9,077 matches
-
Pierdută, Ghețarul de la Bârsa, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră de la Căput. Sunt cîteva chei: Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald, Groapă Ruginoasa, doline uvale, izbucuri și ponoare etc. Până în prezent, sunt cartografiați 18 km, dar potențialul este peste recordul celei mai lungi peșteri din țară, Peșteră Vântului, de 50 de km. Peșteră cuprinde toate formele de endocarst, de la galeriile verticale spălate, pline cu șepte, marmite lingurițe . la cele orizontale, largi, populate cu toate speleotemele. Sunt prezente scurgerile parietale stalactite. stalcmite, coloane, gururi Sunt
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
Bârsa, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră de la Căput. Sunt cîteva chei: Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald, Groapă Ruginoasa, doline uvale, izbucuri și ponoare etc. Până în prezent, sunt cartografiați 18 km, dar potențialul este peste recordul celei mai lungi peșteri din țară, Peșteră Vântului, de 50 de km. Peșteră cuprinde toate formele de endocarst, de la galeriile verticale spălate, pline cu șepte, marmite lingurițe . la cele orizontale, largi, populate cu toate speleotemele. Sunt prezente scurgerile parietale stalactite. stalcmite, coloane, gururi Sunt descoperite și unicate
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
Căput. Sunt cîteva chei: Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald, Groapă Ruginoasa, doline uvale, izbucuri și ponoare etc. Până în prezent, sunt cartografiați 18 km, dar potențialul este peste recordul celei mai lungi peșteri din țară, Peșteră Vântului, de 50 de km. Peșteră cuprinde toate formele de endocarst, de la galeriile verticale spălate, pline cu șepte, marmite lingurițe . la cele orizontale, largi, populate cu toate speleotemele. Sunt prezente scurgerile parietale stalactite. stalcmite, coloane, gururi Sunt descoperite și unicate. Clusterite cu cristale aciculare de aragonit
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
Sunt descoperite și unicate. Clusterite cu cristale aciculare de aragonit de 25 cm lungime. Există aici galeri uscate și galeri active, săli de mari dimensiuni sau galeri strâmte, greu de parcurs. În V5 se află cea mai voluminoasa sala de peșteră din România, sala Paul Matoș lungă de 415 m și 1,2 milioane metri cubi. Nu a fost publicată încă hartă și o descriere amănunțită a peșterii, acestea fiind în progres. Peșteră V5 poate să deschidă o perspectivă foarte importantă
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
strâmte, greu de parcurs. În V5 se află cea mai voluminoasa sala de peșteră din România, sala Paul Matoș lungă de 415 m și 1,2 milioane metri cubi. Nu a fost publicată încă hartă și o descriere amănunțită a peșterii, acestea fiind în progres. Peșteră V5 poate să deschidă o perspectivă foarte importantă pentru Platoul Padiș, legată de turismul speologic de platou, cunoscut fiind faptul că Platoul Padiș are foarte multe peșteri, dar niciuna amenajată pentru turism de masă. Ea
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
V5 se află cea mai voluminoasa sala de peșteră din România, sala Paul Matoș lungă de 415 m și 1,2 milioane metri cubi. Nu a fost publicată încă hartă și o descriere amănunțită a peșterii, acestea fiind în progres. Peșteră V5 poate să deschidă o perspectivă foarte importantă pentru Platoul Padiș, legată de turismul speologic de platou, cunoscut fiind faptul că Platoul Padiș are foarte multe peșteri, dar niciuna amenajată pentru turism de masă. Ea este importantă nu numai pentru
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
publicată încă hartă și o descriere amănunțită a peșterii, acestea fiind în progres. Peșteră V5 poate să deschidă o perspectivă foarte importantă pentru Platoul Padiș, legată de turismul speologic de platou, cunoscut fiind faptul că Platoul Padiș are foarte multe peșteri, dar niciuna amenajată pentru turism de masă. Ea este importantă nu numai pentru faptul că este foarte lungă și cea mai adâncă din România, ci și pentru relieful și formațiunile interioare, care reprezintă o atracție turistică deosebită, atât pentru vizitatori
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
turism de masă. Ea este importantă nu numai pentru faptul că este foarte lungă și cea mai adâncă din România, ci și pentru relieful și formațiunile interioare, care reprezintă o atracție turistică deosebită, atât pentru vizitatori, cât și pentru speologi. Peșteră V5 poate fi vizitată de echipe de speologi experimentați și necesită echipament de expolrare complet: costume impermeabile, cizme, corzi, coborâtoare, blocatoare... Fauna este relativ bogată, incomplet studiată. A fost identificat coleopterul Pholeuon (s. str.) knirschi cetatensis.
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
un fluture din specia "Parnassius mnemosyne"), precum și un ortopter endemic pentru această zonă, cunoscut sub denumirea de cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"). În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, rezervații naturale, peșteri, cheiuri), astfel: Reportaje
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
cum ar fi cele yakshi (femeia cu trei spirite, reprezentată de sculptorii budiști într-un mod lipsit de austeritate, ca niște dansatoare voluptoase, cu piept bine evidențiat). Sensul indian de parcurgere a vieții a fost reprezentat în picturile murale din peșterile din Ajanta, unde grupuri nesfârșite de personaje roiesc peste tot pe pereți, într-o evocare plină de culoare a vieții indiene. Până și arhitectura indiană poate fi descrisă ca o formă a sculpturii. Multe dintre cele mai celebre pagode și
Artă orientală () [Corola-website/Science/308977_a_310306]
-
fizical și de reabilitare medicală, precum și instruirea în legătură cu măsurile terapeutice și profilactice generale și specifice balneoclimatice - terapii cu factori naturali terapeutici: apele minerale terapeutice, lacurile și nămolurile terapeutice, gazele terapeutice, ansamblul elementelor fizico-chimice ale climatului, inclusiv microclimatul de saline și peșteri, avizate de Ministerul Sănătății conform legislației în vigoare. 1.2. Consultația de reevaluare se acordă înainte de începerea unei serii de proceduri specifice de reabilitare medicală, în timpul seriei de proceduri sau la finalul fiecărei serii de proceduri la un interval ce
NORME METODOLOGICE din 30 martie 2015 (*actualizate*) de aplicare în anul 2015 a Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270564_a_271893]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului de importanță comunitară ROSCI 0193 Peștera Tăușoare și al ariei naturale protejate de interes național 2.206 Peștera Tăușoare, prevăzut în anexa nr. 1 la prezentul ordin. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului de importanță comunitară ROSCI 0193 Peștera Tăușoare și al ariei naturale protejate de
ORDIN nr. 754 din 19 aprilie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare şi ale ariei naturale protejate de interes naţional 2.206 Peştera Tăuşoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272186_a_273515]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului de importanță comunitară ROSCI 0193 Peștera Tăușoare și al ariei naturale protejate de interes național 2.206 Peștera Tăușoare, prevăzut în anexa nr. 1 la prezentul ordin. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului de importanță comunitară ROSCI 0193 Peștera Tăușoare și al ariei naturale protejate de interes național 2.206 Peștera Tăușoare, prevăzut în anexa nr. 2 la
ORDIN nr. 754 din 19 aprilie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare şi ale ariei naturale protejate de interes naţional 2.206 Peştera Tăuşoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272186_a_273515]
-
al sitului de importanță comunitară ROSCI 0193 Peștera Tăușoare și al ariei naturale protejate de interes național 2.206 Peștera Tăușoare, prevăzut în anexa nr. 1 la prezentul ordin. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului de importanță comunitară ROSCI 0193 Peștera Tăușoare și al ariei naturale protejate de interes național 2.206 Peștera Tăușoare, prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul ordin. Articolul 3 La data publicării prezentului ordin se abrogă anexa nr. 6 la Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice
ORDIN nr. 754 din 19 aprilie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare şi ale ariei naturale protejate de interes naţional 2.206 Peştera Tăuşoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272186_a_273515]
-
naturale protejate de interes național 2.206 Peștera Tăușoare, prevăzut în anexa nr. 1 la prezentul ordin. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului de importanță comunitară ROSCI 0193 Peștera Tăușoare și al ariei naturale protejate de interes național 2.206 Peștera Tăușoare, prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul ordin. Articolul 3 La data publicării prezentului ordin se abrogă anexa nr. 6 la Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 338/2013 privind aprobarea unor regulamente pentru situri de importanță comunitară
ORDIN nr. 754 din 19 aprilie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului de importanţă comunitară ROSCI0193 Peştera Tăuşoare şi ale ariei naturale protejate de interes naţional 2.206 Peştera Tăuşoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272186_a_273515]
-
Tipuri de habitate/specii marine care necesită clarificări suplimentare Tip de habitat/specie marină TIPURI DE HABITATE 1110 Bancuri de nisip acoperite în permanență de apă marină puțin adâncă 1170 Recife 1180 Structuri submarine provocate de emisii de gaze 8330 Peșteri marine scufundate complet sau parțial SPECII 1349 Tursiops truncatus 1351 Phocoena phocoena 1364 Halichoerus grypus 1365 Phoca vitulina (B) Tipuri de habitate/specii supuse unei examinări științifice Tip de habitat/specie Statul membru interesat 1 TIPURI DE HABITATE 2110 Dune
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
() a fost un savant, explorator, speolog și biolog român, considerat fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran - peșteri și pânze freatice de apă). A fost ales academician în 1920 și a fost președinte al Academiei Române în perioada 1926 - 1929. s-a născut la Iași în 1868. Tatăl lui, Gheorghe Racoviță, era magistrat și membru fondator al societății literare
Emil Racoviță () [Corola-website/Science/297284_a_298613]
-
până atunci în lumea vegetală și animală. La întoarcere a publicat o lucrare importantă despre Cetacee, în special balene. În 1900, devine director-adjunct al Laboratorului Oceanologic „Arago” din Banyuls-sur-Mer, Franța. Ca urmare a descoperirii unor noi specii de crustacee în peștera Cueva del Drach din Mallorca, vizitată în 1904, domeniul îl fascinează și renunță la cercetarea în oceanologie pentru a se dedica ecosistemelor subterane. La intrarea în oraș există o statuie a lui Emil Racoviță. În 1907, va publica "„Essai sur
Emil Racoviță () [Corola-website/Science/297284_a_298613]
-
în oraș există o statuie a lui Emil Racoviță. În 1907, va publica "„Essai sur les problemes biospeologiques”", prima lucrare importantă dedicată biospeologiei din lume. După aceea, va iniția un program internațional de cercetare numit „Biospeologica” care să studieze fauna peșterilor, la început ca o activitate privată, dar în 1920, înființează la Cluj primul Institut Speologic din lume. Pe lângă numeroși cercetători români, Racoviță aduce la Cluj și o echipă de prieteni biologi de renume, doi francezi (Jules Guiart, René Jeannel) și
Emil Racoviță () [Corola-website/Science/297284_a_298613]
-
avut posibilitatea să studieze viața imenselor mamifere acvatice, dar și a pinguinilor. El a rămas în istoria științei ca descoperitor al balenei cu cioc. În cinstea cunoscutului speolog au fost numite nava oceanografică românească „Emil Racoviță” și cea mai mare peșteră din Republica Moldova. Emil Racoviță apare în prima fotografie subacvatică ce s-a păstrat până astăzi, realizată de fotograful francez Louis Marie Auguste Boutan.
Emil Racoviță () [Corola-website/Science/297284_a_298613]
-
suprafață de 46.399 hectare. În 2004 a luat ființă și Parcul Natural Munții Maramureșului pe o suprafață de circa 150.000 de hectare, fiind, după Delta Dunării, cea mai mare arie protejată din România. În munții maramureșeni se găsesc peșteri, chei, lacuri și formațiuni geologice, dintre care unele protejate, cele mai cunoscute fiind Cheile Tătarului și Creasta Cocoșului din munții Gutâi și izbucul de la Izvorul albastru al Izei din munții Rodnei. Rezervații naturale sunt și lacurile Tăul lui Dumitru și
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
importante pentru producție sunt petrolul, cărbunele, bauxita, minereul de fier inferior, calciul, gipsul, asfaltul natural, silicatul, mica, argilele, sarea și hidroenergia. Relieful carstic compune aproape jumătate din Croația și în special se remarcă în Alpii Dinarici. În Croația există multe peșteri de mare adâncime, dintre care 49 sunt mai adânci de , 14 dintre ele depășind și trei având peste . Cele mai celebre lacuri din Croația sunt lacurile Plitvice, un sistem de 16 lacuri legate de cascade peste corpuri de dolomit și
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
Gorski Kotar, cea Panonică pe Drava și pe Dunăre, și continentală în restul teritoriului. Habitatele carstice conțin carsturi scufundate, cum ar fi cheile și barierele de tuf Zrmanja și Krka, precum și habitatele subterane. Geologia carstică cuprinde circa 7.000 de peșteri și avenuri, dintre care unele sunt habitat al singurului vertebrat acvatic de peșteră—olmul. Pădurile sunt și ele prezente semnificativ în țară, ele acoperind , adică 44% din suprafața uscatului țării. Celelalte tipuri de habitat sunt zonele umede, pajiștile, mlaștinile, bălțile
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
teritoriului. Habitatele carstice conțin carsturi scufundate, cum ar fi cheile și barierele de tuf Zrmanja și Krka, precum și habitatele subterane. Geologia carstică cuprinde circa 7.000 de peșteri și avenuri, dintre care unele sunt habitat al singurului vertebrat acvatic de peșteră—olmul. Pădurile sunt și ele prezente semnificativ în țară, ele acoperind , adică 44% din suprafața uscatului țării. Celelalte tipuri de habitat sunt zonele umede, pajiștile, mlaștinile, bălțile, tufărișurile, precum și habitatele marine și de coastă. În termeni fitogeografici, Croația face parte
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
m și debitul 148 m3/diurn. În oraș sursa principală de suprafață de aprovizionare cu apă este râul Nistru, cursul căruia mărginește orașul pe o lungime circa de 17 km. La intrarea în oraș dinspre sud se află Rezervația naturală „Peștera lui Bechir”. Rezervația este amplasată într-un defileu săpat de un curs de apă, numit râpa Bechir. Versanții sunt abrupți, calcaroși, parțial împăduriți. Pe versantul stâng, la o înălțime de 12-14 m a fost săpată o peșteră monahală. În hotarele
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]