8,025 matches
-
grinzile din structura de rezistență a turnului sunt înălțați stâlpii turnului, ce susțin, la nivelul coamei, o galerie deschisă cu câte trei arcade pe latură, toate semicirculare, sub un coif octogonal. Pridvorul este marcat de opt stâlpi, fixați jos în talpă, iar sus, în cununa târnațului, care împreună cu contrafișele formează arcade decorative semicirculare, ce lasă o bună impresie ochiului atent la proporționări. Acoperișul este unitar pentru întreaga construcție, căpriorii fiind fixați pe o cosoroabă solidă ce se sprijină, la rândul ei
Biserica de lemn din Dângău Mare () [Corola-website/Science/313196_a_314525]
-
Cluj, este considerată monument istoric și are hramul "Pogorârea Duhului Sfânt". Conform inscripției de la intrare, a fost ridicată în anul 1763. Pisania din altar surprinde și anul în care ea a fost pictată, 1768. Construită din lemn de brad pe tălpi de stejar, cu fundament de piatră și acoperită cu șindrilă, biserica de lemn de la Someșul Rece se păstrează și astăzi ca punct de atracție pentru turiști. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Așezată la
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
a putut construi biserică, neputându-se vorbi aici de parohie. Pe la anul 1700, se pomenește de un număr de 14 familii de credincioși de religie ortodoxă, care abia la 1723, au reușit să-și clădească din bârne de brad, pe tălpi de stejar, o bisericuță cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt”. Preot local nu aveau, ci erau deserviți de preoții din parohia vecină- Stolna. În turnul actualei bisericuțe, actlualmente monument istoric, se găsește un mic clopot inscripționat cu anul 1642, dând de
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
mănuși din cauciuc etanșe la încheieturi. Costumul mai era prevăzut și cu o garnitură solidă din cauciuc ce se prindea de pieptar. Casca era detașabilă și se putea fixa de pieptar printr-un filet special. Costumul mai era prevăzut cu tălpi din plumb. Cu aparatul Siebe se puteau efectua scufundări până la adâncimea de 54 m. Apare astfel echipamentul greu de scufundare cu costum și cască rigidă alimentat de la suprafață cu aer comprimat. Acest tip de costum de scufundare a fost fabricat
Scufundare cu alimentare de la suprafață () [Corola-website/Science/314000_a_315329]
-
fundul mării, lucrând astfel sub gheață. Un tip de platformă marină tip turn este platforma cu un singur picior denumită "platformă monopod". Piciorul are un diametru de circa 9 m prin care se pot săpa până la 32 de sonde. La talpa piciorului se află suprafața de sprijin alătuită din chesoane cu întărituri din țeavă, iar la periferia ei se bat piloți de fixare. Platformele marine fixe din beton, bazate pe greutate, prezintă o serie de avantaje: Amplasarea acestor tipuri de platforme
Platformă petrolieră marină () [Corola-website/Science/314078_a_315407]
-
clare ale construcției, subliniind astfel rolul ei central în sânul comunității. Dintre elementele de decor se disting în primul rând trei registre cioplite cu mult efect jur-împrejurul butei bisericii: un brâu în funie dublat de o undă a apei peste talpă, un brâu median de cruci cioplite în relief și un rând de ocnițe sub streșini. Decorația exterioară se intensifică în jurul locurilor de trecere dintr-o încăpere la alta. Se disting astfel stâlpii și grinzile pridvorului, portalul de intrare, decorația bogată
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
intrare de pe latura sudică pe cea vestică și tencuind construcția, atât în interior, unde au aplicat stratul de tencuială peste vechea pictură, cât și în exterior, unde au acoperit brâul în torsadă, aflat la 0,77 m înălțime de la baza tălpii. Pronaosul susține pe grinzile sale rezistente stâlpii ce alcătuiesc scheletul trainic al turnului. Acesta se remarcă prin galeria deschisă, coiful octogonal și cele patru turnulețe de la bază. La ultima reparație, cea din 1988, s-a renunțat la acoperișul tradițional de
Biserica de lemn din Dâncu () [Corola-website/Science/314267_a_315596]
-
Cinema, criticul Eva Sârbu scotea în evidență faptul că acțiunea acestui film a devenit mai complexă în comparație cu cea din "Drumul oaselor", numărul personajelor crescând: "„Trama filmului s-a mărit considerabil, în ea încap pe lângă trandafir, și spini, și spioni, și talpa țării, și intelighenția ei, și simpatizanți, și diplomați, și un agă fanatic, și soldați cu mâna pe armă, și țăranii gata să pună mâna pe armă, și bancheri, și docheri, și etc.”" Criticul Tudor Caranfil a dat filmului doar o
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
miazăzi, prin tindă, așa cum era obiceiul cel vechi. Fetzer suprinde motive decorative semnificative din portalul de la intrare precum rozete și trei brâuri paralele cioplite în relief, probabil asemănătoare celor de la Sârbi, Tusa, Mal și Ban. Tinda joasă era tăvănită pe sub tălpile puternice ale unui turn montat deasupra ei. Printr-un portal scund se intra mai departe în biserica bărbaților. Această încăpere era boltită cu scânduri groase și se încheia spre răsărit cu un iconostas prevăzut cu uși spre altar. Lăcașul primea
Biserica de lemn din Bănișor () [Corola-website/Science/314332_a_315661]
-
a se asigura înaintarea. Direcția se păstrează cu ajutorul unei cârme dirijate cu picioarele, printr-un sistem de cabluri și levier. Sportivul vâslește din poziția așezat în barcă, pe un scăunel special, cu picioarele întinse, ușor îndoite din genunchi, și cu talpa sprijinită pe sistemul de cârmă. Este o ambarcațiune sportivă fără cârmă, cu unul sau mai multe posturi de vâslit, construită simetric, cu prora și pupa ascuțită și înălțată, care este condusă cu un tip de vâsle nefixate numite pagaie, din
Kaiac-Canoe () [Corola-website/Science/313395_a_314724]
-
endematică ce crește numai pe stâncăriile și grohotișurile Pietrii Craiului, sângele voinicului ("Nigrittela rubra"), floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass."), bujorul de munte ("Rhododendron"), macul galben ("Papaver alpinum"), iedera albă ("Daphne blagayana"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), linariță ("Linaria alpina"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), bunghișor ("Erigeron uniflorus" și "Erigeron atticus"), mixandre sălbatice ("Erysimum witmannii"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria ssp. fussii"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), orhidee (cu specii de: "Cephalanthera longifolia", "Gymnadenia conopsea", "Gymnadenia odoratissima"), căpșunică ("Cephalanthera rubra"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), garoafă
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
garofiță ("Dianthus trifasciculatus"), șofran ("Crocus banaticus"), linum ("Linum pubescens"), crucișor ("Pulmonaria rubra"), vinariță ("Asperula odorata"), brei ("Mercurialis perenis"), năpraznică ("Geranium robertianum"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), crin de pădure ("Linum uninerve"), talpa ursului ("Acanthus balcanicus"), ai sălbatic ("Allium moschatum"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), carlina ("Carlina acanthifolia"), stupitu-cucului ("Cardamine pratensis ssp. rivularis"), sulițică ("Dorycnium pentaphyllum ssp. germanicum", săbiuță ("Gladiolus illyricus"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), măciuca ciobanului ("Echinops bannaticus"), pufuliță ("Epilobium palustre"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), stânjenelul
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
cadrilateri var. transitoria"), laptele cucului ("Euphorbia myrsinites"), scânteioara ("Gagea saxatilis"), scânteiuța de stâncă ("Gagea szovitsii"), ghiocel ("Galanthus elwesii, Galanthus plicatus"), vanilia sălbatică ("Heliotropium supinum"), limba mării ("Iberis saxatilis"), lăptucă ("Lactuca viminea"), merinană ("Moehringia grisebachii"), coada racului de stâncă ("Potentilla bifurca"), talpa leului ("Gymnospermium altaicum"), poala "Sfintei Mării" ("Nepeta ucranica"), untul vacii ("Orchis morio ssp. picta"), poroinic ("Orchis purpurea"), pribolnic ("Orchis simia"), bujor românesc ("Paeonia peregrina"), bujor de stepă ("Paeonia tenuifolia"), băbărujă ("Paliurus spina-christi"), trandafir ("Rosa turcica"), lăptiucă ("Scorzonera austriaca"), brei ovat
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes"), dihor ("Mustela putorius"), cârtita ("Talpă europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis") sau specii de lilieci. Păsări cu specii de: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), pițigoi moțat ("Aegithalos caudatus"), cocos de munte ("Tetrao
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
și 10 de alte naționalități. Fapt ce denotă pierderea limbii și neamului de căte o însemnată parte a populației românești îl constituie mențiunea că, după religie, existau 6 ortodocși și 36 greco-catolici (confesiuni tradiționale românești). Potrivit izvoarelor istorice (inscripția de pe talpa bisericii, inscripția latină de pe tavanul pronaosului, pisania de pe spatele crucii Răstignirii de la fruntariu), în Valea a existat o biserică încă din secolul XVII, care, în anul 1754, a fost refăcută din temelie, la renovările ulterioare folosindu-se și materiale provenite
Biserica de lemn din Valea () [Corola-website/Science/313830_a_315159]
-
încă din secolul XVII, care, în anul 1754, a fost refăcută din temelie, la renovările ulterioare folosindu-se și materiale provenite de la o biserică adusă din satul Hodoșa. Lăcașul de cult avea grinzi cioplite din lemn de brad, așezate pe tălpi de stejar, care, la rândul lor, se sprijineau pe plăci late din piatră de râu. În regretabilele ciocniri și disensiuni interetnice din martie 1990 a fost implicat și acest lăcaș de cult care, în noaptea de 20-21 martie 1990, a
Biserica de lemn din Valea () [Corola-website/Science/313830_a_315159]
-
este o luptă japoneză pe un ring special, în care este declarat învins adversarul obez care cade primul pe podea, atinge podeaua cu orice parte a corpului în afară de tălpi sau scoate în afara ringului unul ori ambele picioare. [] (în japoneză 相撲) este considerat de către mulți ca fiind sportul național al Japoniei, având multe elemente rituale care își au originea în religia shinto. Cu toate că are o vechime de peste 2000 de ani
Sumo () [Corola-website/Science/314827_a_316156]
-
marcat cu sfori groase din paie de orez pe o platformă de lut întărit -numită "dohyō", iar scopul este ca să faci ca oponentul să iasă din cerc, sau să atingă suprafața cercului cu oricare altă parte a corpului decât cu tălpile picioarelor (chiar și cu o șuviță de păr). Înainte de lupta propriu-zisă, luptătorii au cel mult 4 minute la dispoziție pentru „încălzire”, timp în care se așază pe vine, aruncă sare în aer (ca semn de purificare), ridică câte-un picior
Sumo () [Corola-website/Science/314827_a_316156]
-
Eu sunt de-acolo), iar cu proză în revista "Luceafărul" din 30 august 1986 (Târgul curților interioare). Înainte de 1989, a mai publicat poezie în revistele "Săptămâna" din 8 martie 1985 (Cîntec), "Luceafărul" din 18 mai 1985 (Drum, Cîntecul poetului mecanic, Talpă și Poetul), "România literară", din 3 octombrie 1985 (Noapte la Cluj-Napoca, Zi obișnuită și Poem neterminat), "Ramuri", din 15 noiembrie 1985 (Paralele), "România literară" din 26 martie 1987 (Tatălui meu, rănit în Munții Tatra și Poemul Casei) ș.a. A obținut
Ion Munteanu (scriitor) () [Corola-website/Science/314903_a_316232]
-
cu una din tablă. În anul 1987, în imediata apropiere a bisericii de lemn, înspre nord, a fost construită o biserică de zid cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". este construită din bârne de brad, încheiate în "coadă de rândunică", iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe un soclu de piatră, ulterior tencuit. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri de brad. Edificiul are un acoperiș cu pante repezi
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
lemn cu hramurile "Sfinții Constantin și Elena" și "Ștefan cel Mare și Sfânt". Biserica nouă se află la șoseaua principală ce tranzitează localitatea. Biserica de lemn din Todirești este construită din bârne de brad, încheiate în "coadă de rândunică", iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe un soclu de piatră, ulterior tencuit. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost ulterior tencuiți. Edificiul are un acoperiș cu pante repezi, cu streașină foarte
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
perioada de invazie ele dispar din nou. Ultima mare invazie a fost semnalată în România în anul . Penajul păsării este de culoare cafenie-deschisă cu pete mai întunecate. Degetele sunt unite, fiind în număr de trei (tridagtile), alcătuind un fel de talpă acoperită cu pene păroase și niște formațiuni cornoase. Degetul posterior, care apare la multe alte păsări, lipsește la această specie migratoare. Descrisă prima dată în 1773, găinușa de stepă este de talie mijlocie măsurând dimensiuni între 30 și 40 cm
Găinușa de stepă () [Corola-website/Science/320489_a_321818]
-
grinzi longitudinale și transversale care au menirea de a sușține turnul. Naosul (7,20x5m), este boltit, cu o boltă semicilindrică longitudinală, clădită din scânduri late de brad. Raza altarului este de 3,5 metri. S-au păstrat fragmente din vechea talpă, înnădită cu scoabe de fier de la ultima restaurare, doar la fațada apuseană talpa a fost înlocuită cu o grindă nouă. În exterior bârnele pereților sunt împunse peste tot cu sfredelul, iar în orificiile rezultate sunt introduse mici cuie de lemn
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
20x5m), este boltit, cu o boltă semicilindrică longitudinală, clădită din scânduri late de brad. Raza altarului este de 3,5 metri. S-au păstrat fragmente din vechea talpă, înnădită cu scoabe de fier de la ultima restaurare, doar la fațada apuseană talpa a fost înlocuită cu o grindă nouă. În exterior bârnele pereților sunt împunse peste tot cu sfredelul, iar în orificiile rezultate sunt introduse mici cuie de lemn, cu rostul de a prinde și fixa tencuiala. Șarpanta acoperișului în trei ape
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
Capul este turtit. Pe fața plantară are o rugozitate numită tuberozitatea falangei distale în raport cu pulpa degetului, în fața dorsală susține unghia. Se disting trei tipuri morfologice: Piciorul plat este o deformare a piciorului uman caracterizată prin prăbușirea bolții plantare astfel încât planta (talpa) vine în contact complet sau parțial cu solul. Această deformare, care poate determina dureri și oboseală, se poate corecta prin utilizarea de susținătoare plantare (talonete). Astfel, braț, mină, picior sînt utilizate în limbajul anatomiei cu accepții mai restrînse decît în
Picior (anatomie) () [Corola-website/Science/322944_a_324273]