7,871 matches
-
Bordet. La începutul lui 2005 au fost inaugurate noile amenajări ale Gării Bordet, configurată pentru a deveni haltă a Rețelei Expres Regionale (RER), încă în lucru, dar intrată în vigoare pe 13 decembrie 2015. Odată cu deschiderea, în aprilie 2016, a Tunelului feroviar Schuman-Josaphat, în Gara Bordet vor opri și trenurile Intercity ale liniilor IC 17 și IC 27. Cursele de călători sunt efectuate doar în zilele lucrătoare. Gara este deservită de următoarele trenuri preorășenești: "Începând din 4 aprilie 2016:" Parcarea automobilelor
Gara Bordet () [Corola-website/Science/335827_a_337156]
-
(în , în ) este un sistem de transport de tip premetrou deservit de Rețeaua de Tramvaie din Bruxelles, parte a operatorului de transport al Regiunii Capitalei Bruxelles, MIVB-STIB. Prin tunelurile premetroului din Bruxelles circulă tramvaiele a zece linii: , , , , , , , , , . a fost construit inițial că un sistem de metrou ușor pentru circulația prin subteran a tramvaielor, urmând ca ulterior să fie convertit în metrou greu. Toate liniile metroului din Bruxelles au fost
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
oraș. Viteza tramvaielor a scăzut constant din cauza ambuteiajelor, ceea ce a determinat compania de transport din Bruxelles să construiască, peste tot unde era posibil, liniile de tramvai separat de restul traficului, iar în zona centrală a orașului să le coboare în tuneluri. În 1957 a fost deschis primul tunel, în apropierea congestionatei Piețe a Constituției, între Gară Bruxelles-Sud și actuala stație Lemonnier. Tunelul a fost construit simultan cu alte lucrări executate în legătură cu Expoziția Mondială din 1958. Tunelul Constituției este acum parte a
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
ambuteiajelor, ceea ce a determinat compania de transport din Bruxelles să construiască, peste tot unde era posibil, liniile de tramvai separat de restul traficului, iar în zona centrală a orașului să le coboare în tuneluri. În 1957 a fost deschis primul tunel, în apropierea congestionatei Piețe a Constituției, între Gară Bruxelles-Sud și actuala stație Lemonnier. Tunelul a fost construit simultan cu alte lucrări executate în legătură cu Expoziția Mondială din 1958. Tunelul Constituției este acum parte a axei de premetrou Nord-Sud. În 1963, guvernul
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
era posibil, liniile de tramvai separat de restul traficului, iar în zona centrală a orașului să le coboare în tuneluri. În 1957 a fost deschis primul tunel, în apropierea congestionatei Piețe a Constituției, între Gară Bruxelles-Sud și actuala stație Lemonnier. Tunelul a fost construit simultan cu alte lucrări executate în legătură cu Expoziția Mondială din 1958. Tunelul Constituției este acum parte a axei de premetrou Nord-Sud. În 1963, guvernul Belgiei a constituit grupuri de lucru care să se ocupe de problemele de trafic
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
orașului să le coboare în tuneluri. În 1957 a fost deschis primul tunel, în apropierea congestionatei Piețe a Constituției, între Gară Bruxelles-Sud și actuala stație Lemonnier. Tunelul a fost construit simultan cu alte lucrări executate în legătură cu Expoziția Mondială din 1958. Tunelul Constituției este acum parte a axei de premetrou Nord-Sud. În 1963, guvernul Belgiei a constituit grupuri de lucru care să se ocupe de problemele de trafic din cinci mari orașe belgiene (Bruxelles, Antwerpen, Liège, Gent și Charleroi). Bugetul pus la
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
realizarea pe termen scurt a unei rețele de metrou. Mai mult, MIVB-STIB cumpărase cu câțiva ani înainte tramvaie noi și materiale pentru infrastructura pentru a face față influxului de vizitatori prevăzut pentru Expo 58. De aceea, s-a decis ca tunelurile să fie deservite de tramvaie, însă acestea vor fi construite de la început la dimensiunile necesare transformării lor ulterioare în tuneluri de metrou. Primul tunel al premetroului a fost deschis pe 20 decembrie 1969, între stația De Brouckère din centrul orașului
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
materiale pentru infrastructura pentru a face față influxului de vizitatori prevăzut pentru Expo 58. De aceea, s-a decis ca tunelurile să fie deservite de tramvaie, însă acestea vor fi construite de la început la dimensiunile necesare transformării lor ulterioare în tuneluri de metrou. Primul tunel al premetroului a fost deschis pe 20 decembrie 1969, între stația De Brouckère din centrul orașului și stația Schuman din districtul instituțiilor europene. Această linie a fost ulterior convertita în metrou greu și, din 20 septembrie
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
a face față influxului de vizitatori prevăzut pentru Expo 58. De aceea, s-a decis ca tunelurile să fie deservite de tramvaie, însă acestea vor fi construite de la început la dimensiunile necesare transformării lor ulterioare în tuneluri de metrou. Primul tunel al premetroului a fost deschis pe 20 decembrie 1969, între stația De Brouckère din centrul orașului și stația Schuman din districtul instituțiilor europene. Această linie a fost ulterior convertita în metrou greu și, din 20 septembrie 1976, este parte a
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
Brouckère din centrul orașului și stația Schuman din districtul instituțiilor europene. Această linie a fost ulterior convertita în metrou greu și, din 20 septembrie 1976, este parte a liniei 1A/B. În decembrie 1970 a fost pus în exploatare și tunelul de premetrou de sub centură interioară a orașului, între stațiile Madou și Porte de Namur / Naamsepoort. Această linie a fost extinsă spre nord până la Rogier, pe 18 august 1974, și spre sud până la Louise/Louiza, pe 19 august 1985. Înainte de prelungirea
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
a fost convertita ulterior și ea în metrou greu și, după lucrări de renovare, a fost redeschisă, pe 2 octombrie 1988, că linia de metrou 2. În estul orașului a fost deschisă, pe 2 mai 1972, o scurtă secțiune de tunel deservita de o singură stație, Diamant. Tunelul, care făcea parte din axa Centura mare, a fost extins spre sud până la stația Boileau și dat în exploatare pe 30 ianuarie 1975. Stația intermediară Montgomery a devenit una în care se putea
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
metrou greu și, după lucrări de renovare, a fost redeschisă, pe 2 octombrie 1988, că linia de metrou 2. În estul orașului a fost deschisă, pe 2 mai 1972, o scurtă secțiune de tunel deservita de o singură stație, Diamant. Tunelul, care făcea parte din axa Centura mare, a fost extins spre sud până la stația Boileau și dat în exploatare pe 30 ianuarie 1975. Stația intermediară Montgomery a devenit una în care se putea face transferul către linia de metrou 1B
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
una în care se putea face transferul către linia de metrou 1B. MIVB-STIB a pus în funcțiune, pe 4 octombrie 1976, ultima linie de premetrou, denumită axa Nord-Sud, între stațiile Gâre du Midi/Zuidstation și Lemonnier. Pe 3 decembrie 1993, tunelul a fost prelungit de la Gâre du Midi/Zuidstation până la Albert. În 1976, tronsonul Schuman-De Brouckère a fost convertit în metrou greu și împărțit în magistralele 1A și 1B. Acestea sunt deservite, începând din aprilie 2009, de garniturile liniilor și , care
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
deservite, începând din aprilie 2009, de garniturile liniilor și , care conectează centrul orașului de comunele Auderghem și Woluwe-Saint-Lambert. Centura mică a fost și ea convertita în metrou greu pe 2 octombrie 1988, făcând loc magistralei . Axa Nord-Sud și porțiunea de tunel din Centura Mare sunt inca exploatate în regim de premetrou. Totuși, au fost realizate studii privind posibilă prelungire subterană, înspre anul 2018, a axei Nord-Sud spre nord, până la Schaerbeek, și spre sud, până la Uccle. Aceste studii trebuiau să determine și
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
metropolitană a orașului Bruxelles, care se extinsese semnificativ de la prima acoperire în secolul al XIX-lea. Râul, care curgea până atunci prin canalele acoperite din centrul orașului, a fost deviat de-a lungul bulevardelor care mărginesc zona centrală. În 1972, tunelurile rămase nefolosite au început să fie convertite într-o axa nord-sud a unui sistem subteran de tramvaie denumit premetrou. Pe perioada lucrărilor la axa Nord-Sud a premetroului au fost descoperite ruine ale vechiului oraș medieval, precum și pilonii bisericii Saint-Nicolas / Sint-Niklaas
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
premetrou, tramvaiele au început să ruleze în subteran între stațiile Gâre du Nord / Noordstation și Lemonnier. Linia a fost ulterior prelungită până la Gâre du Midi / Zuidstation înainte ca în decembrie 1993, după circa 15 ani de lucrări, un al doilea tunel să fie pus în funcțiune între Gâre du Midi / Zuidstation și Albert, via stația Porte de Hal / Hallepoort. Acest ultim tronson le-a permis tramvaielor să parcurgă distanță dintre cele cinci stații în circa 7 minute, în comparație cu cele 30 de
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
proiectul de transformare a axei Nord-Sud în metrou greu. Această conversie este prevăzută după anul 2020, implicând și modificarea parcursului actual între stațiile Lemonnier și Gâre du Midi / Zuidstation, pe de o parte datorită razei de curbura prea mici a tunelului între aceste stații, iar pe de altă parte din cauza intersecției cu liniile de tramvai , și . Exploatarea în regim de metrou greu se va face de la început cu material în întregime automatizat. Deoarece această linie era destinată de la inceput transformării în
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
trebuie să fundamenteze prelungirea axei, după orizontul anului 2020, spre Uccle. O cercetare comandata de Beliris (echipa a statului federal belgian care implementează proiecte în Regiunea Capitalei Bruxelles) a studiat trei scenarii subterane: itinerariul „cartierelor dense” (4,8 km de tunel și 9 stații), itinerariul „Gară Schaerbeek” (5,2 km de tunel și 9 stații) și itinerariul „Bertrand/Haecht” (4,7 km de tunel și 7 stații). Datele studiului sunt favorabile primului itinerar. Mai mult, studiul Beliris a tratat chiar și
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
O cercetare comandata de Beliris (echipa a statului federal belgian care implementează proiecte în Regiunea Capitalei Bruxelles) a studiat trei scenarii subterane: itinerariul „cartierelor dense” (4,8 km de tunel și 9 stații), itinerariul „Gară Schaerbeek” (5,2 km de tunel și 9 stații) și itinerariul „Bertrand/Haecht” (4,7 km de tunel și 7 stații). Datele studiului sunt favorabile primului itinerar. Mai mult, studiul Beliris a tratat chiar și o prelungire suplimentară a acestei linii, spre Haren și Depoul Schaerbeek
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
proiecte în Regiunea Capitalei Bruxelles) a studiat trei scenarii subterane: itinerariul „cartierelor dense” (4,8 km de tunel și 9 stații), itinerariul „Gară Schaerbeek” (5,2 km de tunel și 9 stații) și itinerariul „Bertrand/Haecht” (4,7 km de tunel și 7 stații). Datele studiului sunt favorabile primului itinerar. Mai mult, studiul Beliris a tratat chiar și o prelungire suplimentară a acestei linii, spre Haren și Depoul Schaerbeek, în lungime de 2,4 km și deservita de două stații noi
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
dezvoltarea viitoarei linii de metrou spre Gară de Nord, iar cealaltă pe axa Centurii mijlocii, urmând traseul actualei linii . Două linii de tramvai parcurg axa Centura mare: Noul contract de gestiune al STIB prevede, spre orizontul anului 2020, construcția de tuneluri în zona Avenue de la Plaine (și a Gării Etterbeek) și a intersecției Meiser. Axa de premetrou Centura mare va fi și ea prelungită spre nord și spre sud.
Premetroul din Bruxelles () [Corola-website/Science/335844_a_337173]
-
străzile "Avenue des Cerisiers/Kerselarenlaan", "Avenue de Roodebeek/Roodebeeklaan" și "Avenue Diamant/Diamantlaan" și poartă numele acesteia din urmă. Diamant a fost construită în același timp cu A3 (E40), care se termină în zona stației și se bifurcă în câteva tuneluri și bretele. Stația Diamant a fost deschisă pe 2 mai 1972 și face parte din axa Centura Mare (anterior numită Linia 5) a Metroului din Bruxelles. Prin stație circulă tramvaiele liniilor și . Stația are două linii și două peroane, dispuse
Diamant (stație de premetrou din Bruxelles) () [Corola-website/Science/335858_a_337187]
-
s-a reluat după 2002 și continuă și astăzi, fiind avansate diverse date pentru termenul de finalizare a întregii autostrăzi de la Bratislava la Košice. Cea mai dificilă secțiune de construit este cea între Žilina și Ružomberok, unde vor fi majoritatea tunelurilor de pe aliniamentul autostrăzii, inclusiv cel mai lung de lângă Višňové. Există controverse pe marginea variantelor de aliniament în zona Prešov. Există intenții de a scurta timpul, relaxând standardele de viteză ale drumului. Centurile Žilina și Prešov vor fi înlocuite temporar de
Autostrada D1 (Slovacia) () [Corola-website/Science/335881_a_337210]
-
Višňové. Există controverse pe marginea variantelor de aliniament în zona Prešov. Există intenții de a scurta timpul, relaxând standardele de viteză ale drumului. Centurile Žilina și Prešov vor fi înlocuite temporar de drumuri cu patru benzi prin oraș, iar unele tuneluri între Žilina și Prešov urmează să fie deschise pe câte un singur fir. Cel mai optimist termen de finalizare a autostrăzii de legătură dintre cele mai mari două orașe ale Slovaciei este anul 2018. D1 va fi terminată în preajma lui
Autostrada D1 (Slovacia) () [Corola-website/Science/335881_a_337210]
-
singură bandă pe sens de la Michalovce la frontiera cu Ucraina. În mai 2010, erau deschise următoarele secțiuni: Starea secțiunilor, de la vest la est, în octombrie 2015: Aceasta este o listă a podurilor și viaductelor începând cu Bratislava: Aceasta este lista tunelurilor de pe autostradă, începând cu Bratislava:
Autostrada D1 (Slovacia) () [Corola-website/Science/335881_a_337210]