8,847 matches
-
mâna pe Biblie, rostit ferm și apăsat de Mircea Geoană și Traian Băsescu. 6. Prostia ca insuficiență mentală. Este și ea ubicuuă. Ar putea explica bolile sistemului educativ, dar și tragedia savuroaselor perle secretate de elevi la recentul bacalaureat. 7. "Prostia ca încremenire în proiect" (Gabriel Liiceanu). Este specia de prostie care presupune blocarea în limitele unei singure perspective. Este imposibitatea de a depăși creativ convenționalul și de a gândi nonconformist. Prostul încremenit în proiect, cel despre care a scris pagini
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
și Traian Băsescu. 6. Prostia ca insuficiență mentală. Este și ea ubicuuă. Ar putea explica bolile sistemului educativ, dar și tragedia savuroaselor perle secretate de elevi la recentul bacalaureat. 7. "Prostia ca încremenire în proiect" (Gabriel Liiceanu). Este specia de prostie care presupune blocarea în limitele unei singure perspective. Este imposibitatea de a depăși creativ convenționalul și de a gândi nonconformist. Prostul încremenit în proiect, cel despre care a scris pagini admirabile Gabriel Liiceanu, este exemplificat aici prin omul modern incapabil
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
frânte sub varii pseudonime. Unul dintre ei se folosește de pretext pentru a acuza preoții catolici de pedofilie și pederastie. Consideră că este prea mare și insuportabil păcatul a sute de mii de preoți catolici în 1.700 de ani. Prostii! Situații nefericite de genul celor amintite au existat dintotdeauna în istorie și nu doar în catolicism. Ubicuitatea lor nu le justifică. Dar trebuie să fii un momument de ignoranță și rea-credință să judeci o venerabilă Biserică, cum este cea catolică
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
om blând, cucernic și drept credincios". Sunt virtuți din nefericire inactuale în România contemporană. Aici contează enorm banii, afacerile, câștigul copios și urgent obținut. Prin urmare, pe scena politică și socială românească se impun alte "virtuți", cum ar fi tupeul, prostia agresivă, prietenia de conjunctură, traficul de influiență, manipularea electorală etc. Lecția blajinilor ar fi, înainte de toate, una spirituală: întoarcerea la valorile instituite de Dumnezeu în zorii creației. Într-o altă versiune mitologică a poveștii blajinilor, la vremea-vremii, Dumnezeu va readuce
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
de neatenție a pazei de coastă". Către Litere vor jindui împătimiții de lectură și mari subtilități interpretative: În cunoscuta baladă Miorița sunt descrise câteva întâmplări în care sunt implicate doi criminali, o oaie turnătoare, și un cioban ce șochează prin prostia lui"; "În nuvela La vulturi sunt descrise aventurile unei alpiniste curajoase fugărită de turci, și copii ei"; În multe poezii, Octavian Goga a scos în evidență natura și treieratul pe căldură"; "Zaharia Stancu a scris un roman desculț. A fost
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
către Dumnezeu după ce muri..."; "Lebăda moare de câte ori cântă..."; "Citind, omul se mai dezvoltă la creier și acumulează materie primă". Concluzia o sintetizez în două rostiri adânci ale viitorilor noștri studenți: Creierul este un organ oarecum indispensabil capului". Din nefericire, patima prostiei "s-a pus pe capul oamenilor ca curca pe curcan". Admiterea la facultate Recent, un important ziar din Iași a consacrat o jumătate de pagină celebrei admiteri la facultate pe bază de examen. Era un model de selecție vechi, de pe
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
ci unul pierdut, căci provoacă disfuncții comportamentale. Adevăratul investitor de timp nu este deținutul și nici personalul supraveghetor, ci societatea, care îl consideră un timp al siguranței, al izolării anormalității. Pentru deținuți, acest timp este o plată pentru nechibzuință, pentru prostia de a nu-și fi planificat eficient acțiunile. Oricum, vorbim de un timp sustras normalității. Esența pușcăriei constă în gestionarea temporală a anormalității sancționate legal. Acest timp este utilizat oficial, declarativ, pentru aducerea la normalitate a devianților condamnați, de aceea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Lombroso, care spunea că poți recunoaște infractorii după urechile clăpăuge, fruntea teșită, nasul borcănat, ochii ieșiți din orbite și apropiați etc. Expresiile faciale transmit înțelesuri variate: dezgust, fericire, interes, supărare, nedumerire, dispreț, uimire, furie, hotărîre, frică, teroare, ură, aroganță, reflexie, prostie, amuzament etc. Ochii joacă un rol important în comunicarea non-verbală, întrucît circa 80% din impresiile senzoriale ale unui individ sînt înregistrate prin intermediul ochiului. Putem recunoaște imediat mesajele pe care le transmit dacă privirea ochilor este blîndă, catifelată, pătrunzătoare, dură, goală
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
scăpat de omul ăsta și-ți vezi de viața ta. Îhâm. A, da? Nu, n-am nici un program diseară, putem să ne vedem. Da, poate mâncăm ceva pe undeva și mai stăm puțin de vorbă. Mai uiți și tu de prostia asta. OK. Sigur. Cât e ceasu acuma? Trei. Eu termin treaba pe la nouă. Cam așa. Poate chiar opt jumate. Nu, nouă. Mai bine la nouă. OK? Unde ne vedem? Da, e bine acolo. Nu prea am unde să parchez, dar
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
haleală acolo. A făcut Miki niște cârnați bestiali, to’ felu de nebunii. Îi zic că nu mai mănânc carne decât foarte rar. Da’ ce, ești vegan? Îmi face cu ochiul. Te-ai dat și tu pe brazdă? Hai, mă, lasă prostiile, crăpăm până cădem sub masă. Hai să v-arăt ce mai e pe-aici. Ne luăm după el, ca doi căței de pripas, și salutăm tot felul de fețe pe care le văd pentru prima oară în viața mea. Îl
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
pun și puțină spumă de cappuccino pe frunze. Poate că, lângă bonsai, o să încolțească un arbore de cafea. Nu m-a mai sunat de o lună. Dau din cap înțelegător, cu toate că am pierdut o bucată bună din telenovelă. Bălmăjesc niște prostii pe subiectul care o roade pe ea. Vorbește gura fără mine. În timp ce dau din buze, fac simulări virtuale cu bonsaiul, fericit în ceașca gigantică. Crezi că ar fi bine să-l sun eu? Dau din umeri. Apoi se așterne o
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
impolitețe să mă mai manifest în vreun fel. În anticameră e liniște perfectă, așa că îi pot auzi vocea. Vorbește la telefon. Nu, frate, cum să te iau la mișto? Exact asta vreau să-mi faci. Și mai lasă-mă cu prostiile astea cu sănătatea și mișcarea și alte frecții. Eu te plătesc ca pe un rege, ca să-mi faci ce-ți cer eu, nu ce propui tu. Hai mă, omule, doar ne cunoaștem de ani de zile, acuma ți s-a
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
poveștile pe care Alin Cîrligeanu le spune despre mine,când are ocazia. (La câte o aniversare de zece ani, de cinșpe, de douăzeci de ani.) În toate poveștile astea eu par cumva foarte cool, șmecher, obraznic. Fac tot felul de prostii, îmi bat joc de profesori, sunt un fel de Ostap Bender de Dâmbovița. Întotdeauna îl las pe Alin să povestească, până la capăt, în timp ce toți cei din jur râd cu poftă. Iar eu sunt perfect conștient că toate poveștile astea sunt
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
tale, sau hiperbole sau ce-or mai fi? Că tot aberații se cheamă. Ce vină are ea? Crezi că dă ea banii pe revistă ca să citească figuri de stil? Uite cum facem, n-am toată ziua la dispoziție să vorbesc prostii cu tine la telefon. Îți mai dau o șansă, OK? În trei zile îmi trimiți un text în care vorbești despre frumusețea lunii mai, despre primăvara care e deja aici, despre dragoste, despre toate lucrurile astea frumoase care ne-nconjoară
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
de la Dvs.? — Ha, cum despre mine se spunea, mai ales în Italia, în Carmen, că semănam cu Claudia Cardinale! Da, mai ales în tinerețe, în anumite fotografii, Cătălina seamănă mult cu mine. Altfel, i-am dăruit altruismul. E bună până la prostie, ceea ce i-a făcut și mult rău, pentru că s-a gândit la toți, în afară de ea. Onestitatea. Cătălina nu minte. Dreptatea. Iubirea pentru tot ce e frumos în viață. — Când vă dați seama că ați greșit față de cineva, vă cereți iertare
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
pot ei să spună „bună ziua” acestor victime, pe care le-au jefuit sau torturat fără motiv, deși cunoșteau adevărul! Acesta este caracterul unor compatrioți ai neamului nostru românesc, însetați de sânge, răzbunători, violenți până-n măduva oaselor, plini de ură și prostie. Nu este de mirare că și străinii ne califică astfel. Diversiunea cu teroriștii Conform unui sondaj efectuat în noiembrie 1999 în rândul populației, s-a constatat că 9 din 10 români, resping minciuna teroriștilor securiști , iar despre informațiile difuzate de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
a nu avansa. Nu mai știe omul ce să creadă și cum să facă, este dezorientat, confuz de ce se întâmplă în societatea noastră. Oare aceste lucruri se petrec din incompetența celor ajunși la conducerea statului?din răzbunare,egoism, ambiție sau prostie omenească? Suntem o societate bulversată, debusolată și dezorientată, care nu știe nici de unde vine și nici unde trebuie să meargă, fără organe de justiție, de ordine publică, de informație, de conducere competentă, sau dacă există, sunt supuse și dirijate de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
înghită de nervi, deoarece nu-mi anunțasem sosirea. Colegii mei, de exemplu, când ajungeau pe aeroport sau în gară, dădeau telefon acasă să-și anunțau familia că sunt pe drum. Eu, băiat credul, naiv, consideram că acest lucru e o prostie, ba dimpotrivă venirea mea acasă trebuia să constituie o surpriză. Acum însă, după ce mi s-a întâmplat nenorocirea, pot să dau un sfat înțelept, oricui are nevoie de el. Când vii acasă de pe meleaguri străine, anunță-ți sosirea, pentru a
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
România și au făcut averi colosale. Culmea obrăzniciei, am văzut la tvr. că unii activiști politici, sau din cadrul mass-mediei noastre, că aceste activități sunt rămășițe ale mentalităților din trecut, din perioada ceaușistă, comunistă, probabil pentru a se scoate în evidență prostia românului nostru limitat, dar vrea blazon "democrat" implementat de UE. Ieșirea la pensie. Dar să revin la armata mea cu care am ajuns în anul de grație 1987, când, la cerere, mi-a fost aprobat dosarul de pensionare, după 37
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
reacțiile personajului personificat, ales ca pretext al demonstrației. Izolarea și reducția satirică a obiectului constituie un important proces de stilizare, prin care obiectul satirei este ridicat la rang de simbol. Astfel, Vulpea simbolizează viclenia dar și lăcomia, Corbul - tirania, Struțocămila - prostia etc. Victimă a unui astfel de proces reducționist al anamorfozei este Struțocămila, personaj care stârnește râsul tuturor prin prostia sa nelimitată. Violența anamorfotică a lui Cantemir construiește o mască grotescă, atât prin folosirea tehnicii simplificării (specifică caricaturistului, care reduce ansamblul
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
stilizare, prin care obiectul satirei este ridicat la rang de simbol. Astfel, Vulpea simbolizează viclenia dar și lăcomia, Corbul - tirania, Struțocămila - prostia etc. Victimă a unui astfel de proces reducționist al anamorfozei este Struțocămila, personaj care stârnește râsul tuturor prin prostia sa nelimitată. Violența anamorfotică a lui Cantemir construiește o mască grotescă, atât prin folosirea tehnicii simplificării (specifică caricaturistului, care reduce ansamblul la o funcție pe care o absolutizează), cât și a tehnicii amplificării (un detaliu este amplificat până la a fi
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
în mijlocul teatrului, ea se autodefinește, fără să realizeze că în acest fel nu face decât să se discrediteze în ochii mulțimii: Coborâtă mult sub nivelul elementarității, putând fi comparată doar cu rudimentarii yahoo ai lui Swift, Struțocămila e de o prostie liniștită, ce provoacă “râsul cu hohot” al mulțimii, în timp ce alții “cu batgiocură în laude și cu mascara în pofală o lua”. „Vesela compătimire a prostiei” o mijlocește aici burlescul, formă a comicului născută dintr-un contrast izbitor între limbaj și
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
elementarității, putând fi comparată doar cu rudimentarii yahoo ai lui Swift, Struțocămila e de o prostie liniștită, ce provoacă “râsul cu hohot” al mulțimii, în timp ce alții “cu batgiocură în laude și cu mascara în pofală o lua”. „Vesela compătimire a prostiei” o mijlocește aici burlescul, formă a comicului născută dintr-un contrast izbitor între limbaj și persoană: trecerea de la mare (aspectul fizic grosolan al Struțocămilei) la mic produce o puternică impresie de ridicol și o reacție de surpriză amestecată cu plăcere
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
ei iertăciune a să da să cade”: Mimând pluriperspectivismul - pentru a lăsa cititorului impresia obiectivității propriului mod de a reflecta realitatea și de a judeca Struțocămila - Cantemir deformează personajul din toate unghiurile posibile, până când nu mai rămâne nimic de demonstrat, prostia fiind fără echivoc, constituind “condiția ei nativă”. Asta face și în continuare, când își incită dublura să o întrebe pe Struțocămilă cum o cheamă. însă “tâmpă mintea săracăi Struțocămilei se arătă”, dar orgoliul și infatuarea ei rămân la fel de mari ca
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
permis lui Cantemir să folosească diverse procedee stilistice pentru a satiriza personaje și situații, pentru a puncta contrastele care izbeau, fiind și cazul prozei ritmate și versificate, de sorginte populară, în care rima în imperfect creează o muzicalitate celebrând vesela prostie a personajului. Redăm spre exemplificare fragmentul de după burlesca scenă a încoronării/înzorzonării Struțocămilei, fragment făcut cu mijloacele batjocorii burlești: Oscilarea lui Cantemir între detașare și participare, între amuzament și indignare, poate fi rezultatul fascinației produse de comedia grotescă care se
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]