8,296 matches
-
lemne. - De unde le-ai luat? - Din spălător... Sobă se încălzește repede și Simon, care nu mai poate dormi, se școală, se îmbracă și-l văd umblând cu un ibric. - Ce vrei să faci? - Câte-o cafeluța. Cred că n-o să strice. Mă scol și eu și mă îmbrac. Peste câteva minute sorbim din câte o ceașcă mare de cafea. Au început să se trezească și vecinii. Le auzim pașii prin întunericul sălii. Unii vin la spălător, ații au ieșit să împrumute
Zile de lagăr () [Corola-website/Science/295839_a_297168]
-
lagăr. Eram închiși. N-aveam cum să ieșim. Dacă noi plecăm, ieșeam din lagăr, ne băteau, ne omorau ăștia, jandarmii ăștia.” (Mihai Bimbai) „Acolo mai cunoșteai că e neamț, că e român? Care venea, dădea în noi, ne bătea, ne strică cu bătaia și gata. Aia era omenia. Au fost mulți pe care jandarmii îi puneau să „iubească” pe maică-sa. [...] n-a mai ținut lege, n-a mai ținut cinste, n-a mai ținut putință omenească în capul lor. Ăștia
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
lagăr. Eram închiși. N-aveam cum să ieșim. Dacă noi plecăm, ieșeam din lagăr, ne băteau, ne omorau ăștia, jandarmii ăștia.” (Mihai Bimbai) „Acolo mai cunoșteai că e neamț, că e român? Care venea, dădea în noi, ne bătea, ne strică cu bătaia și gata. Aia era omenia. Au fost mulți pe care jandarmii îi puneau să „iubească” pe maică-sa. [...] n-a mai ținut lege, n-a mai ținut cinste, n-a mai ținut putință omenească în capul lor. Ăștia
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
prețul pieței, fiul proprietarului mi-a oferit să mă mut în strada Rahmaninov nr. 33, unde deținea o altă proprietate, contra unei chirii reduse, de 300.000 de lei vechi. Locuința era însă proastă. Apartamentul nu era confortabil, fereastra era stricată, era foarte frig, era igrasie, aveam două camere mici. Eu nu aveam bani să plătesc gazele, care erau tăiate. Am vrut să plătesc chiria, dar proprietarul a plecat în străinătate și nu mi-a lăsat adresa. Apoi mi-a fost
Nu e normal să stea casele goale și oamenii în stradă! () [Corola-website/Science/295892_a_297221]
-
Am făcut naveta o lună jumate, în fiecare zi, până să dăm peste o fărâmă de noroc (în situațiile de genul ăsta, totul e loterie; în principiu, dacă nu găsești un proprietar căruia să-i fie un pic jenă să strice relația cu familia doar ca să te jecmănească pe tine, ai cam pus-o). După umblat degeaba prin Vitan și Sălăjan, viitorul coleg de casă a aflat, prin legături obscure de familie, că există un domn și o doamnă care vor
Cartierul București-Ploiești-Cluj și retur () [Corola-website/Science/296003_a_297332]
-
dracu fac cu viața mea?” devenise pentru scurt timp mai relevantă decât „ce dracu mănânc mâine?” sau „unde dracu stau luna viitoare?” Nu ne-au dat niciun leu din garanție înapoi, pentru că au trebuit să „repare” după noi. Tot ceea ce stricasem noi, chipurile, era, de fapt, deja stricat înaintea noastră... Dar nu-ți pică rău 1400 de lei cadou ca să pregătești locul pentru următorii chiriași. „Unde dracu stau peste 2 zile?” M-am întors „acasă” la Ploiești și de-atunci sunt
Cartierul București-Ploiești-Cluj și retur () [Corola-website/Science/296003_a_297332]
-
scurt timp mai relevantă decât „ce dracu mănânc mâine?” sau „unde dracu stau luna viitoare?” Nu ne-au dat niciun leu din garanție înapoi, pentru că au trebuit să „repare” după noi. Tot ceea ce stricasem noi, chipurile, era, de fapt, deja stricat înaintea noastră... Dar nu-ți pică rău 1400 de lei cadou ca să pregătești locul pentru următorii chiriași. „Unde dracu stau peste 2 zile?” M-am întors „acasă” la Ploiești și de-atunci sunt pe drum, pentru că, în afară de maică-mea, nu
Cartierul București-Ploiești-Cluj și retur () [Corola-website/Science/296003_a_297332]
-
modeste, ar trimite la hârtoapele ori la găurile de rând, din asfaltul român. Te-ai împiedicat, ai picat, ți-ai scrântit sau, vai, ți-ai chiar rupt piciorul, ai dat în gropi, ți s-a spart pneul, ți s-a stricat o roată de la căruța, iarăși vai, vai, anacronică. Ori numai, în marea Frază, ai greșit tonul, te-ai bâlbâit, te-ai poticnit într-o virgulă, te-ai izbit de vreo două puncte. În urechi, sunetele sunt cam aceleași. În confuzul
Poezii by Ion Pop () [Corola-website/Imaginative/10820_a_12145]
-
noi? - Te găsesc foarte frumoasă, și le-a plăcut să-ți arate asta! Prima a surâs, încă neîncrezătoare: - Dar te-au arătat și pe tine, la fel! - O eroare explicabilă: tu ai și unele trăsături de-ale mele, care nu strică prea mult frumusețea moștenită de la mama ta. Duminică, 8 noiembrie La vreo patru ani după divorțul de Sponsa, într-o duminică în care îmi vedeam copiii în casa bunicilor lor, la Vélizy, Delphine m-a întrebat à l'improviste: - Papa
Agende rupte (1998) by Ilie Constantin () [Corola-website/Imaginative/15200_a_16525]
-
nimeni două zile și două nopți... da da ca un mînz schilod pe care îl hrănesc ei la fermă cu ovăz muiat în rachiu înainte să-i înfigă țepușa în inimă. pentru că taică-său spune că n-are chef să strice alicele pe stîrpituri”. cu palmele încă lipite de piatra zidului marie simte - la fel ca atunci - cum îi zvîcnesc tîmplele și cum i se adună sub sîni boabe de sudoare înghețată. „n-a vrut să-i lase să-l caute
Poezii by Cornelia Maria Savu () [Corola-website/Imaginative/3318_a_4643]
-
meargă mai departe, chinuit. Suntem unul O iau la vale, curg unul câte unul, câți sunt în mine însumi? Să-i număr: trei, patru, șaptesprezece... Unul singur din mine vrea să urce, nu să curgă la vale: ho, zăltatule, că strici ordinea - se agață de margine, nu și nu, că el vrea să rămână pe loc, dacă nu e lăsat să urce. Dar nu ești de capul tău. Bine. Oricum, nu mai contează: eu pot să văd în cărți și-n
Poezie by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-website/Imaginative/3201_a_4526]
-
lui Neptun a căzut jos. Acest fapt a condus la deteriorarea mecanismului muzical. Astfel s-a născut mitul lui Bodor, conform căruia artistul ar fi fost refuzat de iubita sa, după care ar fi coborât în fântână și ar fi stricat mecanismul. Mitul fântânii a devenit o senzație în Ungaria, iar în perioada interbelică, în anul 1935, a fost așezată o copie pe Insula Margareta din Budapesta. Municipiul Târgu Mureș este așezat pe terasele râului Mureș. Dintre toate acestea Platoul Cornești
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
la fericire este necesară înțelepciunea, singura care poate asigura echilibrul sufletesc, pentru că, pentru a ajunge la o dispoziție fericită și echilibrată, omul trebuie să se deprindă la cumpătare în plăceri. Echilibrul sufletesc este o urmare a virtuților și el este stricat mai ales de pofte și dorințe, pe care omul nu le poate realiza. Din această cauză omul să nu năzuiască decât ceea la ce este posibil să realizeze. Zeii îi dau omului numai ceea ce este bun, raul își are originea
Democrit () [Corola-website/Science/301007_a_302336]
-
năzuiască decât ceea la ce este posibil să realizeze. Zeii îi dau omului numai ceea ce este bun, raul își are originea, după Democrit, în lipsă de înțelepciune a omului. Prim ceea ce este prea mult în pofte și în plăceri se strica echilibrul sufletesc și el nu-și mai poate păstra "ataraxia", care este o condiție a fericirii adevărate. Numai cunoașterea poate garanta cea mai înaltă mulțumire. Patria înțeleptului este universul. Totuși Democrit pune mare preț pe jertfirea pentru comunitate și pe
Democrit () [Corola-website/Science/301007_a_302336]
-
Iloaiei, pe coasta dealului și pe partea de șes expusă spre nord-est. În trecut, satul s-a numit "Cucuruzeni", deoarece în zonă se cultiva porumb, sau "Căzăreni"; numele actual provine de la titlul proprietarului satului, banul Popovici. Biserica veche a fost stricată de către locuitorii din Cucuteni, care au luat icoanele ce astăzi se află în muzeul de la Mănăstirea Golia. Biserica nouă este sfințită în anul 1935 de către mitropolitul Nicodim, ajuns apoi patriarh, și are ca ocrotitori pe Sfânta Cuvioasă Parascheva și pe
Banu, Iași () [Corola-website/Science/301257_a_302586]
-
însemnat "”pârâu mocirlos”"(Semnificație: probabil rom. ’balhui’,’baltă, mlaștină’ cunoscut mai ales în Muntenia, în zona montană a Buzăului ’balhoi’,’noroi’, etimologie: din rom. ’bahnă’ de origine nord slav., cu derivat verbal ’a bâhni, bâhli’,’a mirosi urât, a se strica - cu referire la ape’ din care s-a format apoi substantivul, sau poate adjectivul ’balhui’ similar fonetic altor entopice cu sensul ’baltă’ și anume ’bâlc’,’bâlhac’, alternanța ’lh’/’hl’ la fel ca în ’sihlă’/’silhă’ În general hidronimele cu sufixul
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
Panaitachie. Dece atunce au strâcat cetatea Sucevei ș-a Neamțului ș-a Hotinului"". La rândul său, cronicarul Nicolae Costin precizează că: ""... și punând lagum (praf de pușcă), sub zidurile cetăților le-au arungat din temelie. Numai cetatea Sucevei, neputând-o strica cu lagum au umplut-o cu lemne și cu paie, apoi le-au dat foc de au ars. Și astfel slăbindu-i zidurile din pricina fierbințelei de tot mari s-a risipit cetatea". În anul 1684, la sfârșitul celei de-a
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
a prevalat asupra rivalilor Băleni. În momentul morții lui Șerban, stolnicul Constantin Cantacuzino și Mihai Cantacuzino au aranjat alegerea lui Constantin Brâncoveanu în domnie, având inițial un rol important în afacerile țării. După 1704, relația Cantacuzinilor cu Brâncoveanu s-a stricat, culminând cu dezertarea lui Toma Cantacuzino în timpul războiului ruso-turc. O cauză pentru sângele rău era ambiția lui Brâncoveanu de a crea o monarhive ereditară, ceea ce era în discordanță cu dorința stolnicului Constantin Cantacuzino de a-și pune fiul în scaunul
Ștefan Cantacuzino () [Corola-website/Science/300061_a_301390]
-
cu provocarea de a consolida puterea internă, în scopul de a face față amenințărilor externe ale țării. În timpul domniei lui Alexandru, fusese instituită legea "Nihil novi", care le interzicea regilor Poloniei să adopte legi, fără acordul Seimului. Acest lucru a stricat relațiile lui Sigismund cu szlachta (nobili polonezi) și magnații. În ciuda acestui lucru, el a stabilit o armată de recruți și birocrația necesară pentru a-l finanța. El a înființat codurile juridice care formalizau iobăgia în Polonia, blocand țăranii pe moșiile
Sigismund I al Poloniei () [Corola-website/Science/300219_a_301548]
-
Despre creșterea animalelor au constatat: ”Sunt destule pășuni pentru toate neamurile de dobitoace... Izlazurile sunt bune, produc fân bun pentru hrănirea vitelor, dar câteodată, după revărsarea apelor Mureșului, ogoarele se umplu cu nămol și de aceea fânul obișnuiește să se strice.” Din cauza posibilităților agricole reduse, istoria satului în sec. XVIII-XIX a fost caracterizată de luptele pentru ogoare și pășuni. În urma ocupărilor prin violență și a marilor litigii pentru pământul satelor învecinate (1662, 1674, 1707, 1713, 1768-1774, 1823, 1826) au obținut până la
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
și necaz, pentru a coborî pe cărările strâmte, apoi în vecinătatea coastelor înfricășător de adânci, să ajungă în vârful munților, apoi să coboare de pe înălțimi mai multe ore, cu acele grinzi de șapte-opt brațe, în așa fel ca să nu se strice în adâncurile groaznice, precum să nu cadă pagubă nici în boii istoviți...” Simbria plutașilor era afectată și de vămi. Până în 1714, între Remetea și Alba Iulia erau doar trei puncte vamale, însă în scurt timp numărul lor a crescut la
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
ale unor proprietari din alte sate (îndeosebi din zona Orăștiei, unde satele aveau locuitori mai înstăriți, terenurile fiind bune pentru agricultură în Lunca Mureșului). În schimbul serviciului se percepea “uiumul”(vămuire, un procent din cantitatea de cereale treierată). Aceste batoze se stricau frecvent ceea ce genera multe opriri pentru reparații, iar în funcționare erau un pericol de producere a incendiilor. Ziua de treieriș la fiecare casă era una de mare sărbătoare (a recoltei) și bucurie pentru întreaga familie, la care participau pe lângă cei
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
climatului. Acestea dădeau un vin foarte bun și sănătos. Filoxera însă a distrus aceste vii iar sătenii luând pildă rea de prin alte ținuturi, au replantat cu hibrizi: terasă, noha, steibel, etc, care pe lângă vinuri proaste și dăunătoare sănătății, acestea strică și bunul renume al viței românești. Fânețele și pășunile fiind acoperite cu iarbă grasă, în comună se regăsesc numeroase familii care cresc vaci și viței, pentru carne și lapte. Se regăsesc de asemeni și numeroase stâni. Pentru carne sunt crescuți
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
iernii, se topește foarte repede, imediat ce se așază. Aerul este de cele mai multe ori curat și deseori bate un vânt rece (mai ales în sud-vest). Adaptabilitatea la ploaie și furtună trebuie să fie crescută, pentru că există totuși zile care sunt complet stricate de aceste două fenomene. Vremea feroeză domină în întregime viața poporului din insule. Din cauza faptului că ea se schimbă în continuu, Insulele Feroe au primit porecla de "Țara lui kanska" (= "poate") de la soldații britanici, în timpul celui de-al doilea război mondial
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
agă ... Dece atunce au strâcat cetatea Sucevei ș-a Neamțului ș-a Hotinului"". La rândul său, cronicarul Nicolae Costin precizează că: ""... și punând lagum (praf de pușcă), sub zidurile cetăților le-au arungat din temelie. Numai cetatea Sucevei, neputând-o strica cu lagum au umplut-o cu lemne și cu paie, apoi le-au dat foc de au ars. Și astfel slăbindu-i zidurile din pricina fierbințelei de tot mari s-a risipit cetatea". Între anii 1684-1694, oștile poloneze au făcut șase
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]