79,993 matches
-
acea clipă. Copleșită de mâhnire, cu inima frântă, privighetoarea se retrase într-un cotlon al grădinii de unde înălță către Creatorul tuturor o rugă arzătoare, cerându-i să o înzestreze cu glas. În marea sa milostivire, Creatorul îi hărăzi cel mai frumos glas din lume. Cu încredere, privighetoarea se întoarse la trandafir și îi înălță cele mai emoționante triluri de dragoste care au putut fi auzite vreodată pe pământ, însă semețul trandafir rămase neclintit. Zdrobită de durere, privighetoarea se retrase în ascunzișul
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
în sclavia mea!" În cupă văd răsfrânta față ce mi-e dragă." " Voi nu știți ce plăceri mi-aduce-acum beția mea." " Nu moare cel care din dragoste trăiește." " În cartea lumii-nscrisă-a fost statornicia mea." Cum ochii dragi socot beția că-i frumoasă," " Azi, hățurile vieții le-a luat beția mea". ” , Acești poeți persani se regăsesc în literatura universală, în universalitate. În receptarea fenomenului literar, studiul literaturii universale imprimă viziune largă, perspectivă, putere de asociere, discernământ, profunzime, facilitând înțelegerea mesajului larg umanist al
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
județul Sibiu Volumul , așa cum menționează titlul, este o călătorie în timp,aduce cu mult farmec si prospețime, evitând pastișa paseistă, tremurul interior al celui care-și reconstituie trecutul, nu numai cu nostalgie, dar și cu speranța în bine, adevăr și frumos. Limbajul este pitoresc, ardelenesc, din jurul Sibiului - comuna Buia - locul în care s-a născut, a copilărit, a traversat adolescența spre tinerețe, uzând de stil epistolar, fiindcă toate volumele amintite sunt dedicate nepotului său iubit - Sergiu. Găsim în volum două lumi
Ion Irimie () [Corola-website/Science/333751_a_335080]
-
mai întâlni?.Zâna Ursitoare este înfățișată diferit în cadrul acestui film, dacă în versiunea originală era deghizată într-o sărmană bătrână, de această dată ea are un rol mult mai amplu în film, dezvăluindu-și adevărata față, o zâna tânără și frumoasă. Primul cadru al filmului "Cenușăreasa" a avut loc pe 23 septembrie 2013. Producția a avut loc la în Buckinghamshire, Anglia unde s-au turnat și filmele , "" și "Maleficent" , și în afara Angliei, inclusiv Palatul Blenheim, Castelul Windsor, și . Post-producția a început
Cenușăreasa (film din 2015) () [Corola-website/Science/333735_a_335064]
-
un praf vizibil de pistrui.Când ea poartă rochii fără mâneci,se poate vedea că are pistrui și pe umerii,în plus față de cei de pe fața ei.Fața ei este puțin mai rotundă decât a lui Elsa,dar încă la fel de frumoasă.Ea a avut,de asemenea,o dungă de blond platinat care se potrivește cu culoarea părului lui Elsa pe partea dreaptă a părului ei,din cauza unui accident în care a fost lovită de magia Elsei,atunci când ele erau copii mici
Anna (Disney) () [Corola-website/Science/333764_a_335093]
-
cea apărută la Beirut în 1958.” „"Mu’allaqa" lui Imrū’u-l Qays e considerată deschizătoarea patrimoniului literar preislamic, fiind emblematică pentru structura "qasīdei "monorimate și pentru bogăția limbii literare și comparațiilor. Portretul poetului transpare ca al unui degustător de frumos, darnic, elocvent, străbătând cu îndrăzneală deșertul. Cu toate că nu e sapiențială, ci mai degrabă descriptivă, "mu’allaqa "lui Imrū’u-l Qays deschide această antologie nu numai pentru a păstra tradiția sau datorită poeticității sale, ci și pentru că scoate în evidență
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
familia Domniei sale Aximie și Parasca cu Maria, ca să le fie de pomenire veșnică. Anul Domnului 1802.” Bisericuța a fost târnosită după refacerea picturii interioare, pe 22 iunie 1964, de către Episcopul Valerian Zaharia al Oradei. Aceasta fiind una din cele mai frumoase biserici din piatră din regiune, cu mare vechime și arhitectură excepțională, a fost înscrisă în lista monumentelor istorice în anul 1971. În același an a fost instalată pardoseala din mozaic ce a înlocuit-o pe cea din cherestea de stejar
Biserica de piatră „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Tăuții de Sus () [Corola-website/Science/333791_a_335120]
-
a scris-o cu nobilă râvna de a ajuta, de a învăța pe contemporani și pe urmași, la inițiativa preotului paroh și cu binecuvântarea și ajutorul Prea Sfințitului Episcop Vicar loachim Bacaoanul, s-a ridicat în parcul din fața bisericii o frumoasă statuie lui Miron Costin. Acest eveniment a avut loc pe data de 29 mai 2007. Slujba de sfințire și dezvelire a statuiei a fost oficiată de Prea Sfințitului Episcop Vicar loachim Bacaoanul împreună cu un sobor alcătuit din toți preoții Protopopiatului
Biserica „Duminica Tuturor Sfinților” din Miron Costin () [Corola-website/Science/333792_a_335121]
-
sleit de puteri pe la mijlocul râului, este salvat de Molda, care-l văzuse de pe stâncile aflate pe malul drept și sărise în ajutorul său. Ajuns în Basarabia, Onache află că satul Ciutura arsese chiar în noaptea sosirii sale. Într-o duminică frumoasă de la începutul lunii mai, Onache merge cu Tincuța la pădure, urmat de câteva perechi de soți tineri, iar în ziua următoare ei se apucă serios de treabă și își refac gospodăriile distruse de foc. La vreo nouă luni s-au
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
ca voluntar în Armata Roșie în vara anului 1941, fusese avansat până la gradul de sergent și primise trei decorații, printre care și ordinul „Slava”. În calitate de soție a unui ostaș decorat, Nuța primește ajutoare importante din partea statului sovietic, devenind stăpâna unei frumoase gospodării. Într-un final, după cinci ani de absență, Mircea revine în satul Ciutura, dar pare un om total schimbat. În primii ani după război în pădurile Basarabiei s-au aciuat bande de luptători antisovietici (foști prizonieri români, dezertori din
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
tău, dar vine un fluture negru și te stinge, te îngroapă, te duci și nu mai ești”". Criticul Ion Simuț considera "Povara bunătății noastre" o adevărată Cântare a Basarabiei, modul de prezentare al Basarabiei din acest roman ca o țară frumoasă și mândră, dar săracă și nefericită din cauza vitregiei vremurilor, asemănându-se cu prezentarea patriei în "Cântarea României" a lui Alecu Russo. Elogiul liric al frumuseților naturii, a fertilității pământului și a dârzeniei și dărniciei oamenilor se împletesc cu lamentația destinului
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
Baxter. Alături de Smiley și Alex Velea, artistul lansează single-ul ""Cai verzi pe pereți"". Melodia a fost interpretată pentru prima dată la "Media Music Awards", în Sibiu, unde s-a bucurat de un real succes. Astfel se anunța începutul unei frumoase colaborări dintre cei trei artiști. În anul 2014, Don Baxter colaborează cu Mihai Ristea pentru piesa ""Ploaia"". Single-ul a fost produs în studiourile HaHaHa Production și lansat alături de Cat Music. Tot în 2014, Don Baxter lansează alături de Smiley single
Don Baxter () [Corola-website/Science/333832_a_335161]
-
sfârșit la îndeplinire răzbunarea împotriva contelui Renar și se proclamă rege pe domeniul acestuia. „Romanul de debut al lui Mark Lawrence relatează o poveste despre sânge și trădare, magie și frăție și prezintă un tablou convingător și brutal, uneori chiar frumos, al unui băiat aflat într-o călătorie spre maturizare și tron”, este prezentarea făcută de Goodreads. Booklist descrie cartea ca fiind „tulburătoare, minunată, haotică, poetică, obsedantă, antrenantă”, iar scriitoarea Robin Hobb consideră că „sumbru și implacabil, volumul "" vă va atrage
Prințul Spinilor () [Corola-website/Science/333841_a_335170]
-
în care Sadoveanu manifestă un interes mai mare pentru acțiune, "Nicoară Potcoavă" are o complexitate narativă și un ton grav, autorul insistând mai mult pe descrierea personajelor și a mediului în care se petrece acțiunea, folosind o limbă literară mai frumoasă și plină de aforisme și oprindu-se deseori să mediteze cu privire la problemele vieții și la nedreptățile istorice. Chiar dacă este mai puțin citit în prezent, romanul "Șoimii" continuă să fie apreciat și astăzi pentru unele aspecte literare memorabile. Astfel, academicianul Eugen
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
peisajului viața secretă a elfilor. În plus, fiind o climă instabilă și o țară săracă, islandezii și-au exprimat dorința pentru o viață mai bună prin crearea acestor creaturi care nu duc lipsă de nimic. Oamenii ascunși trăiesc în case frumoase, sunt îmbrăcați mai bine decât oamenii și, mai ales, nu depend de niciun alt popor (islandezii depindeau întru totul de poporul danez). Duc o viață mult mai bună decât ei, o viață la care islandezii tânjeau în acele vremuri. La
Huldufólk () [Corola-website/Science/333853_a_335182]
-
a fost unul dintre ținuturile Principatului Moldova, făcând parte din Țara de Jos și având centrul administrativ la Târgu Frumos. El se învecina la est cu Ținutul Iașilor, la nord cu Ținutul Hârlăului, la vest cu Ținutul Sucevei și la sud cu ținuturile Romanului și Vasluiului. a existat de la începutul secolului al XV-lea și până în anul 1834, când a
Ținutul Cârligătura () [Corola-website/Science/333871_a_335200]
-
pe care se aflau stupii de albine). El a fost menționat ulterior în acte domnești ale lui Ștefan cel Mare și urmașilor săi, precum și în lucrarea "Descriptio Moldaviae", scrisă în perioada 1714-1716 de cărturarul Dimitrie Cantemir. Centrul ținutului era Târgu Frumos, denumit și Târgul Frumos al Cârligăturii, un „târgușor destul de frumos” (după cum îl descria Dimitrie Cantemir) în care se afla un palat domnesc din piatră, cârmuit de un pârcălab. Localitatea era plasată la punctul de întâlnire a cinci ținuturi, în drumul
Ținutul Cârligătura () [Corola-website/Science/333871_a_335200]
-
stupii de albine). El a fost menționat ulterior în acte domnești ale lui Ștefan cel Mare și urmașilor săi, precum și în lucrarea "Descriptio Moldaviae", scrisă în perioada 1714-1716 de cărturarul Dimitrie Cantemir. Centrul ținutului era Târgu Frumos, denumit și Târgul Frumos al Cârligăturii, un „târgușor destul de frumos” (după cum îl descria Dimitrie Cantemir) în care se afla un palat domnesc din piatră, cârmuit de un pârcălab. Localitatea era plasată la punctul de întâlnire a cinci ținuturi, în drumul poștelor domnești și pe
Ținutul Cârligătura () [Corola-website/Science/333871_a_335200]
-
menționat ulterior în acte domnești ale lui Ștefan cel Mare și urmașilor săi, precum și în lucrarea "Descriptio Moldaviae", scrisă în perioada 1714-1716 de cărturarul Dimitrie Cantemir. Centrul ținutului era Târgu Frumos, denumit și Târgul Frumos al Cârligăturii, un „târgușor destul de frumos” (după cum îl descria Dimitrie Cantemir) în care se afla un palat domnesc din piatră, cârmuit de un pârcălab. Localitatea era plasată la punctul de întâlnire a cinci ținuturi, în drumul poștelor domnești și pe traseul mai multor drumuri comerciale. Domnitorul
Ținutul Cârligătura () [Corola-website/Science/333871_a_335200]
-
din vremea regelui ungar Matia Corvin (o monedă perforată din 1488, un denar perforat bătut între anii 1472 și 1485, precum și o altă monedă neperforată din aceeași perioadă), ceea ce indică ridicarea unui lăcaș de cult înainte de aceste înhumări. În Târgu Frumos exista în secolul al XVI-lea o curte domnească, ale cărei ziduri, lângă biserică, se mai vedeau în secolul al XVIII-lea. Călătorind de la Cernigov spre Ierusalim, ieromonahul rus Ipolit Vișenski a trecut prin Moldova, ajungând la 10 decembrie 1707
Ținutul Cârligătura () [Corola-website/Science/333871_a_335200]
-
secolul al XVI-lea o curte domnească, ale cărei ziduri, lângă biserică, se mai vedeau în secolul al XVIII-lea. Călătorind de la Cernigov spre Ierusalim, ieromonahul rus Ipolit Vișenski a trecut prin Moldova, ajungând la 10 decembrie 1707 în Târgu Frumos, despre care face următoarea consemnare: "„A doua zi am ajuns la orășelul numit Târgul Frumos: o biserică acoperită cu paie, șapte case, iar cetățuia pustie.”" În prezent, Târgu Frumos are statut de oraș, iar din vechea curte domnească nu mai
Ținutul Cârligătura () [Corola-website/Science/333871_a_335200]
-
în secolul al XVIII-lea. Călătorind de la Cernigov spre Ierusalim, ieromonahul rus Ipolit Vișenski a trecut prin Moldova, ajungând la 10 decembrie 1707 în Târgu Frumos, despre care face următoarea consemnare: "„A doua zi am ajuns la orășelul numit Târgul Frumos: o biserică acoperită cu paie, șapte case, iar cetățuia pustie.”" În prezent, Târgu Frumos are statut de oraș, iar din vechea curte domnească nu mai există decât biserica monument istoric și zidul de incintă construit în sec. al XVI-lea
Ținutul Cârligătura () [Corola-website/Science/333871_a_335200]
-
Închiriază și decorează un apartament, întemeiază cluburi împreună cu alte jucătoare și participă sau organizează petreceri, se duelează la Arena modei, comunică cu celelalte jucătoare prin mesaje, comenarii sau chat, este în competiție cu ele în clasamentele domnișoarelor, pentru cel mai frumos apartament și cea mai bună petrecere. Pentru a juca, utilizatorul trebuie mai întâi să se înregistreze. După aceea își creează o domnișoară (ochi, buze, păr, etc.) și îi dă un nume. Un sfătuitor îl ghidează prin joc la început și
Lady Popular () [Corola-website/Science/333886_a_335215]
-
domnișoare își pun la întrecere popularitatea. Popularitatea este alcătuită de 6 indicatori - creativitate, stil, devotament, frumusețe, generozitate și loialitate pe care jucătoarea le mărește în joc. În Lady Popular există competiții lunare și săptămânale la care se desemnează cea mai frumoasă domnișoară, apartament și animal de companie. În Arena Modei are loc competiția petrecerilor în loc de cea a animăluțelor de companie. Fiecare jucătoare poate participa la oricare competiție de pe podium. Poate vota celelalte domnișoare și în acest fel le poate crește sau
Lady Popular () [Corola-website/Science/333886_a_335215]
-
Mănăstirea Frumoasa (inițial Frumușica) este o mănăstire de călugări din centrul Republicii Moldova. A fost fondată la începutul secolului XIX-lea de către răzeșul satului Onișcani, Efrem Iurcu (mai apoi schimonahul Eftimie) și trei ieromonahi de la Mănăstirea Neamț (România) - Serafim, Ioanichie și Macarie. Pentru
Mănăstirea Frumoasa (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333895_a_335224]