8,385 matches
-
délimitations théoriques entre les courants, les prises de position et les concepts, ont été aussi obligatoires afin de pouvoir constituer un lexique et un appareil critique aussi clairs que possible. Dans ce contexte assez complexe, la démarche a mis en relief particulièrement les caractéristiques de la discursivité postmoderne et a réussi à surprendre une série de mutations importantes qui ont caractérisé la sphère du langage et des pratiques discursives. Dans la deuxième section, l'essai de surprendre le genre d'écriture pratiquée
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
utile qui peut faciliter l'encadrement et la description du phénomène analysé consiste en la recherche des différences spécifiques par rapport à d'autres courants similaires ou avec lesquels celui-ci s'entrecroise. Les délimitations qui ont contribué à mettre en relief le phénomène postmoderne donnent déjà lieu à de vifs débats. Une des délimitations les plus connues est, peut-être, celle concernant la relation entre modernisme et postmodernisme, entre modernité et respectivement, postmodernité, mais aussi entre postmodernité et postmodernisme. Par conséquent, l
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
discursif (qui comprennent la logique de l'ambivalence, "l'ajournement du sens", l'ironie, la provocation). Le septième chapitre est centré sur la recherche concentrée des caractéristiques et des limites de l'écriture baudrillardienne ainsi que sur la mise en relief des stratégies discursives et rhétoriques les plus utilisées. Dans ce but, j'ai rédigé la "liste" des stratégies discursives les plus significatives et les plus rencontrées par l'intermède desquelles Baudrillard articule son écriture. On peut mentionner, dans ce sens
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Francisc îl numea «mamă pioasă», purta cu sine o bucată de scândură, pe care o tăiase dintr-un copac de nuc crescut lângă altarul unei biserici ce se dărăpănase. Chiar de unde o tăiase el, apăruse imediat imaginea Răstignitului, nu în relief, ci în mod plan ca și cum ar fi fost pictată nu de o mână slabă, ca cea a unui artist, ci ca și cum ar fi fost ceva supranatural și imprimată de înțelepciunea divină. Acest frate purta întotdeauna la el această tăbliță din
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
o SLBM poate parcurge ușor aproximativ 6.000 km, lovindu-și ținta cu precizie. În plus, SLBM-urile din anii '60 erau dirijate de către om, în timp ce în zilele noastre ele sunt ghidate fie prin GPS, infraroșu, dispozitive de scanare a reliefului din zona țintei etc. În plus, dacă bazele de pe continent pot fi urmărite prin satelit și se poate observa începerea pregătirilor de lansare cu cel puțin câteva ore înainte de lansarea propriu-zisă, submarinele nu pot fi urmărite în permanență cu suficientă
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
în fond exprima înălțimea coroanei; orizontale mezio-distale, coronare și cervicale și care exprimă lățimea dintelui la aceste nivele; orizontale, vestibulo-orale, coronare-cervicale care ne orientează asupra grosimii coroanei. Forma dintelui rezultă din interpretarea asociată a diametrelor coronare cu dimensiunea și poziționarea reliefurilor de pe fețele dentare. Culoarea și poziția depind de caracteristicile morfologice individualizate cât și de starea de sănătate a sistemului stomatognat. Indicii clinico-biologici de interpretare a acestor doi parametrii se însușesc la disciplinele clinice. Coroanele dentare prezintă mai multe suprafețe: -comune
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
șeptimi - versantul oral al cuspidului palatinal. În concluzie, fața ocluzală ocupă patru șeptimi din suprafața ocluzală totală, rămânând trei șeptimi pentru fața ocluzală externă. Diferența de gabarit a cuspizilor vestibulari și orali deplasează spre vestibular cu o șeptime fața ocluzală. Reliefurile coroanei dentare Coroana dentară are pe suprafața ei un relief format din proeminențe (pozitiv) și depresiuni (negativ) care, împreună cu convexitățile suprafețelor verticale, realizează o arhitectonică perfect adaptată la solicitările funcționale ale dinților (Fig. 32.) Proeminențele sunt reprezentate de: a) cuspizi
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ocupă patru șeptimi din suprafața ocluzală totală, rămânând trei șeptimi pentru fața ocluzală externă. Diferența de gabarit a cuspizilor vestibulari și orali deplasează spre vestibular cu o șeptime fața ocluzală. Reliefurile coroanei dentare Coroana dentară are pe suprafața ei un relief format din proeminențe (pozitiv) și depresiuni (negativ) care, împreună cu convexitățile suprafețelor verticale, realizează o arhitectonică perfect adaptată la solicitările funcționale ale dinților (Fig. 32.) Proeminențele sunt reprezentate de: a) cuspizi, b) lobi, c) creste, d) tuberculi și e) cingulumuri. a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
convergenți spre planșeul fosei. Se găsesc numai la nivelul fețelor ocluzale. Se împart în fose centrale și fose proximale. Fosele centrale se formează la intersecția șanțurilor principale ocluzale. Diferă ca număr în funcție de numărul cuspizilor. Prin marea lor varietate morfologică individualizează relieful ocluzal respectiv, fosele proximale, în număr constant de două au caracteristici proprii, situându-se întotdeauna la extremitățile proximale ale șanțului mezio-distal, având pereții formați din versanții ocluzali ai crestei marginale și pantele ocluzale ale cuspizilor adiacenți. e) Fosetele sunt depresiuni
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mai scurtă, mai convexă și mai puțin convergentă spre colet decât cea mezială; marginea incizală este extremitatea liberă, cu formă rectilinie ușor oblică dinspre incizal spre colet. Fața palatinală are uri contur asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai mici. Relieful este\concav în treimea incizală și mijlocie, unde prezintă două creste marginale care se lărgesc spre colet, unde se unesc cu cingulum - proeminență emisferică în treimea cervicală a feței palatine. La nivelul ein-gulumului există “foramen caecum”, fosetă ce apare datorită
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
margini: marginea cervicală - are formă de “V” deschis spre rădăcina cu vârf rotunjit; marginea vestibulară - are forma unei linii ușor convexe, cu convexitatea maximă în treimea cervicală; marginea palatinală - linie convexă în treimea cervicală și concavă în două treimi incizale. Relieful feței meziale este convex în dublu sens, vestibulo-oral și cervico-incizal, realizând punctul de contact (aria de contact). Fața distală are un contur asemănător feței meziale, dar cu dimensiuni mai reduse. Relieful este mai accentuat convex decât al feței meziale. Incisivul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
în treimea cervicală și concavă în două treimi incizale. Relieful feței meziale este convex în dublu sens, vestibulo-oral și cervico-incizal, realizând punctul de contact (aria de contact). Fața distală are un contur asemănător feței meziale, dar cu dimensiuni mai reduse. Relieful este mai accentuat convex decât al feței meziale. Incisivul central maxilar este un dinte monoradicular, cu rădăcina cilindro-conică. Secțiunea la colet are formă de triunghi echilateral, cu unghiuri mult rotunjite. Vârful rădăcinii este orientat spre distal. Dintele are o cameră
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
situată cu 0,5 mm mai cervical (în cadrul arcadei). Unghiul incizo-mezial este mai ascuțit decât a incisivului central. Marginea mezială are forma unei linii curbe în treimea cervicală. Marginea distală este mai scurtă și mult mai convexă decât marginea mezială. Relieful feței vestibulare este plan convex. în sens cervico-incizal, convexitatea maximă este situată în - treimea cervicală, iar în sens mezio-distal în treimea mezială. în treimea incizală există două depresiuni verticale care o împart în trei lobuli: distal, mai mare ca mezial
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
în sens mezio-distal în treimea mezială. în treimea incizală există două depresiuni verticale care o împart în trei lobuli: distal, mai mare ca mezial, mai mare ca central. Fața palatinală are conturul asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai reduse. Relieful este concav în două treimi incizale și convex în treimea de colet. în zona concavă se evidențiază două creste marginale de smalț, care se unesc cu cingulumul. Subcingular, există foramen caecum, mai frecvent ca la incisivul central. Fața mezială are
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
incisivul central. Fața mezială are contur triunghiular, cu vârful spre marginea incizală și baza la nivelul coletului. Forma marginilor corespunde profilului fețelor vestibulare și palatinale. Fața distală are un contur asemănător celui al feței meziale, dar cu dimensiuni mai reduse. Relieful este convex mai accentuat decât al feței meziale. Marginea de colet are concavitatea spre rădăcină, ca și la fața mezială, dar această concavitate este mai puțin accentuată. Rădăcina - axial are formă de con efilat. Secțiunea în plan transversal este ovalară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Marginea incizală, orizontală, se întâlnește cu marginile proximale în unghiuri drepte. Marginea cervicală are formă de linie curbă cu rază mică și concavitatea spre incizal. Marginile proximale au dimensiuni egale, fiind paralele în două treimi incizale și convergente spre colet. Relieful feței vestibulare este marcat de prezența a două șanțuri verticale ce separă cei trei lobi de creștere, cu dimensiuni egale. Fața linguală are conturul asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai reduse mezio-distal. Relieful feței linguale este asemănător cu al
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
treimi incizale și convergente spre colet. Relieful feței vestibulare este marcat de prezența a două șanțuri verticale ce separă cei trei lobi de creștere, cu dimensiuni egale. Fața linguală are conturul asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai reduse mezio-distal. Relieful feței linguale este asemănător cu al feței palatinale a incisivilor superiori, dar concavitatea din cele două treimi incizale este mult mai ștearsă, iar convexitatea ce marchează cingulumul este mai puțin proeminentă (de aceea unii autori afirmă că nu există cingulum
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
marginii incizale cu marginile proximale sunt obtuze, unghiul distal este mult mai mare decât cel mezial și situat mai sus, aproape de treimea mijlocie. Marginile proximale sunt convergente spre colet. Marginea distală este mai convexă și mai convergentă decât cea mezială. Relieful feței vestibulare este convex în dublu sens, convexitatea maximă fiind situată mezial în treimea cervicală. Prezintă trei lobi de creștere, separați de două șanțuri verticale, lobul distal fiind mai mare ca cel mezial, lobul central fiind cel mai mare. Corespunzător
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
fiind mai mare ca cel mezial, lobul central fiind cel mai mare. Corespunzător vârfului cuspidului, prezintă o muchie axială care-i dă o orientare dublă, spre mezial și distal. Fața palatinală are contur asemănător feței vestibulare, dar dimensiuni mai reduse. Relieful este asemănător cu cel al fețelor palatinale ale incisivilor superiori, dar cu toate elementele morfologice mai pronunțate. Cingulum este foarte proeminent, fiind un rudiment de cuspid de la care pleacă două creste marginale și o creastă medie ce separă depresiunea feței
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
creste marginale și o creastă medie ce separă depresiunea feței palatinale în două compartimente: mezial și distal. Fața mezială are contur triunghiular, cu baza spre colet, iar vârful corespunde unghiului incizo-proximal. Există o diferență foarte redusă între înălțime și lățime. Relieful este convex în dublu sens, iar în treimea cervicală există o ușoară depresiune. Fața distală are dimensiuni mai reduse, linia coletului are forma liniei “C” mai deschis decât la fața mezială. Relieful este mai accentuat, cu convexități mai exprimate și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
o diferență foarte redusă între înălțime și lățime. Relieful este convex în dublu sens, iar în treimea cervicală există o ușoară depresiune. Fața distală are dimensiuni mai reduse, linia coletului are forma liniei “C” mai deschis decât la fața mezială. Relieful este mai accentuat, cu convexități mai exprimate și cu depresiunea din zona coletului mai accentuată. Rădăcina este robustă, cu cele mai mari dimensiuni în toate sensurile. Pe secțiune transversală, are formă de triunghi isoscel, cu unghiuri foarte mult rotunjite. Vârful
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ocluzale mai 'deschis și mai rotunjit. Marginea cervicală este în formă de semicerc, cu convexitatea spre ocluzal. Marginea ocluzală este formată din două segmente inegale, cel mezial fiind mai lung decât cel distal. Marginile proximale sunt ușor convergente spre colet. Relieful este convex în dublu sens, axial și mezio-distal, cu convexitatea maximă situată mezial în treimea cervicală. Prezintă două șanțuri cu direcție verticală ce delimitează lobulii de creștere. Fața palatinală are conturul asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai reduse, cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sens, axial și mezio-distal, cu convexitatea maximă situată mezial în treimea cervicală. Prezintă două șanțuri cu direcție verticală ce delimitează lobulii de creștere. Fața palatinală are conturul asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai reduse, cu marginea ocluzală mai rotunjită. Relieful este convex în dublu sens, cu convexitatea maximă la unirea treimii mijlocii cu cea mezială. Fețele proximale sunt cele mai mari fețe axiale, având o orientare ușor convergentă spre palatinal. Fața mezială are contur trapezoidal, cu baza mare la colet
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mică a trapezului, având formă de “V” larg deschis. Marginea vestibulară este o linie curbă cu convexitatea maximă în treimea cervicală. Marginea palatinală are forma unei linii curbe cu convexitatea maximă în treimea mijlocie. Este mai scurtă decât marginea vestibulară. Relieful feței meziale este convex în treimea ocluzală, cu convexitatea mai accentuată vestibular, unde este situat punctul de contact cu vecinul, iar în treimea de colet este plană, cu o ușoară depresiune care în zona de colet se adâncește continuându-se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
situat punctul de contact cu vecinul, iar în treimea de colet este plană, cu o ușoară depresiune care în zona de colet se adâncește continuându-se cu șanțul interradicular. Fața distală are contur asemănător cu al feței meziale și un relief mai convex. Fața ocluzală se înscrie într-un dreptunghi mult rotunjit. Diametrul maxim este orientat vestibulo-palatinal, iar cel minim mezio-distal. Marginea vestibulară este convexă, cu depresiuni ce corespund șanțurilor ce separă cei trei lobuli de creștere. Marginea palatinală are formă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]