7,905 matches
-
asupra celor recunoscute în plenara precedentă, și-a călcat angajamentul luat de a aplica fără șovăire linia partidului, s-a ridicat împotriva hotărârilor și a încercat să târască și pe alți membrii ai C.C. pe această cale - a hotărât în unanimitate excluderea lui din Comitetul Central și trimiterea sa în fața Comisiei Controlului de Partid. Prezidiul Marii Adunări Naționale l-a scos din funcția de vicepreședinte al Consiliului de Miniștri în care rămăsese după scoaterea lui din funcția de Ministru al Finanțelor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
În ce-l privește pe tov. Teohari Georgescu a fost exclus din Secretariatul C.C. din Biroul Politic, din Biroul Organizatoric și trimiterea lui la munca de jos (...). Plenara criticând cu severitate greșelile făcute de tov. Ana Pauker, a hotărât în unanimitate să-i dea un avertisment și n-a mai reales-o în secretariatul și biroul politic al C.C. al P.M.R. În urma criticii făcute de plenară, tov. Ana Pauker a recunoscut unele greșeli săvârșite, luându-și angajamentul în fața plenarei de a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
loc ședința C.C. al P.M.R. Tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej a prezentat proiectele de hotărâri cu privire la: - Construcția și reconstrucția orașelor și organizarea activității din domeniul arhitecturii; - Planul general de reconstrucție a orașului București; - Construcția reactorului din București (...). C.C. le-a aprobat în unanimitate. În aceeași zi a avut loc o ședință a Consiliului de Miniștri al R.P.R. care a adoptat în unanimitate hotărârile arătate mai sus și a instruit o comisie pentru îndrumarea lucrărilor de întocmire a planului de reconstrucție socialistă a Capitalei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
organizarea activității din domeniul arhitecturii; - Planul general de reconstrucție a orașului București; - Construcția reactorului din București (...). C.C. le-a aprobat în unanimitate. În aceeași zi a avut loc o ședință a Consiliului de Miniștri al R.P.R. care a adoptat în unanimitate hotărârile arătate mai sus și a instruit o comisie pentru îndrumarea lucrărilor de întocmire a planului de reconstrucție socialistă a Capitalei. ● În 30 noiembrie: alegeri de deputați în M.A.N., candidații Frontului Democrației Populare au fost votați în proporție
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
piața cărții în țară și străinătate, în inima timpului său în care s-a implicat așa cum i se cerea: cu vigilență, pasiune și receptivitate. La sfârșitul anului 1952 apare a doua ediție a romanului Drum fără pulbere; comentatorii rețin, în unanimitate, strădania și efortul autorului de a reface romanul în lumina observațiilor și sugestiilor făcute la prima ediție. Să citim doar două opinii, una aparținând unui ideolog activ al vremii sale, Silviu Brucan, alta a unui estet, bine familiarizat cu mișcarea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fi liber să alegeți legile impuse de stat și totuși, în același timp, alegîndu-le, să nu fiți liber de a le încălca? Dacă cetățenii ar cădea întotdeauna de acord, soluția ar fi simplă: pur și simplu ați adopta legile în unanimitate. Dar în această situație poate că nu ați avea nevoie de legi, ele ar fi doar ceva care să vă amintească; supunîndu-vă regulilor, v-ați supune față de dumneavoastră înșivă. De fapt, problema ar dispărea, iar armonia deplină dintre cetățeni ar
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
nevoie de legi, ele ar fi doar ceva care să vă amintească; supunîndu-vă regulilor, v-ați supune față de dumneavoastră înșivă. De fapt, problema ar dispărea, iar armonia deplină dintre cetățeni ar duce la îndeplinire visul anarhismului. Dar experiența arată că unanimitatea autentică, neforțată, de durată se găsește rar printre oameni; consensul perfect și durabil este un țel de neatins. Așa că întrebarea noastră dificilă nu dispare. Dacă nu putem spera să trăim în armonie deplină cu toate celelalte ființe umane, în schimb
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cunoscute opiniile. • Vi se vor garanta oportunități pentru discuții, deliberări, negocieri și compromisuri care, în cele mai bune condiții, să conducă la o lege pe care toată lumea să o considere satisfăcătoare. În cazul frecvent în care nu se va obține unanimitatea, va fi adoptată legea cu cel mai mare număr de susținători. Veți observa că aceste criterii fac parte din procesul democratic ideal descris în capitolul anterior. Cu toate că procesul nu poate garanta tuturor membrilor că vor trăi efectiv conform unor legi
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
desprinde din experiențele acestor trei țări democratice? Fiecare și-au creat aranjamente politice care au necesitat consensul unanim sau majoritar pentru deciziile luate de guvern sau parlament. Principiul regulii majorității a fost înlocuit (în proporții diferite) cu un principiu al unanimității. Astfel, orice decizie guvernamentală care ar afecta în mare măsură interesele uneia sau mai multor subculturi, urma să fie luat cu acordul explicit al reprezentanților acelui grup în guvern și parlament. Această soluție a fost înlesnită de RP, care a
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mare parte, nu constituie o forță politică independentă capabilă de o lovitură de stat. Trebuie adăugat că fondatorii Indiei moderne, care au condus-o la independență și au contribuit la formarea cadrului constituțional și a instituțiilor politice, au aderat în unanimitate la preceptele democratice. Mișcările politice conduse de aceștia au susținut cu fermitate ideile și instituțiile democrației. S-ar putea afirma că democrația este ideologia națională a Indiei. Nu mai există alta. Oricît de instabil este conceptul de națiune, este totuși
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mei, profesori, l-au văzut pe Andrei Pleșu la TV. Brusc, devenise important pentru ei și erau mândri că, da, știau cine este "bărbosul", că doar aveau cartea lui în bibliotecă. Cred că de asta am și fost votat în unanimitate președinte al FSN la Liceul M.I.U., acum "Cernătescu", chiar pe 25 decembrie 1989. Noica m-a picat la examen, dar Pleșu mi-a "priit". Liviu Antonesei: Stau și mă întreb dacă nu cumva cu Minima Moralia m-ai depanat
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
până la urmă, totul e bine când se termină cu bine Noica și-a reparat răul involuntar prin discipol, poate chiar prin cel preferat! Dorin Popa: Ah, nu, că a doua zi mi-am dat demisia. Cum să mă voteze în unanimitate? Mă votaseră toți, deși cu câteva zile înainte mă criticaseră în ședința de partid că nu dădeam sancțiuni ca diriginte. În plus, noua situație era de un ridicol perfect: ca șef FSN (nu era, nici pomeneală, partid!) mi s-a
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ridicol perfect: ca șef FSN (nu era, nici pomeneală, partid!) mi s-a dat fostul birou al secretarului PCR. Dându-mi demisia, s-a făcut peste câteva zile o altă ședință și am fost ales din nou, dar nu în unanimitate, că am cerut vot secret. Dar tot mi-am dat demisia, imediat și, apoi, am plecat în presă. Ar fi, cred, util să amintim și câte ceva despre ședințele de partid. Vei spune că nu ai fost în PCR. Nici eu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
plan de campanie, crearea unui centru de comandă, controlul permanent al rezultatelor obținute 46. Au fost identificate și principalele principii de funcționare a propagandei: simplificarea, prin utilizarea simbolurilor, deformarea și caricaturizarea, repetiția temelor principale, aservirea presei și aparența de autenticitate, unanimitatea 47. Biserica prin autoritatea sa supremă, Papalitatea a fost mereu preocupată să stabilească o legătură directă și profundă cu "masele", fiind interesată de crearea unei viziuni proprii sau în concordanță cu interesele și "învățăturile sale". Răspândirea și popularizarea acestor mesaje
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dubla inervare a fibrei musculare, descoperirea unui complex de substanțe excitante pentru creier „cerebrostimulina“, în lichidul cefalorahidian ș.a. În 1935 - 1936 este invitat să facă demonstrații experimentale cu studenții de la Cambridge — Londra. în 1936 devine membru corespondent al Academiei Române, cu unanimitate de voturi și confirmat ca savant în medicină. Din 1936 până în tragicul an 1948, Gr. T. Popa publică în Analele Academiei și în Bulletin de la Section Scientifique. Tot în acest timp, susține la Academie în ședințe publice conferințele Principii de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Descoperirile pe care le-a făcut explică aprecierea de care s-a bucurat Leeuwenhoek, date fiind calitatea și întinderea observațiilor lui, excelenta lui tehnică și faptul că a urmat, intuitiv, metoda științifică riguroasă. În 1680, Leeuwenhoek a fost ales în unanimitate membru al Societății Regale din Londra, lucru care l-a bucurat nespus. Tot atunci, a devenit și membru al Academiei Franceze de Științe. Pe măsură ce devenea tot mai celebru, el era vizitat de învățați și nobili, dar uneori era irascibil, temându
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
modernizarea acestei importante instituții care era domnia. Ceea ce rămâne semnificativ Însă, din punctul nostru de vedere, este atitudinea unanimă a oamenilor politici români față de aducerea, pe tronul noului stat creat, a unui principe străin dintr-o casă domnitoare europeană, o unanimitate copleșitoare față de oricare altă problemă care frământa societatea românească de atunci. Opțiunea românească nu era o noutate și nu românii erau cei ce doreau primii să o pună În aplicare. O făcuseră Înaintea noastră și alții, aflați În același proces
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
la Echelte (la sud de Iaffa), care se află la distanță destul de mare de Libna, cetate menționată în 2Rg 19,8 (care se găsește la câțiva kilometri la nord de Lachiș). Încă o dată, există confuzie în unele părți, deși există unanimitate asupra unei intervenții egiptene trimise de un rege de origine nubiană. (3) Ultimele mari probleme provin din povestirea din 2Rg 19,35-37. Prima: trebuie să ne întrebăm ce a provocat înfrângerea armatei asiriene. 2Rg 19,35-36 spune că o intervenția
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
decât cele ale lui Arrow. Funcția nu mai este una de bunăstare socială, ci una de decizie socială (se folosește aciclicitatea și nu tranzitivitatea), în domeniul acesteia continuă să fie toate combinațiile logic posibile de preferințe individuale minimal-raționale (domeniul universal), unanimitatea continuă să fie o valoare care trebuie reflectată în preferința socială (condiția Pareto slabă). Noutatea constă în eliminarea condiției de nondictatură și a condiției independenței față de alternativele irelevante și introducerea unei condiții pe care Sen o numește libertariană. Potrivit lui Sen
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
interpretările date teoremei Sen merg de la considerarea ei ca absolut irelevantă, până la considerarea ei ca o demonstrație clară a faptului că libertarianismul ar fi inconsistent intern, sau că drepturile individuale nu sunt compatibile cu raționalitatea minimală individuală, raționalitatea colectivă și unanimitatea. Mai mult, în (1974) Gibbard demonstrează că libertarianismul lui Sen este inconsistent și atunci când îl folosim (doar) împreună cu domeniul nerestricționat. Acest rezultat însă poate fi evitat formulând în alt mod condiția libertariană. Toate aceste abordări au în comun individualismul metodologic
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferințele individuale. Domeniul universal, independența față de alternativele irelevante, nonimpunerea și monotonia slabă implică împreună condiția Pareto slabă. De aceea, versiunea originală a teoremei este un corolar al celei din 1963. footnote> care, într-o interpretare largă, este asemănătoare ideii de unanimitate: dacă toți indivizii dintr-un grup preferă strict o alternativă, atunci acea alternativă este preferată social. Ce-a de-a treia condiție este aceea de nondictatură. Aceasta solicită ca preferința socială să nu fie determinată de un singur individ. În
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Problema, așa cum demonstrează Sen, este aceea că nu există o funcție de decizie socială (FDS), i.e. aciclică pe mulțimea alternativelor, care să îndeplinească criteriul Pareto slab (P), condiția domeniului nerestricționat (U) și condiția libertariană minimală ( *L ). Altfel spus, drepturile individuale ( *L ), unanimitatea (P), libertatea de exprimare a preferințelor (U) și raționalitatea (A) nu sunt compatibile. În afara demonstrației (pe care o voi prezenta în secțiunea 2.1*), pentru a ilustra această problemă, Sen formulează două exemple. (a) Primul, prezentat în (1970a) și (1970b
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
universal: o anumită categorie de preferințe, criticabilă din punct de vedere libertarian<footnote Acest argument este, într-o formă sau alta, propus de toți cei care susțin restricționarea domeniului funcției de preferință socială. footnote>, creează o problemă de consistență cu unanimitatea și raționalitatea minimale. Primul autor care sugerează o restricție de domeniu este Sen, în (1970a). Aceasta ar consta în „dezvoltarea valorilor (și a preferințelor) de respectare reciprocă a intimității și a alegerilor personale.” [Sen, 1970a, p. 85]. În (1976), Sen
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
liberale extreme, avem un rezultat de posibilitate. Într-un caz în care avem patru alternative și câte două strategii de fiecare individ, avem prin definiție câte două decisivități libertariene și rămâne o singură pereche care ar putea să producă, prin unanimitate paretiană, o preferință socială ciclică. La fel se va întâmpla și dacă avem mai multe strategii și mai mulți indivizi. Condiția Pareto va fi anihilată pe o pereche prin faptul că un individ va avea preferințe liberale extreme, deci va
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
exprima, pe o pereche, o preferință contrară preferinței tuturor celor care nu au preferințe liberale extreme. Rezultatul este unul de posibilitate. Dacă folosirea condiției libertariene înlătură preferințele neseparabile, atunci ciclicitatea nu poate apărea decât din utilizarea condiției Pareto. Dacă însă unanimitatea paretiană nu poate apărea, atunci ciclicitatea este înlăturată. Capitolul 4 Soluții prin reformularea condiției libertariene 4.1. Soluția Hillinger-Lapham În (1971), Hillinger și Lapham contestă faptul că liberalismul ar putea fi captat de condiția liberală (libertariană) a lui Sen: „vom
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]