8,430 matches
-
să conducă cercetări psihologice, cei mai talentați sunt cel mai probabil cei care vor trage cele mai mari beneficii din observarea modelelor exemplare. Un alt factor negativ în cadrul cercetărilor privind fenomenul modelării a fost utilizarea pe scară largă a unei paradigme experimentale restrânse. În aceste studii, un model dă un set specific de răspunsuri, iar cei observați sunt testați în raport cu adecvarea perfectă a comportamentului în situații similare sau identice. Ca atare, experimentele pot să producă doar imitarea unor răspunsuri specifice modelate
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
intrinsece în metodologia experimentală, mai degrabă decât în cadrul fenomenului însuși, Bandura și colaboratorii săi au condus câteva experimente care au presupus o formă de modelare mai ordonată (Bandura, Harris, 1966; Bandura, McDonald, 1963; Bandura, Mischel, 1965). Aceste studii foloseau o paradigmă în care persoanele expun un pattern consistent de atitudini comportamentale la diverși stimuli și teste pentru efecte modelatoare generale conduse de diferiți experimentatori, în diferite condiții sociale, cu modelele absente și cu diferite tipuri de stimuli. Rezultatele arată că subiecții
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cu acel tip de comportament decât ar fi înclinat modelul să expună în aceleași condiții, deși subiecții nu au fost niciodată martori ai comportamentului respectivului model în aceste situații noi. Efectele acestor influențe modelatoare sunt relevate mai pe larg în paradigme experimentale ce utilizează modele multiple ce indică (expun) diferite patternuri de comportament (Bandura, Ross, Ross, 1963). În cadrul unor teste ulterioare, observatorii ilustrează în general răspunsuri relativ noi care reprezintă amalgamuri de elemente din diferite modele. Mai mult decât atât, mixturile
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
său foloseau o procedură de achiziție bazată pe nonrăspuns; dar altfel se înregistrează răspunsuri, deși nu sunt administrați stimuli în perioada de dobândire. Din moment ce, în acest mod de dobândire a răspunsurilor, observatorii pot învăța răspunsul modelat doar în forme reprezentaționale, paradigma modelatoare oferă un înțeles interesant în studiul proceselor simbolice și al funcțiilor acestora de ghidare. Anii ’60 au fost martori ai creșterii numărului de cercetări și de teoretizări ale fenomenului de modelare. Într-adevăr, existase o vreme în care se
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cât mai fidel. Bandura sublinia cu obiectivitate avantajele și dezavantajele schemei behavioriste de tip skinnerian. Concluziile sale rămân încă foarte actuale și probabil vor rămâne mereu astfel. După el, analiza modelării (Baer, Peterson, Sherman, 1967) se bazează în întregime pe paradigma standard alcătuită din componentele: Sd-R-Sr, unde Sd este stimulul modelat, R reprezintă răspunsul deschis corespunzător, iar Sr reprezintă stimulul întăritor. Învățarea observațională se presupune că este atinsă printr-un proces de întărire diferențială. Când comportamentul imitativ a fost întărit în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
chiar săptămâni (sau mai mult), în situații când modelul nu mai este prezent. În cazul din urmă, care prezintă una dintre cele mai obișnuite forme de învățare socială, două dintre evenimente, și anume răspunsul potrivit și stimulul întăritor (R-Sr) în paradigma celor trei termeni, sunt absente în timpul achiziției, iar cel de-al treilea element (stimulul observator) este absent în mod tipic din situația în care răspunsul învățat observațional este dat. Într-o analiză a imitației, Gewirtz și Stingle (1968) au conceptualizat
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sunt absente în timpul achiziției, iar cel de-al treilea element (stimulul observator) este absent în mod tipic din situația în care răspunsul învățat observațional este dat. Într-o analiză a imitației, Gewirtz și Stingle (1968) au conceptualizat modelarea ca analoagă paradigmei „de potrivire” folosite pentru a studia învățarea discriminativă. În această procedură, un subiect alege dintr-un număr de stimuli comparați unul care are o proprietate comună cu stimulul-mostră. Deși modelarea și potrivirea cu mostra seamănă puțin, deoarece amândouă presupun un
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
the informed and passive conformist). Din punct de vedere istoric - crede Rogers -, s-au spus multe despre acest subiect. Rogers amintea o vizită în Australia când a citit și a auzit despre „aborigenul australian”. L-a considerat pe acesta o paradigmă. De douăzeci de mii de ani, aborigenul și cei ca el au supraviețuit într-un mediu cât se poate de neprimitor, un mediu în care omul modern ar muri. Aborigenul, în schimb, a supraviețuit prin folosirea fiecărei informații și deprinderi
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
celălalt. Este vorba despre ceea ce teoriile învățării au circumscris ariei de învățare socială. Totodată, cercetările din aria de exprimare umanistă asupra fenomenului învățării reprezintă un suport la care se cuvine să facem apel. Mai mult, așa cum delimităm prin titlul următor, paradigma condiționării este - ca aproape întotdeauna - implicată la rândul său. 2.1. De la condiționare la învățarea socialătc "2.1. De la condiționare la învățarea socială" De multe ori ați văzut pe stradă pe cineva care era agresat sau nedreptățit și ați fost
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
o declară câștigătoare pe cea care a strâns cel mai mult. 3. Utilizarea conflictului în învățaretc "3. Utilizarea conflictului în învățare" Putem, desigur, să racordăm această categorie de metode direct la cercetările aparținând lui Festinger, dar să nu uităm că paradigma învățării sociale reprezentată aici de către Bandura, pe de o parte, și Miller și Dollard, pe de altă parte, conține, la rândul său, suficiente argumente pentru a fi considerată un jalon important în redefinirea metodologică. De altfel, s-a observat de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
România au apărut până în prezent prea puține manuale universitare de psihologie socială (sau de psihosociologie), iar în învățământul superior din țara noastră această disciplină nobilă este urgisită, astfel că nu putem încerca o abordare cantitativă. Suntem obligați să recurgem la paradigma calitativă pentru a-i distinge pe clasicii psihosociologiei românești de ceilalți harnici și merituoși psihosociologi de rând. Cu alte cuvinte, va trebui să construim un „tip ideal”, în sens weberian, un model abstract folosit ca termen de comparație. Pentru a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
mai ales de înțelegere și statistică”. Cine analizează metodologia cercetării de psihosociologie concretă privind industrializarea și urbanizarea, coordonată de Traian Herseni (1970, 7-26), dacă este de bună credință, nu poate să nu ajungă la concluzia că psihosociologul român a intuit paradigma cunoscută astăzi sub numele de „grounded theory” („teoria întemeiată” pe datele investigației concrete, emergentă chiar în timpul desfășurării cercetării). Termenul de „teorie întemeiată” a fost propus de sociologii americani Barney G. Glaser și Anselm L. Strauss (1967), dar paradigma ca atare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a intuit paradigma cunoscută astăzi sub numele de „grounded theory” („teoria întemeiată” pe datele investigației concrete, emergentă chiar în timpul desfășurării cercetării). Termenul de „teorie întemeiată” a fost propus de sociologii americani Barney G. Glaser și Anselm L. Strauss (1967), dar paradigma ca atare a ajuns să fie discutată după 1990, când Anselm L. Strauss și Juliet Corbin au publicat lucrarea Basics of Qualitative Research. Techniques and Procedures for Developed Theory. Anterior acestora, Traian Herseni arăta că: După unii metodologi, realitatea este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
colectivități, nu așa cum ne-ar plăcea sau ne-ar coveni, ci așa cum se prezintă ea la teren [...], încercând să o explicăm cu mijloace științifice (Traian Herseni, 1970, 8-9). Cele spuse de Traian Herseni corespund punctului de vedere al cercetătorilor atașați paradigmei calitative, teoriei întemeiate. Este de remarcat și claritatea ideilor, simplitatea, nu simplismul expunerii. Pentru clasici „simplitatea nu este un punct de pornire, ci un țel” - observa istoricul englez F.M. Maitland (1887). Cât privește cercetarea cu precădere a realităților românești, Traian
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a calității vieții. București: Editura Academiei. Zamfir, Cătălin. (1990). Incertitudinea: o perspectivă psihosociologică. București: Editura Științifică. Zamfir, Cătălin. (1993). Calitatea vieții. În C. Zamfir și L. Vlăsceanu (coord.). Dicționar de sociologie. București: Editura Babel, 79-80. Zamfir, Cătălin. (1999). Spre o paradigmă a gândirii sociologice. Iași: Editura Cantes (republicată în 2005 la Editura Polirom). Primit la redacție: august 2007 Viziunea despre lume în satul Tilișca (județul Sibiu) Marin Constantin Institutul de Antropologie „Francisc Rainer”, București The paper consists of an approach of
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fi cuvenit o prezentare a ideilor lui G. Ibrăileanu, promotorul literar al poporanismului. Doamna Maria Larionescu are o contribuție importantă în studiul școlii sociologice de la București, sintetizată și în cartea discutată aici. Pe bună dreptate vede în această grupare o paradigmă, fiindcă sistemul sociologic gustian este un ansamblu articulat de teorii, concepte și teze originale: teoria voinței sociale, teoria cadrelor și manifestărilor, unitate socială, relații și procese sociale, legea paralelismului sociologic, interdisciplinaritatea. Trebuie recunoscut că paradigma gustiană a fost totuși eclipsată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
vede în această grupare o paradigmă, fiindcă sistemul sociologic gustian este un ansamblu articulat de teorii, concepte și teze originale: teoria voinței sociale, teoria cadrelor și manifestărilor, unitate socială, relații și procese sociale, legea paralelismului sociologic, interdisciplinaritatea. Trebuie recunoscut că paradigma gustiană a fost totuși eclipsată de o altă contribuție a sa, metoda monografică aplicată în cercetări făcute la sate, care au trezit un interes legitim din partea multor sociologi din Europa și SUA încă din perioada interbelică. Am putea spune că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a conceptului de omogenizare socială, ca o directivă pentru orice demers de analiză a societății socialiste. După 1990, sociologia românească se redefinește din toate unghiurile de cercetare. Întâi, ea se desparte de balastul marxist și își diversifică, în mod natural, paradigmele. Renunțarea aproape spontană la marxism dovedește profunda precaritate a moștenirii marxiste din perioada comunistă, iar ca probă stă lipsa unei lucrări românești despre Marx sau despre marxism acceptabilă științific. Iată ce efecte teribile poate produce dogmatizarea unui curent de gândire
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
marxism acceptabilă științific. Iată ce efecte teribile poate produce dogmatizarea unui curent de gândire! Autoarea examinează schimbările din sociologia postdecembristă în ce privește elitele, structurile instituționale, circulația sociologilor. De interes sunt considerațiile despre orientările teoretice dominate în sociologia românească actuală, construcția de paradigme sociologice. Sunt reliefate contribuțiile sociologilor români la cercetarea proceselor tranziției de la societatea comunistă la societatea capitalistă. Cartea tratează, succint, decalajele și asimetriile dintre sociologia românească și cea occidentală. Așadar, sincronizarea cu sociologia din Vest nu se produce mecanic prin adaptarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
la societatea capitalistă. Cartea tratează, succint, decalajele și asimetriile dintre sociologia românească și cea occidentală. Așadar, sincronizarea cu sociologia din Vest nu se produce mecanic prin adaptarea ab initio la mersul ideilor contemporane. Printre decalaje se numără absența marxismului ca paradigmă a sociologiei românești contemporane, absența revendicării de la curente sociologice radicale precum feminismul, mișcările contra discriminării etnice, rasiale sau sexuale. Putem remarca absența curentelor de idei de stânga, iar explicația stă în deformarea până la caricatură a acestora în perioada comunistă prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cu procesele specifice de modernizare din aria românească. „Această teorie nu este una de import, întrucât ea a apărut din nevoia reală și profundă de a căuta explicații pentru fenomene și procese sociale și spirituale din cadrul național românesc, neregăsite în paradigmele sociologice ale secolului al XIX-lea” (p. 11). Fiind la origine o teză de doctorat, pe care sociologul H.H. Stahl o recomanda pentru publicare încă din 1984, lucrarea lui Schifirneț abordează, așadar, în mod sistematic o temă fundamentală a gândirii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
amplă frescă a filozofiei românești moderne. Autorul are contribuții la studiul unor domenii sociologice și antropologice: sociologia modernizării și dezvoltării - cercetarea modelelor românești de explicare a procesului de formare a civilizației moderne în cadrul național, reevaluarea teoriei formelor fără fond ca paradigmă de analiză a proceselor de modernizare; sociologia culturii - abordarea culturii prin sistemul categoriilor polare, analiza conceptelor de subcultură și contracultură (1981); sociologia vârstelor și generațiilor - prima abordare monografică a problematicii generațiilor din sociologia românească, redefinirea conceptelor de „generație”, „tineret”, „tinerețe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
unor „antemaiorescieni”, precum Gh. Lazăr, Dinicu Golescu, Gh. Asachi, Ion Heliade-Rădulescu, Alecu Russo, Mihail Kogălniceanu, Ion Maiorescu, Ion C. Brătianu, George Barițiu, Ion Ghica, Dionisie Pop Marțian și B.P. Hasdeu. Tranziția de la pașoptim la junimism, care reprezintă o schimbare de paradigmă și de strategie a modernizării, apare astfel ca fiind pregătită de un mediu germinativ național și de un lung șir de predecesori. Cum era și firesc, capitolul cel mai consistent este dedicat lui Titu Maiorescu. Deși Schifirneț nu aduce elemente
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sistemelor nedrepte. Rezistența în fața răului implică opoziția la controlul informațiilor, beneficiilor și sancțiunilor. Să schimbăm mentalitatea, patologia „gândirii de grup”, să ne alăturăm celor care acționează pentru înlăturarea sistemelor sociale abuzive. În finalul cărții, Philip Zimbardo analizează „paradoxul eroismului”, lansând paradigma „banalizării eroismului” și propunând un „model cvadridimensional al eroismului”. Respingând ideea că eroii sunt oameni cu totul speciali, care au „gena eroismului”, ilustrul profesor examinează concepția alternativă, eroii sunt oameni obișnuiți, care rezistă influențelor nefaste. Conform acestei abordări, fiecare dintre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
rațiune), totdeauna în polemică necruțătoare cu oamenii de teatru mediocri. Nu întâmplător, el compune o piesă de teatru de factură expresionistă (Sburător cu negre plete) și traduce din Karel Capek piesa R.U.R. Aspirația de a găsi cheia unei paradigme, personalitatea umană și îndeosebi personalitatea creatoare, își menține intactă temelia psihologică, de la o primă lucrare, din 1910, până la Idei și oameni, Mărturia unei generații și Oameni excepționali. Inaugurând vârsta modernă a unui gen, Mărturia unei generații, carte de interviuri cu
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]