8,098 matches
-
peretelui vertical (sau mai abrupt) al unui munte, (ascensiune orografică), urmată de descindere în partea cealaltă a masivului. Pe măsură ce curentul de aer se mișcă ascensional de-a lungul pantei muntelui, aerul se destinde și ca atare se răcește, determinând transformarea vaporilor de apă în precipitații. Devenind dehidratat, curentul de aer continuă mișcarea ascensională până la atingerea crestei sau vârfului muntelui, după care își continuă mișcarea descensional, în partea cealaltă a abruptului. Pe măsură ce coboară panta domoală a muntelui temperatura aerului crește adiabatic datorită
Foehn () [Corola-website/Science/310702_a_312031]
-
în conformitate cu standardele occidentale. Când fondatorul Mingului, Împăratul Hongwu, a dat peste dispozitivele mecanice adăpostite în palatul dinastiei Yuan, din Khanbaliq - cum ar fi fantâni cu bile plutitoare în jeturi lor, un tigru automat, dispozitive cu cap de dragon care pulverizau vapori de parfum, și ceasuri mecanice, inspirate după modelurile lui Yi Xing (683-727) și Su Song (1020 - 101) - a asociat toate acestea cu decadența statului mongol și le-au distrus. Acestea au fost relatate în totalitate decătre Directorul divizionar al Ministerului
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
în jurul unui centru, în sens direct (adică invers sensului acelor de ceasornic) în emisfera nordică și în sens retrograd (adică sensul acelor de ceasornic) în cea sudică. Energia ciclonului provine din degajarea de căldură provenită din condensarea la altitudine a vaporilor de apă formați la suprafața oceanului. În sens termodinamic, un ciclon tropical poate fi considerat o mașină termică. Acest fenomen de condensare ca sursă principală de energie diferențiază cicloanii tropicali de alte fenomene meteorologice, cum ar fi furtunile din zonele
Ciclon tropical () [Corola-website/Science/305003_a_306332]
-
produc, ciclonii tropicali sunt cunoscuti sub diferite denumiri ca: Toți ciclonii tropicali sunt zone de presiune atmosferică scăzută, măsurată la nivelul solului. Presiunile înregistrate în centrul ciclonilor sunt cele mai mici care se întâlnesc la suprafața Pământului la nivelul mării. Vaporii de apă formați la suprafața oceanului au o densitate mai mică decât a aerului, cam 62 %, ca urmare ei se ridică. La întâlnirea unei zone de aer cu temperatură mai mică ei condensează, eliberând căldura latentă de condensare. Aceasta se
Ciclon tropical () [Corola-website/Science/305003_a_306332]
-
sunt: epiderma, parenchimul fundamental subepidermic și fasciculele conducătoare libero-lemnoase. După formă limbului, frunzele pot fi: După alcătuirea limbului, frunzele pot fi: După marginea limbului ,frunzele pot fi: După dispoziția frunzelor pe tulpina : Eliminarea apei se face fie sub formă de vapori prin fenomenul de transpirație prin stomate, fie sub formă de picături prin fenomenul de gutație. Transpirația este un proces propriu plantelor terestre și reprezintă pierderea unei însemnate cantități de apă absorbita la nivelul rădăcinii și preluată de vasele conducătoare lemnoase
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
și a construit conacul. Pământurile arabile a lui Boteanu se aflau pe moșia Bodeștiului. Drept răsplată pentru terenul acordat de săteni pentru construcția conacului, boierul Boteanu a construit o moară pentru sat în anul 1897 pusă în funcție de o locomotivă de vapori. Despre Malișevschi facem următoarea remarcă. Fiica sa Elena prin dotația sa a luat parte activă la organizarea a 9 expoziții de artă plastică în orașul Chișinău. Și activitatea boierului Paida poate fi remarcată prin faptul că în urma intervenției sale la
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
vrchy, regiunea Parcului Național Paradisul Slovac, și Munții Branisko. În condiții excepționale, se pot vedea și Alpii Austriei și Munții Karkonosze din Polonia aflați la sute de kilometri distanță. În majoritatea dupăamiezilor de vară, vizibilitatea este de doar maxim din cauza vaporilor de apă din atmosferă sau din cauza înnorărilor. Zilele în care vizibilitatea dupăamiaza este de peste sunt mai dese spre sfârșitul toamnei și iarna. Priveliștea este parțial obturată de lanțul Končistá înspre vest, iar zonele apropiate de munte înspre sud și nord
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
Grecia]] "Magnezia" din [[Thesalia]]. prin procesele de [[vulcanism]], la temperaturi ridicate (cca. 600 °C) temperatură cedată de lava vulcanică rocilor înconjurătoare. Prin ieșire la suprafață a lavei se reduc presiunea ce determină degajarea de gaze în cantități mari, așa numiții vapori de apă atacă rocile din punct de vedere chimic formându-se calcare dolomitice, fiind astfel eliminat bioxidul de carbon, formându-se hidroxizi alcalini.Dacă lava conține [[fier]] vor lua naștere oxizi de fier, care prin răcire cristalizează dând naștere la
Magnetit () [Corola-website/Science/306205_a_307534]
-
fost renumiți prin creșterea cailor. În anul 1854 numărul s-a mărit la 972 de locuitori iar hotarul comunal a avut în posesie 1082 de jugăre de pământ pe când cel alodial (privat) 3347 de jugăre. În posesie particulară, pe principiul vaporilor de apă, în anul 1889 a fost construită o moară de măcinat grâul. Cum, în permanență a fost apă caldă, în încăperile morii au fost construite două cabine cu dușuri. Una a servit pentru necesitățile proprietarului, Erne Marok, și angajaților
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
calitative care se mai află și astăzi în unele case ale sărcienilor. S-a întrodus și gazul natural. În sat există o infirmierie cu medic, stomatolog și farmacie, serviciu poștal, prăvălii, brutărie și cafenele. Mai există și apeduct. Moara cu vapori de apă a lui Maroc, înființată în 1889, își continuă activitatea, tot în posesie privată, iar fosta Cooperativă agricolă „Zelengora” la fel este privatizată. Izlazul și Bara afundă care s-au albit de cârduri de gâște și rațe, nu mai
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
apă, produsul rezultat ar fi foarte diluat. Distilarea este de obicei folosită pentru extragerea compușilor din plante, cum ar fi floarea de portocal și trandafirul. Materia primă este supusă unor temperaturi ridicate, iar mai apoi compușii sunt colectați prin condensarea vaporilor distilați. Distilarea cu aburi se face prin folosirea apei clocotite pentru a extrage compușii volatili. Vaporii rezultați condensează, iar mai apoi uleiurile esențiale sunt separate de apă. Apă rămasă încă mai conține compuși aromatici și este de obicei numită hidrosol
Parfum () [Corola-website/Science/304761_a_306090]
-
plante, cum ar fi floarea de portocal și trandafirul. Materia primă este supusă unor temperaturi ridicate, iar mai apoi compușii sunt colectați prin condensarea vaporilor distilați. Distilarea cu aburi se face prin folosirea apei clocotite pentru a extrage compușii volatili. Vaporii rezultați condensează, iar mai apoi uleiurile esențiale sunt separate de apă. Apă rămasă încă mai conține compuși aromatici și este de obicei numită hidrosol, ori distilat herbal, iar în unele cazuri aceasta este comercializată. Distilarea uscată se face prin supunerea
Parfum () [Corola-website/Science/304761_a_306090]
-
există o structură distorsionată asemănătoare cu perovskita, pe când niobatul de lantan conține ioni . Sulfidul stratificat de niobiu (NbS) e de asemenea cunoscut. Materialele cu un înveliș subțire de oxid de niobiu (V) pot fi produse prin procesele de depoziție de vapori chimici sau de depoziție de straturi atomice, în fiecare caz prin descompunerea termala a etoxidului de niobiu (V) la peste 350 °C. Niobiul formează halogenuri cu numerele de oxidare +5 și +4, precum și diverși compuși substoichiometrici. Pentahalogenurile () au centri de
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
a început producția unei monede de 5 $ din argint și niobiu numită "Luna Vânătorului", (en „Hunter's Moon) în care niobiul a fost oxidat selectiv, astfel creându-se monede unice, nici una fiind identică cu alta. Sigiliile arc-tub ale lămpilor cu vapori de sodiu cu presiune ridicată sunt făcute din niobiu, sau niobiu cu 1% zirconiu, deoarece niobiul are un coeficient al expansiunii termale similar cu ceramicii arc-tub sinterizata de oxid de aluminiu, un material translucid ce rezista la agenții chimici sau
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
presiune ridicată sunt făcute din niobiu, sau niobiu cu 1% zirconiu, deoarece niobiul are un coeficient al expansiunii termale similar cu ceramicii arc-tub sinterizata de oxid de aluminiu, un material translucid ce rezista la agenții chimici sau la reducere prin vaporii de sodiu lichid și fierbinte, conținut de lampă respectivă. Metalul e de asemenea folosit în baghetele de sudura cu arc electric pentru unele grade stabilizate de oțel inoxidabil. E folosit și că un material în anozi pentru sistemele de protecție
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
cu puțin înaintea fraților Wright înșiși, reușea un zbor cu un obiect mai greu ca aerul la Issy les Molineaux, un alt inginer român, Vasesco, educat la Școala Centrală, conducea în 1880, pe străzile Parisului, unul din primele automobile cu vapori care era construit în scopul transportului de pasageri, acest automobil fiind invenția sa și ale cărei relicve se găsesc la loc de onoare la Muzeul Școlii Politehnice din București, printre ai cărei profesori s-a numărat cu distincție și inginerul
Automobilism în România () [Corola-website/Science/304908_a_306237]
-
reactoare cu catalizator în strat fix pentru a cataliza reacția în faza lichidă. O altă metodă folosită utilizează zeoliți sintetici cu pori mai mici de asemeni în reactoare cu catalizator în strat fix pentru a cataliza reacția în fază de vapori. O cantitate importantă de etilbenzen este încă produsă prin alchilare cu în cataliză omogenă cu AlCl3 în fază lichidă, cu toate ca tendințele recente în industrie sunt pentru a moderniza unitățile de acest tip cu tehnologii pe bază de zeoliți. Alchilarea hidrocarburilor
Etilbenzen () [Corola-website/Science/305674_a_307003]
-
importantă a hidrocarburilor nesaturate este benzenul care are o formă structurală ciclică: CH; dintr-o subgrupă a acestor hidrocarburi aromatice face parte naftalina: CH, pe când terpenele (terebentina) nu sunt hidrocarburi pure din punct de vedere chimic. Gazele naturale mai conțin: vapori de gaze condensate din care cauză mai sunt numite gaze umede, hidrogen sulfurat (HS), care necesită îndepărtarea sulfului, și până la 9% dioxid de carbon (CO) care diminuează calitatea gazului. În general, gazul natural are în compoziție 85% metan, 4% alți
Gaz natural () [Corola-website/Science/306386_a_307715]
-
de -161 °C. Poate fi transportat prin conducte sau cu alte mijloace de transport în stare comprimată sau în stare lichidă, actualmente fiind folosit pe scară tot mai largă ca înlocuitor al benzinei. Uscarea gazului reprezintă procesul de înlăturare a vaporilor de apă, care face parte din metodele de pregătire a gazului înainte de utilizare. Îndepărtarea apei din gaz este importantă, deoarece prin uscarea gazului se înlătură posibilitatea formării cristalohidraților. Aceștia sunt impurități solide care blochează conductele și dăunează armăturilor. Gradul de
Gaz natural () [Corola-website/Science/306386_a_307715]
-
mai adesea în vorbirea curentă pentru a evidenția contribuția unor anumite gaze, emise natural sau artificial, la încălzirea atmosferei terestre prin modificarea permeabilității atmosferei la radiațiile solare reflectate de suprafața terestră. Principalul element responsabil de producerea efectului de seră sunt vaporii de apă, cu o pondere de 36 - 70 % urmați de dioxidul de carbon, cu o pondere de 9 - 26 %, metanul, cu o pondere de 4 - 9 % și ozonul, cu o pondere de 3 - 7 %. citat de Alte gaze care produc
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
metanul, cu o pondere de 4 - 9 % și ozonul, cu o pondere de 3 - 7 %. citat de Alte gaze care produc efect de seră, însă cu ponderi mici, sunt protoxidul de azot hidrofluorocarburile, perfluorocarburile și fluorura de sulf. Cantitatea de vapori de apă din atmosferă depinde exclusiv de termodinamica atmosferei. Cantitatea de vapori de apă pe care o poate conține aerul este în funcție de presiunea de saturație, care, la rândul ei, depinde de temperatură. Presiunea de saturație a vaporilor de apă în
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
de 3 - 7 %. citat de Alte gaze care produc efect de seră, însă cu ponderi mici, sunt protoxidul de azot hidrofluorocarburile, perfluorocarburile și fluorura de sulf. Cantitatea de vapori de apă din atmosferă depinde exclusiv de termodinamica atmosferei. Cantitatea de vapori de apă pe care o poate conține aerul este în funcție de presiunea de saturație, care, la rândul ei, depinde de temperatură. Presiunea de saturație a vaporilor de apă în atmosferă se poate exprima prin formule teoretice simple, sau, mai exact, prin
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
sulf. Cantitatea de vapori de apă din atmosferă depinde exclusiv de termodinamica atmosferei. Cantitatea de vapori de apă pe care o poate conține aerul este în funcție de presiunea de saturație, care, la rândul ei, depinde de temperatură. Presiunea de saturație a vaporilor de apă în atmosferă se poate exprima prin formule teoretice simple, sau, mai exact, prin formule semiempirice (formule ale căror constante au fost determinate pe baza observațiilor experimentale), cum sunt relațiile Wexler. Presiunea de saturație a vaporilor de apă crește
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
de saturație a vaporilor de apă în atmosferă se poate exprima prin formule teoretice simple, sau, mai exact, prin formule semiempirice (formule ale căror constante au fost determinate pe baza observațiilor experimentale), cum sunt relațiile Wexler. Presiunea de saturație a vaporilor de apă crește repede cu temperatura, astfel că dacă la 10 1 kg de aer uscat poate absorbi 7,73 g de apă, la temperatura de 30 poate absorbi 27,52 g. Presiunea locală a vaporilor (practic concentrația lor locală
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
Presiunea de saturație a vaporilor de apă crește repede cu temperatura, astfel că dacă la 10 1 kg de aer uscat poate absorbi 7,73 g de apă, la temperatura de 30 poate absorbi 27,52 g. Presiunea locală a vaporilor (practic concentrația lor locală) determină viteza evaporării. Un vânt uscat îndepărtează vaporii de apă formați, permițând evaporarea unei noi cantități de apă, ceea ce explică efectul de uscare al vântului. La rândul său, vântul este generat de diferențele de presiune atmosferică
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]