosi doar de partea unde este implicată și Biserica, arătând
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]