9,035 matches
-
Graalul i se poate arăta altfel fiecăruia care îl caută. Poate fi un obiect pământesc, care poate fi, sau nu, dotat cu sacralitate; poate fi și, pur și simplu, obiectivul unei căutări spirituale. Legendele privitoare la Graal par a fi posterioare nașterii creștinismului. Celții cunoșteau deja existența unui obiect sacru numit "Graal" pe care și-l reprezentau ca fiind vasul hrănitor, prin excelență, ce distribuia binefacerile sale tuturor ființelor umane. Pentru a nu fi profanată, cunoașterea sacră a druizilor nu era
Graal () [Corola-website/Science/297944_a_299273]
-
este poziția limbii, și anume locul unde aceasta se apropie mai mult de palat. Pentru locul de articulare este apropiat de partea din "față" (dinspre dinți) a cavității bucale, motiv pentru care este numită "vocală anterioară", în timp ce este o "vocală posterioară". O pereche similară este formată din vocalele (din cuvântul românesc "dud") și (din cuvântul german "Gefühl" sentiment). Alfabetul Fonetic Internațional împarte vocalele după gradul de anterioritate în cinci categorii. Este de remarcat că pe măsură ce vocalele se deschid (adică se apropie
Vocală () [Corola-website/Science/298473_a_299802]
-
formată din vocalele (din cuvântul românesc "dud") și (din cuvântul german "Gefühl" sentiment). Alfabetul Fonetic Internațional împarte vocalele după gradul de anterioritate în cinci categorii. Este de remarcat că pe măsură ce vocalele se deschid (adică se apropie de ), caracterul de anterior/posterior devine neclar, pentru că sunetul produs depinde în acest caz mai puțin de poziția limbii cât de deschiderea gurii. Din acest motiv se poate considera că vocala este o vocală fie "anterioară" fie "centrală", iar tabelele de vocale reflectă această ambiguitate
Vocală () [Corola-website/Science/298473_a_299802]
-
acest motiv se poate considera că vocala este o vocală fie "anterioară" fie "centrală", iar tabelele de vocale reflectă această ambiguitate. Limba română cunoaște cele trei grupe principale, dar nu are nici o pereche de vocale cu una anterioară și una posterioară care să difere "numai" prin acest caracter. De aceea exemplele de mai sus au fost date folosind vocale din alte limbi. Un contrast redus la jumătate (anterior - central) există totuși în perechile și . Un alt caracter care diferențiază vocalele este
Vocală () [Corola-website/Science/298473_a_299802]
-
ca de exemplu și . În unele limbi, precum suedeza sau japoneza, se mai folosesc și vocale articulate cu buzele "comprimate", o poziție diferită de cea rotunjită. Rotunjirea este în multe limbi asociată cu locul de articulare, și anume vocalele articulate posterior se pronunță în general rotunjite. Acesta este și cazul limbii române, care nu are perechi de vocale diferențiate numai prin rotunjire. În alte limbi însă, ca franceza, germana sau turca, rotunjimea este un caracter mai mult sau mai puțin independent
Vocală () [Corola-website/Science/298473_a_299802]
-
puțin peste cea inferioară. Nările nu sunt separate printr-un sept osos. Picioarele sunt puternice, tetradactile, cele patru degete prevăzute cu gheare solide groase, lungi, ușor curbate sunt adaptate pentru a scurma pământul în căutarea hranei. La formele tericole, degetul posterior este mai mic, pe când la formele arboricole degetul posterior este bine dezvoltat. Masculul unor specii are pe tars un pinten. Penele sunt dese și moi, plăcut și variat colorate, în special la mascul. Multe specii au pe cap și pe
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
un sept osos. Picioarele sunt puternice, tetradactile, cele patru degete prevăzute cu gheare solide groase, lungi, ușor curbate sunt adaptate pentru a scurma pământul în căutarea hranei. La formele tericole, degetul posterior este mai mic, pe când la formele arboricole degetul posterior este bine dezvoltat. Masculul unor specii are pe tars un pinten. Penele sunt dese și moi, plăcut și variat colorate, în special la mascul. Multe specii au pe cap și pe gât sau bărbie porțiuni golașe sau formațiuni tegumentare (negi
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
postpiciorului și antepiciorului. Examinarea inversiunii și eversiunii articulației subtalare: funcțional, mobilitatea subtalară poate fi măsurată prin observarea pacientului din spate, când stă cu piciorul pe o minge, în inversiune maximă și în eversiune maximă. De obicei, coaliția talo-calcaneană este localizată posterior de sustentaculum tali și în cele mai multe cazuri CT standard nu poate pune în evidență această arie. De cele mai multe ori, coaliția se prezintă ca o prăbușire a fațetei articulare mijlocii. De aceea, diagnosticul de coaliție talo-calcaneană se pune greu fără CT
Coaliția talo-calcaneană () [Corola-website/Science/307031_a_308360]
-
ani buni). Pacientul are multe entorse de gleznă și nu poate face sport. Simptomele principale sunt următoarele: Coaliția dintre talus și calcaneu este greu de diagnosticat radiologic. Fațetele articulare subtalare care pot fi văzute Rx sunt cea mijlocie și cea posterioară. Incidența Harris: permite evaluarea fațetei mijlocii. Pacientul stă în picioare pe masa radiologică, cu talpa piciorului respectiv pe caseta radiologică și cu genunchii flectați ca pentru o săritură. Raza Rx vine de sus și la 45 de grade dinspre medial
Coaliția talo-calcaneană () [Corola-website/Science/307031_a_308360]
-
radiologică, cu talpa piciorului respectiv pe caseta radiologică și cu genunchii flectați ca pentru o săritură. Raza Rx vine de sus și la 45 de grade dinspre medial spre lateral (spre partea mijlocie a calcâiului). Incidența Broden: permite evaluarea fațetei posterioare. Pacientul este culcat în decubit dorsal pe masa radiologică, cu genunchiul ușor flectat și susținut de un rulou. Piciorul stă pe caseta radiologică, cu glezna în poziție neutră. Membrul inferior și piciorul sunt rotate intern cu 45 de grade. Raza
Coaliția talo-calcaneană () [Corola-website/Science/307031_a_308360]
-
genunchiul ușor flectat și susținut de un rulou. Piciorul stă pe caseta radiologică, cu glezna în poziție neutră. Membrul inferior și piciorul sunt rotate intern cu 45 de grade. Raza cade direct pe maleola laterală. Pentru evaluarea întregii fațete articulare posterioare sunt necesare 4 expuneri, cu tubul Rx înclinat cefalic 40, 30, 20 și 10 grade. Prima expunere evaluează partea anterioară a fațetei articulare posterioare, iar ultima - cea la 10 grade înclinare cefalică - evaluează partea ei posterioară. Este folositor de obicei
Coaliția talo-calcaneană () [Corola-website/Science/307031_a_308360]
-
intern cu 45 de grade. Raza cade direct pe maleola laterală. Pentru evaluarea întregii fațete articulare posterioare sunt necesare 4 expuneri, cu tubul Rx înclinat cefalic 40, 30, 20 și 10 grade. Prima expunere evaluează partea anterioară a fațetei articulare posterioare, iar ultima - cea la 10 grade înclinare cefalică - evaluează partea ei posterioară. Este folositor de obicei doar pentru 1/3 dintre pacienții cu coaliție talo-calcaneană. Folosirea unei cizme gipsate de mers pentru 3-6 săptămâni poate ameliora simptomele. Adesea simptomele diminuă
Coaliția talo-calcaneană () [Corola-website/Science/307031_a_308360]
-
evaluarea întregii fațete articulare posterioare sunt necesare 4 expuneri, cu tubul Rx înclinat cefalic 40, 30, 20 și 10 grade. Prima expunere evaluează partea anterioară a fațetei articulare posterioare, iar ultima - cea la 10 grade înclinare cefalică - evaluează partea ei posterioară. Este folositor de obicei doar pentru 1/3 dintre pacienții cu coaliție talo-calcaneană. Folosirea unei cizme gipsate de mers pentru 3-6 săptămâni poate ameliora simptomele. Adesea simptomele diminuă când articulația mijlocie se osifică în întregime, în special în cazurile când
Coaliția talo-calcaneană () [Corola-website/Science/307031_a_308360]
-
lucrări, dar acestea au fost atât de importante, încât au devenit clasice. Ambele cercetări au fost efectuate la Institutul de Fiziologie al Universității din București. În prima lucrare, el prezintă rezultatele unor cercetari histologice, urmărind vascularizarea epiteliului intestinului mijlociu și posterior, care servește la respirație. A constatat că exista o mare asemănare între aceste structuri și cele care se pot observa la nivelul plămânilor animalelor cu respiratie aeriană. În cea de-a doua lucrare sunt expuse rezultatele unor cercetări fiziologice privind
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
21% din leziunile corpului talusului. În funcție de regiunea fracturata se deosebesc 3 tipuri de fracturi: fractură tuberculului lateral, fractură tuberculului medial și fractură bituberculară (a ambilor tuberculi). Fractură tuberculului lateral (fractură Cloquet-Sheperd sau fractură Shepherd), în general extra-articulară, detașează posterolateral procesul posterior al talusului; ea poate fi legată de o rupere a fasciculului posterior a ligamentului colateral lateral al articulației tibiotarsiene în timpul unei hiperflexiuni dorsale cu rotație externă a piciorului sau, probabil mai frecvent, printr-o mișcare de hiperflexiune plantara forțată, care
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
de fracturi: fractură tuberculului lateral, fractură tuberculului medial și fractură bituberculară (a ambilor tuberculi). Fractură tuberculului lateral (fractură Cloquet-Sheperd sau fractură Shepherd), în general extra-articulară, detașează posterolateral procesul posterior al talusului; ea poate fi legată de o rupere a fasciculului posterior a ligamentului colateral lateral al articulației tibiotarsiene în timpul unei hiperflexiuni dorsale cu rotație externă a piciorului sau, probabil mai frecvent, printr-o mișcare de hiperflexiune plantara forțată, care strivește tuberculul lateral între marginea posterioara a tibiei și calcaneu, așa cum este
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
legată de o rupere a fasciculului posterior a ligamentului colateral lateral al articulației tibiotarsiene în timpul unei hiperflexiuni dorsale cu rotație externă a piciorului sau, probabil mai frecvent, printr-o mișcare de hiperflexiune plantara forțată, care strivește tuberculul lateral între marginea posterioara a tibiei și calcaneu, așa cum este cazul lovirii mingii blocate de către un fotbalist. Fractură tuberculului medial este mult mai rară. Fractură bituberculară Stieda detașează partea posterioară a talusului în totalitate; ea interesează în mod constant suprafețele articulare posterioare și se
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
frecvent, printr-o mișcare de hiperflexiune plantara forțată, care strivește tuberculul lateral între marginea posterioara a tibiei și calcaneu, așa cum este cazul lovirii mingii blocate de către un fotbalist. Fractură tuberculului medial este mult mai rară. Fractură bituberculară Stieda detașează partea posterioară a talusului în totalitate; ea interesează în mod constant suprafețele articulare posterioare și se datorează unei mișcări de hiperflexiune plantara brutală și este frecvent asociată cu luxație în cuplu de torsiune. Procesul talar posterior are spre posterior 2 proeminențe: tuberculul
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
între marginea posterioara a tibiei și calcaneu, așa cum este cazul lovirii mingii blocate de către un fotbalist. Fractură tuberculului medial este mult mai rară. Fractură bituberculară Stieda detașează partea posterioară a talusului în totalitate; ea interesează în mod constant suprafețele articulare posterioare și se datorează unei mișcări de hiperflexiune plantara brutală și este frecvent asociată cu luxație în cuplu de torsiune. Procesul talar posterior are spre posterior 2 proeminențe: tuberculul medial și tuberculul lateral. Tuberculii posteriori provin din 2 centre secundare de
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
rară. Fractură bituberculară Stieda detașează partea posterioară a talusului în totalitate; ea interesează în mod constant suprafețele articulare posterioare și se datorează unei mișcări de hiperflexiune plantara brutală și este frecvent asociată cu luxație în cuplu de torsiune. Procesul talar posterior are spre posterior 2 proeminențe: tuberculul medial și tuberculul lateral. Tuberculii posteriori provin din 2 centre secundare de osificare ce fuzionează în mod normal cu corpul talusului până spre vârstă de 12 ani. Osul trigonum poate fi văzut ca un
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
Stieda detașează partea posterioară a talusului în totalitate; ea interesează în mod constant suprafețele articulare posterioare și se datorează unei mișcări de hiperflexiune plantara brutală și este frecvent asociată cu luxație în cuplu de torsiune. Procesul talar posterior are spre posterior 2 proeminențe: tuberculul medial și tuberculul lateral. Tuberculii posteriori provin din 2 centre secundare de osificare ce fuzionează în mod normal cu corpul talusului până spre vârstă de 12 ani. Osul trigonum poate fi văzut ca un os accesor, situat
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
interesează în mod constant suprafețele articulare posterioare și se datorează unei mișcări de hiperflexiune plantara brutală și este frecvent asociată cu luxație în cuplu de torsiune. Procesul talar posterior are spre posterior 2 proeminențe: tuberculul medial și tuberculul lateral. Tuberculii posteriori provin din 2 centre secundare de osificare ce fuzionează în mod normal cu corpul talusului până spre vârstă de 12 ani. Osul trigonum poate fi văzut ca un os accesor, situat imediat posterior de tuberculul lateral al procesului talar posterior
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
proeminențe: tuberculul medial și tuberculul lateral. Tuberculii posteriori provin din 2 centre secundare de osificare ce fuzionează în mod normal cu corpul talusului până spre vârstă de 12 ani. Osul trigonum poate fi văzut ca un os accesor, situat imediat posterior de tuberculul lateral al procesului talar posterior. Poate fi considerat că o parte neunita a tuberculului lateral. Printre tuberculi trece dinspre proximal și lateral spre distal și medial tendonul flexorului lung al halucelui. Tuberculul medial servește ca loc de inserție
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
posteriori provin din 2 centre secundare de osificare ce fuzionează în mod normal cu corpul talusului până spre vârstă de 12 ani. Osul trigonum poate fi văzut ca un os accesor, situat imediat posterior de tuberculul lateral al procesului talar posterior. Poate fi considerat că o parte neunita a tuberculului lateral. Printre tuberculi trece dinspre proximal și lateral spre distal și medial tendonul flexorului lung al halucelui. Tuberculul medial servește ca loc de inserție pentru 1/3 posterioara a ligamentului deltoid
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
al procesului talar posterior. Poate fi considerat că o parte neunita a tuberculului lateral. Printre tuberculi trece dinspre proximal și lateral spre distal și medial tendonul flexorului lung al halucelui. Tuberculul medial servește ca loc de inserție pentru 1/3 posterioara a ligamentului deltoid și pentru inserția proximală a ligamentului talo-calcanean medial. Tuberculul lateral primește inserția ligamentului talo-fibular posterior. El are pe fata să inferioară o suprafata articulara ce reprezinta până la 25% din partea cea mai posterioara a suprafeței articulare calcaneene posterioare
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]