8,467 matches
-
germană: "Wurmloch", este o comună în județul Sibiu, Transilvania, România, formată din satele Motiș și Valea Viilor (reședința). Comuna Valea Viilor este situată în partea de nord a județului Sibiu, în Podișul Târnavelor și este străbătută de cursul superior al pârâului Vorumloc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Viilor se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,3%). Principalele minorități sunt cele de romi (9,29
Comuna Valea Viilor, Sibiu () [Corola-website/Science/310758_a_312087]
-
arta execuției și ornamentului, apar primele unelte din cupru. Continuitatea este dovedită de așezările epocii bronzului, unde vânătoarea și pescuitul rămân ocupații de bază alături de o agricultură în creștere. Specifice sunt uneltele din bronz, descoperite și în Luncavița, pe terasa Pârâului Sorniac. Din seolul. al XV-lea se observă din plin fenomenul transhumanței, ale cărui urme sunt întâlnite și astăzi. În 1898, Primarul Trandafir Iorga (primar între 1890-1912), obținea de la regele Carol I un pașaport diplomatic, prin care avea libera trecere
Comuna Luncavița, Tulcea () [Corola-website/Science/310831_a_312160]
-
făcută publică la 4 iulie 1776, în 1777, cele opt comitate originale ale statului Georgia au fost create. În realitate, întinderea coloniei britanice fusese restrânsă la vecinătatea imediată a râului Savannah. Zona vestică a coloniei a rămas sub controlul "Confederației Pârâului Indien", conform originalului Creek Indian Confederation, până la Războiul de independență al Statelor Unite ale Americii 1775 - 1783). Colonia a pornit extrem de lent la început, mai ales datorită stricteții regulilor impuse de primul guvernator, James Oglethorpe. Acesta limitase posesiunile la maximum 200 de acri
Provincia Georgia () [Corola-website/Science/310844_a_312173]
-
familiei Inculeț s-a redus mult ca dimensiuni: doar 26 hectare de pământ la Bârnova, plus 8 hectare pe care le-a cumpărat personal Ion Inculeț acolo unde s-a ridicat mai târziu Capela familială. În satul Bârnova, pe valea pârâului Bârnova, principesa Ruxandra moștenise un castel din piatră de la rudele sale din familia Bașotă și de la S.Cneazu. În anul 1920, Ion Inculeț a demolat castelul din piatră de Repedea din satul Bârnova și a construit un conac după gustul
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
1920, Ion Inculeț a demolat castelul din piatră de Repedea din satul Bârnova și a construit un conac după gustul său. Conacul respectiv a devenit o reședință de vară, unde Ion Inculeț își petrecea toate vacanțele. Domeniul era străbătut de către pârâul Bârnova, Ion Inculeț construind un mic baraj și un lăcușor cu stuf și papură, unde se pescuia odinioară. Pe teritoriul domeniului erau plantați specii rare de arbori și arbuști. În anul 1942, domeniul Inculeț de la Bârnova a fost moștenit de către
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
raza satului Comăna de Sus și are o suprafață de 41,562 ha; este cantonată în dolomitele triasicului mediu din muntele Peștera și este situată la sud de Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită. Peștera Comăna constituie drumul subteran al pârâului ce iși adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de muntele Peștera. Peștera are o valoare științifică deosebită din diverse puncte de vedere (stalagmite de mari dimensiuni, scurgeri parietale masive, bazine cu cristale sub formă de brăduți, prezența helectitelor
Peștera Comăna () [Corola-website/Science/308920_a_310249]
-
afla în mijlocul unei păduri. El este menționat din nou într-un document din 2 iulie 1396. Peste câteva decenii, domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a clădit o nouă biserică, de această dată din piatră, mai la vale, de-a lungul pârâului Probota. În această biserică, Ștefan cel Mare a îngropat-o pe mama sa, Oltea Doamna, decedată în 1465. Lăcașul de cult a fost avariat de un cataclism, fiind reconstruit de Ștefan cel Mare. Nici acest lăcaș de cult nu are
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
de pe marginea șoselei) iar limita estică culmile domoale ce urc spre capatul nordic și sudic al cheilor până în Vârful Rachiș (779 m). Zona tampon se extinde în vest până îin Vârful Bogza Vălișoarei (827 m), incluzând pajiștile secundare pană în Pârâul Velii spre sud și pădurile din clasa I de protecție spre nord. Limita estică se desfașoară ca o fâșie continuă, cu lățimi variabile, cuprinse intre 250 m în partea de nord-est și 400-500 m la est și sud-est de Vârful
Cheile Vălișoarei () [Corola-website/Science/309346_a_310675]
-
rezervație naturală de tip mixt), situată în partea de nord a județului Alba, pe teritoriul comunei Poșaga, între satele Poșaga de Jos, reședința comunei, și Poșaga de Sus. Se găsesc în partea de est a masivului Muntele Mare, pe cursul pârâului Poșaga, afluent pe stânga al Arieșului, la 6 km de la confluență. Căi de acces: pe DN 75 Turda-Câmpeni. Este o rezervație naturală complexă, având un suport geomorfologic pitoresc, cu formele carstice caracteristice reliefului calcaros: abrupturi, creste, turnuri și ogașe prăpăstioase
Cheile Poșăgii () [Corola-website/Science/309402_a_310731]
-
Căi de acces: pe DN 75 Turda-Câmpeni. Este o rezervație naturală complexă, având un suport geomorfologic pitoresc, cu formele carstice caracteristice reliefului calcaros: abrupturi, creste, turnuri și ogașe prăpăstioase. Totodată conține și unele specii de plante rare. sunt străbătute de pârâul care le-a format, pe o distanță de 400 m, iar în cuprinsul cheilor, chiar la intrarea în acestea, primește din stânga un afluent cu curs temporar, lung de 700 m. Suprafață: 10 ha, la care se adaugă alte 85 ha
Cheile Poșăgii () [Corola-website/Science/309402_a_310731]
-
din Europa, cu cele mai lungi și mai numeroase excentrite, cu cel mai mare depozit de chiropterit din România Peșteră se află pe teritoriul satului Sub Piatră, comuna Sălciua, județul Albă, în partea de nord-vest a Munților Trăscăului, la obârșia pârâului Valea Morilor, afluent pe dreapta al Arieșului. Altitudinea absolută este de 567 m. Este cea mai lungă peșteră din Munții Trăscăului. Se poate ajunge la ea pe drumul național DN75 Turda-Câmpeni, până în localitatea Sălciua de Jos, iar de aici pe
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
îngustă de fiind ocupată de un lac cu o adâncime de până la . Lungimea lui de este primul obstacol în explorarea peșterii și este urmat imediat de Cascadă Evantai, un bloc de piatră peste care alunecă întregul debit de apă al pârâului și care trebuie escaladata. Urmează, la doar , o stâncă înfipta între pereții galeriei. Este Inima de Piatră care, trecută pe dedesubt, prin apă, da acces la baza Baricadei, o îngrămădire de blocuri ce trebuie escaladate. Galeria se lărgește în partea
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
este un oraș în districtul Wetteraukreis, landul Hessa, Germania. Pe suprafața orașului curg râul Nidda și pârâul Horloff. este delimitat în nord de orașul Reichelsheim, în nord-est de comuna Ranstadt, în est de comuna Glauburg, în sud de comuna Altenstadt și de orașul Niddatal și în vest de orașul Friedberg (toți se află la fel ca Florstadt
Florstadt () [Corola-website/Science/309436_a_310765]
-
este o comună din districtul Wetteraukreis, landul Hessa, Germania. se află 40 de km nord-est de Frankfurt pe Main și 15 de km nord-vest de Büdingen. Prin comuna curge pârâul Laisbach. Ranstadt este delimitat în nord de orașul Nidda, în est de orașul Ortenberg, în sud-est de comuna Glauburg, în sud de orașul Florstadt și în vest de comuna Reichelsheim și de comuna Echzell (toți se află la fel ca
Ranstadt () [Corola-website/Science/309440_a_310769]
-
02%) și unitarieni (4,27%). Pentru 1,57% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul comunei aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel; în valea pârâului Agriș, la poalele Dealului Mare, s-au găsit lame de silex și fragmente ceramice neolitice; tot în această vale în anul 1877 s-a descoperit un tezaur de 200-300 de monede republicane romane de argint între care și o imitație
Comuna Ilieni, Covasna () [Corola-website/Science/310386_a_311715]
-
ceramice din a doua epocă a fierului. În anul 1910 s-au găsit fragmente de vase pictate și incizate, o daltă trapezoidală și una în formă de calapod specifice "culturii Ariușd-Cucuteni" și "Coțofeni". În același an, pe malul stâng al pârâului Ilieni, în locul numit "Dealul Izvorului" s-au descoperit urmele unor construcții cu ziduri de piatră și fragmente de țiglă și ceramică romană. La săpăturile din 1963 de la punctul numit "Kerekesvas" (Roata de Fier) s-au găsit fragmente ceramice de factură
Comuna Ilieni, Covasna () [Corola-website/Science/310386_a_311715]
-
De pe teritoriul satului Lisnău provin mai multe materiale arheologice; o piatră de râșniță, un topor de trahit și diverse unelte de piatră aparținând neoliticului, precum și așezări cu materiale atribuite culturilor "Ariușd, Coțofeni, Scheneckenberg" sau "Sântana de Mureș-Cerneahov". Tot aici, între pârâul "Borzoș" și dealul "Várbérce" se află o cetate medievală (Cetatea Turcului) cu ziduri de piatră și mortar. Fragmente ceramice pictate, o daltă de tuf, un amulet, un topor în formă de calapod, toate datate în neolitic s-au descoperit și
Comuna Ozun, Covasna () [Corola-website/Science/310388_a_311717]
-
alții și total nesurprinzător pentru viziunea sa continuu progresivă) să o realizeze direct deasupra unei cascade. Astfel, clădirea se încadrează extrem de armonios în pădure, fiind construită deasupra apei curgătoare și fiind parte continuă a pantei abrupte al albiei majore a pârâului. Striațiunile orizontale ale zidăriei de piatră, care utilizează materiale locale, respectiv culoarea bej a betonului cornișelor, extensilor și balcoanelor se încadrează "organic" în pădure.
Arhitectură organică () [Corola-website/Science/304985_a_306314]
-
de natură vulcanică (Munții Călimăni, în partea de sud). Municipiul este așezat la confluența râurilor Bistrița Aurie și Dorna. În afară de aceste două cursuri de apă principale, la confluența cărora s-a format Depresiunea Dornelor, localitatea mai este străbătută de câteva pârâuri: Argestru, Chilia, Colăcelul, Roșu, Negrești. Clima este una temperat-continentală, cu o temperatură medie anuală de 5,2 °C. În luna iulie media este de +15 °C, iar în luna ianuarie este de -6 °C. Temperaturile extreme înregistrate la Vatra Dornei
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
documentară, este situat din punct de vedere geografic in extremitatea de sud-vest a județului Dâmbovița, la contactul dintre Câmpia Româna (Găvanu - Burdea) cu Piemontul Cândești, între văile râurilor Argeș la Sud-vest și Potopu, la Nord-est. Se poate preciza că Potopu, pârâu ce coboară din Piemontul Cândești, întâlnindu-se mai jos de oraș cu Cobia, Brătila și Foița și se varsă în Sabar. Are următoarele coordonate geografice: 44˚ și 50' latitudine nordică și 25˚ și 19' longitudine estică , iar altitudinea este de
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
ne informează: "Chițcanii-Vechi sau Tețcanii Vechi (Nițcani). În anul 1854 s-a ridicat în piatră biserica "Sfântul Gheorghe". Din anul 1819 satul este considerat comună. Distanța pînă la capitala județului Orhei - 40 km. Însemnări geografice: regiune de colină. Dealul: Chițcanului, pârâul: Răut. Clădiri: - locuite 350, - nelocuite 14,- menajuri 245. Locuitori: bărbați- 586, femei -616, total- 1202. Însemnări economice: o grădină de zarzavat. Însemnări administrative: școală primară mixtă, biserică ortodoxă, poștă rurală, primărie, trei cîrciumi. Distanța: Chișinău - 80 km, Rogojeni - 30 km
Chițcanii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305117_a_306446]
-
extravilan: Baltă, Baraghína, Dealurile de la Lutul Roș, Fântânéle, Grindul Lung, Pământul Popii, Petricéi, Răzeșie Hidronime: Bălacea (baltă), Barcul lui Ciochină (barc sau baltă, luncă băltoasă), Barcul lui Duia (barc), Barcul lui Topor (barc), Bribari (lac), Carasul (lac), Cardon (barc), Crihana (pârâu), Dracele (baltă), Floricica (pârâu, denumire alternativă pentru pârâul Crihana), Foltanele (lac în lunca Prutului), Hidrarea (literar Vidrarea) sau Hidrari (gârlă), Iezărul (baltă), Mlădițele Mari (baltă), Mlădițele Mici (baltă), Motranul (baltă), Prut (râu), Surda (baltă) Râpi: Râpa Bulucului, Râpa de la Chilatu
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
de la Lutul Roș, Fântânéle, Grindul Lung, Pământul Popii, Petricéi, Răzeșie Hidronime: Bălacea (baltă), Barcul lui Ciochină (barc sau baltă, luncă băltoasă), Barcul lui Duia (barc), Barcul lui Topor (barc), Bribari (lac), Carasul (lac), Cardon (barc), Crihana (pârâu), Dracele (baltă), Floricica (pârâu, denumire alternativă pentru pârâul Crihana), Foltanele (lac în lunca Prutului), Hidrarea (literar Vidrarea) sau Hidrari (gârlă), Iezărul (baltă), Mlădițele Mari (baltă), Mlădițele Mici (baltă), Motranul (baltă), Prut (râu), Surda (baltă) Râpi: Râpa Bulucului, Râpa de la Chilatu Repere: De vale, În
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
Grindul Lung, Pământul Popii, Petricéi, Răzeșie Hidronime: Bălacea (baltă), Barcul lui Ciochină (barc sau baltă, luncă băltoasă), Barcul lui Duia (barc), Barcul lui Topor (barc), Bribari (lac), Carasul (lac), Cardon (barc), Crihana (pârâu), Dracele (baltă), Floricica (pârâu, denumire alternativă pentru pârâul Crihana), Foltanele (lac în lunca Prutului), Hidrarea (literar Vidrarea) sau Hidrari (gârlă), Iezărul (baltă), Mlădițele Mari (baltă), Mlădițele Mici (baltă), Motranul (baltă), Prut (râu), Surda (baltă) Râpi: Râpa Bulucului, Râpa de la Chilatu Repere: De vale, În deal, La conacul lui
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
Solurile cenușii tipice și molice sunt răspândite pe culmi, iar în văi s-au format solurile aluviale molic și mlăștinos. De asemenea, fragmentar se întâlnesc sol cernoziomoid tipic și mocirlă. Rețeaua hidrografică este slab dezvoltate. Satului este traversat de un pârâu intermitent. Pe teritoriul comunei sunt 4 bazine artificiale acvatice, inclusiv unul exploatat împreună cu comuna Groznita. Clima este temperat-continentală, cu ierni blânde și veri secetoase. Vara, în luna iulie, temperatura medie este de circa +20 °C, iarna, în ianuarie, de -4
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]