11,301 matches
-
Bracciolini, care și-a terminat lucrarea în 1449 cu ajutorul lui George al Trebizondei 27. În 1405 sau 1406 prietenul mai vechi al lui Leonardo Bruni, Coluccio Salutați cancelarul Florenței, a inclus în cartea a patra a Muncilor lui Hercules un pasaj lung cu privire la Egiptul de la sfârșitul primei cărți a lui Diodor despre care spune că Bruni a tradus-o pentru el. În acest moment de început când doar câțiva umaniști erau capabili să citească în limba greacă și când Bruni însuși
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
umaniști erau capabili să citească în limba greacă și când Bruni însuși este posibil să nu fi citit mai mult de prima carte a lui Diodor, Salutați îl numește pe Diodor drept "un istoric de cea mai mare autoritate"28. Pasajul din Prima Carte a istoriei lui Diodor (1.6.3-8.9) care discută posibilă eternitate a lumii apare mai devreme decât pasajul tradus de Bruni pentru Salutați și trebuie să fi atras atenția în mod deosebit. În antichitatea târzie același
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
carte a lui Diodor, Salutați îl numește pe Diodor drept "un istoric de cea mai mare autoritate"28. Pasajul din Prima Carte a istoriei lui Diodor (1.6.3-8.9) care discută posibilă eternitate a lumii apare mai devreme decât pasajul tradus de Bruni pentru Salutați și trebuie să fi atras atenția în mod deosebit. În antichitatea târzie același pasaj diodoran despre eternalism fusese extras de Eusebiu în Praeparatio Evangelica, iar pasajul a circulat în latină, nu doar în traducerea lui
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
din Prima Carte a istoriei lui Diodor (1.6.3-8.9) care discută posibilă eternitate a lumii apare mai devreme decât pasajul tradus de Bruni pentru Salutați și trebuie să fi atras atenția în mod deosebit. În antichitatea târzie același pasaj diodoran despre eternalism fusese extras de Eusebiu în Praeparatio Evangelica, iar pasajul a circulat în latină, nu doar în traducerea lui Diodor de către Poggio, dar și în traducerea lucrărilor lui Eusebiu de către George al Trebizondei care a fost făcută în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
discută posibilă eternitate a lumii apare mai devreme decât pasajul tradus de Bruni pentru Salutați și trebuie să fi atras atenția în mod deosebit. În antichitatea târzie același pasaj diodoran despre eternalism fusese extras de Eusebiu în Praeparatio Evangelica, iar pasajul a circulat în latină, nu doar în traducerea lui Diodor de către Poggio, dar și în traducerea lucrărilor lui Eusebiu de către George al Trebizondei care a fost făcută în același timp29. Pentru a-l parafrază pe Diodor (1.6.3), există
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
istoria universală a lui Diodorus cititorul umanist inteligent a avut de găsit multe lucruri asupra cărora să mediteze. El ar fi observat că descrierea creației universului se poate împăca cu primele versete ale Genezei, fără prea mare dificultate, ca și pasajul lui Ovidiu despre creație în Cartea 1 a Metamorfozelor (Viarre, 1966, pp. 81-110). Citind mai departe, în secțiunea referitoare la Egipt ar descoperi că Diodor susține că Moise, cu scopul de a obține supunerea poporului său, a inventat el însuși
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
creația creștină și că prin urmare ar putea fi folosită ca dovadă a eternității lumii. De asemenea, de interes este mențiunea lui Machiavelli despre inundații și despre posibila supraviețuire a unui om învățat printre munteni. Deși se bazează pe un pasaj din Legile lui Platon (676b-678a), Machiavelli face de asemenea un comentariu cu privire la povestea lui Noe. Implicația este că materialul din Geneză de la Creație la Potop este, probabil, o ficțiune concepută de Noe însuși. Într-adevăr, nu suntem departe de opinia
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
al X-lea. Cu toate ca tratează evenimente care au fost catastrofale pentru Italia sau Veneția invazia franceză din 1494, înfrângerea de la Agnadello, si, ulterior, revoltă terraferma din 1509 lucrarea lui Bembo nu prea le face dreptate. Cel mai bun și memorabil pasaj din Historiae Venetae, datorat autorului, chiar dacă povestește despre o evadare de la treburile diplomatice și militare, este descrierea de la sfârșitul Cărții 1 a unei noi distracții în Veneția: o barcă de curse ai cărei vâslași sunt cu toții femei 40. "Veneția era
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
folosirea cutumiara a lui voi în corespondență privată a perioadei. 23 L'asino, eh. 5, în Tutte le opere, ed. Martelli, p. 966; Vită di Castruccio Castracani da Lucea, p. 626. Analiza atentă a limbajului lui Machaivelli în aceste două pasaje confirmă faptul că niciunul nu contrazice concluzia generală din Discursuri. 24 Discorsi, Îi 6, p. 86. 25 Din nou, un tu însoțește alegerea inferioară. 26 Discorsi, îi. 6, p. 86. Pocock, Machiavellian Moment, p. 199, a explicat corect opțiunea lui
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
of Empire", în William J. Connell și Andrea Zorzi (eds), Florentine Tuscany: Structures and Practică of Power, Cambridge, 2000, pp. 32-47. 79 Discorsi, i, preface, p. 76: "ho deliberato entrare per una via, la quale, non essendo ancoră trita...". Asupra pasajului, vezi Najemy, Between Friends, pp. 337-338, îndeosebi n. 10. * Publicat inițial în engleză că Introducere la Niccolò Machiavelli, The Prince with Related Documents, traducere de William J. Connell, Bedford/St. Martins, Boston, 2005, pp. 1-34. Prima parte a acestui eseu
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Carte strozziane, ser. 1, 118, în care este inserata o copie a testamentului din 1393 împreună cu înregistrarea unei dispute din 1428. Un rezumat al aceluiași testament apare în ricordanze păstrat de Ristoro Machiavelli acum în Biblioteca Marucelliana di Firenze, cu pasajul relevant citat în Catherine Atkinson, Debts, Dowries, Donkeys: The Diary of Niccolò Machiavelli's Father, Messer Bernardo, în Quattrocento Florența, Peter Lang, Frankfurt, 2002, pp. 35-36 n. 37. 14 Dreptul de proprietate și de arendare a castelului este trasat destul de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
referire la o povestire populară în versuri din secolul al XV-lea, Geta și Birria. Amphitryon, care s-a întors de la studii de filosofie din Atena, îi dă servitorului sau Getaun mare teanc de cărți să le care. Într-un pasaj umoristic, Geta, cocoșat de cărți, încearcă să-l convingă pe un al doilea servitor, Birria, să le care pentru el. John M. Najemy, Between Friends: Discourses of Power and Deșire în the Machiavelli Letter of 1513-1515 [Între prieteni: discursuri ale
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
se găsesc în ASPt, Com., Catasto, 10 (dell'anno 1435), c. 115r; 11 (del 1435), c. 53r; 5 (del 1442), c. 287r; 6 (del 1450), c. 384r; e 7 (del 1450), c. 34r-v. 43 ASPt, Com., Catasto, 5, c. 287r. Pasajul a fost reeditat de Francesco Neri. 44 Scutirea pentru Pistoia din 1443 s-a aplicat numai pentru 185 din cele 996 de case existente în cadastrul din1442. Vezi registrul pentru scutiri conservat în BCFPt, FF, E 373, fasc. 5; și
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
acuzate că au bătut o altă persoană, dar fără vărsare de sânge, erau amendate cu 25 de lire. Cf. ASF, GA, 106, fols. 202r-210r. 9 Antonelli, "La magistratură", pp. 20-21, discuția legii; Zorzi, L'amministrazione, p. 67, oferă datele în pasaje precum 30 decembrie 1452. 10 Martines, Lawyers, p. 221. 11 Goro Dați, Istoria di Firenze dal 1380 al 1405, ed. Luigi Pratesi, Norcia, Tonți, 1902, p. 159 n. 1: "questi sono signori di quelle terre mentre che durano șei meși
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1494 în qua molto havea diminuito di ufici rispecto alla perdita di Serezzana, Pietrasancta, Pisa, et Monte Pulciano; în opposito molto havea cresciuto di cittadini... Per questo, grandissima opera și dava alle secte, mediante le quali și sperava havere vantagio". Pasajul este publicat cu ușoare diferențe în Joseph Schnitzer, Quellen und Forschungen zur Geschichte Savonarolas, vol. IV, Dunker & Humblot, Leipzig, 1910, pp. 291-292. 99 Fubini, "Classe", pp. 127-29; Sergio Bertelli, "Petrus Soderinus Patriae Parens", Bibliothèque d'Humanisme et Renaissance, 31 (1969
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Maxime autoritatis historicum" (Salutați 1951, 4.19 [vol. 2, 569]). 29 Citat în Eusebius, Praeparatio evangelica, 1.7.1-14 (1974, 145-151). Pe când George începea versiunea să la Praeparatio în 1448 (Monfasani 1976, 72) și Poggio își completă traducerea în 1449, pasajul suprapus poate a oferit o bază inițială de ajutor din partea lui George pentru munca lui Poggio. Davidson (1992, 61) sugerează importantă pasajului diodoran pentru heterodoxia secolului al XVI-lea. 30 Potrivit lui Ginzburg (1980, p. 153), aceasta a doua viziune ar
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
George începea versiunea să la Praeparatio în 1448 (Monfasani 1976, 72) și Poggio își completă traducerea în 1449, pasajul suprapus poate a oferit o bază inițială de ajutor din partea lui George pentru munca lui Poggio. Davidson (1992, 61) sugerează importantă pasajului diodoran pentru heterodoxia secolului al XVI-lea. 30 Potrivit lui Ginzburg (1980, p. 153), aceasta a doua viziune ar reapărea mult timp după mărturia lui Menocchio morarul. 31 Diodorus Siculus, 1.94.2 (1933, p. 321). Comentariul ironic al lui Machiavelli
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ar reapărea mult timp după mărturia lui Menocchio morarul. 31 Diodorus Siculus, 1.94.2 (1933, p. 321). Comentariul ironic al lui Machiavelli asupra lui Moise în Principele, c. 6 (2005, p. 55) merită să fie citit în lumina acestui pasaj, ca și pasajul despre Numa în Discourses 1.11 (Machiavelli, 2001, pp. 78-79). 32 Rahe (2008) studiază punctele în care Machiavelli a putut fi influențat de averroism. * Publicat inițial în The Oxford History of Historical Writing, gen. Ed. D. R.
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
timp după mărturia lui Menocchio morarul. 31 Diodorus Siculus, 1.94.2 (1933, p. 321). Comentariul ironic al lui Machiavelli asupra lui Moise în Principele, c. 6 (2005, p. 55) merită să fie citit în lumina acestui pasaj, ca și pasajul despre Numa în Discourses 1.11 (Machiavelli, 2001, pp. 78-79). 32 Rahe (2008) studiază punctele în care Machiavelli a putut fi influențat de averroism. * Publicat inițial în The Oxford History of Historical Writing, gen. Ed. D. R. Woolf, Oxford University
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Țara turcească", adică lui Caragiale [...] ... să notăm și tonul "regal" al lui Eminesu" pentru ca în scrisorile către Veronica să schimbe registrul de la caz la caz, în funcție de starea relațiilor dintre ei:"... șirul declarațiilor adânci, definitive, trece prin entuziame copilărești [...] alternând cu pasaje "pedagogice" patern-mustrătoare, în fine, formulele situate la un pas de versetul biblic ori tonalități de rugăciune" etc., totul în ceea ce eseistul numește "ludicul exacerbat al poetului", dublat însă de "destule contexte de severă observație socială, relatări artistice ș.a." În întreaga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
la reluarea unor discuții, de acum cu oarecare vechime, tocmai prin menționarea unor documente ce păreau uitate sau mai puțin frecventate de exegetica obișnuită, cum ar fi, bunăoară, corespondența acestuia cu diferite persoane din epocă, din care Săluc Horvat extrage pasaje bogate în... subînțelesuri. El pornește din 1735, când se naște (probabil) Petrea Iminovici, "primul dintre strămoșii poetului, atestat pe meleagurile Moldovei" (în legătură cu originea familiei poetului, trece în revistă principalele opinii avansate de-a lungul anilor, unele cu totul false, altele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
datei de naștere a poetului. Sau modul în care s-a speculat, în numeroase cărți consacrate vieții lui Eminescu, ziua de 28 iunie 1883, când poetul este declarat nebun. Fără a-și îngădui vreun comentariu pur personal, exegetul citează câteva pasaje din referirile celor apropiați poetului, la acea dată, care prevesteau sau pregăteau momentul declanșării nebuniei: la 30 mai 1883, Maiorescu nota în Jurnalul său "După părerea mea, Eminescu înnebunește". Același Maiorescu nota în Însemnările zilnice, la 11 iunie 1883: ,"După
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
că nuvela e originală "n-ar fi însemnat de-a-mi tăia apele din capul locului?" Registrul stilistic alunecă spre familiar și popular". O interpretare din perspectiva comicului este aplicată și basmului Făt-Frumos din lacrimă, constituind "o surpriză la prima vedere". Pasajul care îi atrage atenția este cel în care este vorba de "metamorfoza babei, stăpâna iepelor" ("comică este ea când se arată cinstită și dreaptă"), de altfel, basmul este interpretat ca de "un comic-grotesc ireductibil". Pe această linie, apare și transformarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Subliniem această transformare, întrucât ea funcționează constant în opera lui Eminescu". Se oprește apoi și asupra nuvelei Sărmanul Dionis în care surprinde combinații ale procedeelor comice, "umorul și invectiva", apoi în Avatarii faraonului Tlá identifică o "ironie filosofică", iar în pasajul comediei doctorilor, din același text, identifică "o pagină de teatru absurd". Aur, mărire și amor, a cărei acțiune este plasată într-o epocă mai recentă, are "un aer de comedie mondenă, frivolă, sentimentală și destul de excentrică", fiind construită ca "o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
culcat liniștit și am dormit un somn adânc și neîntrerupt pănă a doua zi când m-au deșteptat marturii. Nu aș putea mai bine să-mi exprim mișcările sufletului în acest ciudat moment al vieței mele decât reproducând întocmai un pasaj din novela mea Ura din copilărie, care este icoana exactă a celor simțite de mine în peripețiile acestui duel, a cărui amintire a influențat scrierea mea: "A doua zi mersei fără bătaie de inimă la fața locului într-o poieniță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]