78,673 matches
-
din memorie „epurația” directorului și dirijorului George Georgescu, la arta căruia, finalmente, nu s-a putut renunța... Este îndeobște cunoscută impunătoarea activitate artistică desfășurată de către Filarmonică, aflată, indiscutabil, într- o fază ascensională, cu concerte apreciate în termeni superlativi. În ochii publicului domnii Cristian Mandeal, Nicolae Licareț, doamna Anda Petrovici, au avut un rol însemnat în amprenta imprimată manifestărilor prestigioasei instituții. Ca atare, este greu de răsturnat această imagine cu rezonanțe atât de puternice. Cristian Mandeal este un nume de talie internațională
Conflictul de la Filarmonica "George Enescu" by Octavian Laz?r Cosma () [Corola-other/Journalistic/83603_a_84928]
-
s-au reflectat în tălmăcirea oferită de către artiștii vienezi care, firesc, ar trebui să fie primii care să rezoneze cu spiritul schubertian, ceea ce s-a petrecut, într-o creștere valorică progresivă, în special în programele de sâmbătă și duminică, aplauzele publicului (care, și după miezul nopții, a făcut ca sala Ateneului să devină neîncăpătoare), fiind răsplătite cu generozitate de Heinrich Schiff, redevenit, din fericire, măcar pentru câteva clipe, violoncelist, cuceritor în bisurile acordate. Trebuie să recunosc faptul că un asemenea demers
Integrala simfoniilor de Schubert by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83566_a_84891]
-
și care debuta într-o creație contemporană, a depășit toate așteptările. Destinul tragic al lui Paul Celan, care l-a inspirat pe compozitor, s-a aflat poate pentru prima dată, cu prilejul Festivalului “George Enescu” din acest an, în atenția publicului românesc, în timp ce poetul de origine română are de mult timp în Occident reputația de mare artist. Pentru Aurelia Florian interpretarea unui rol dintr-o creație contemporană nu putea fi decât un pariu extraordinar, căci se găsea în fața unei scriituri cu
Celan la Bucure?ti by Mariana Nicolesco () [Corola-other/Journalistic/83596_a_84921]
-
așa cum ne-am dori să ascultăm cât mai des la ONB, accentuând discursul doar în actul III, dar departe de forța și intensitatea expresivă a personajului pe care nu știu cât l-a înțeles. Parteneri i-au fost soliștii teatrului, ovațiile publicului adresate Ecaterinei łuțu pentru performanta interpretare a Sfinxului fiind pe deplin meritate, iar ceilalți colegi au evoluat pe coordonate binecunoscute, distribuția propunând și două debuturi - soprana Crina Zancu în Antigona, rezolvată cu acuratețe, credibil și baritonul Vicențiu Țăranu, un Teseu
Un "Oedip" cenu?iu by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83554_a_84879]
-
strălucire și poezie. Ar fi un experiment... Orchestra a acompaniat cu precizie și suplețe, în stilul adecvat, iar Aurelian Octav Popa în Simfonia clasică de Prokofiev a adus eleganță și acea ambianță senină cerută de lucrarea atât de îndrăgită de publicul dornic să asculte muzică bună în interpretări de calitate. Și totuși, încerc să-mi imaginez cum a sunat ansamblul care, condus de Barenboim, a oferit integrala concertelor de Mozart, în care soliști au fost pianiști extrem de diferiți ca structură temperamentală
Poate mai mult? str?lucire by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83563_a_84888]
-
muzicală de-a lungul continentelor, în sonorități orientale, arabe sau mexicane, venite parcă din alte vremuri. Atmosfera creată chiar de cantilena superb țesută de Yo Yo Ma cu finețe și nostalgie (amintind surprinzător de melopeea doinită de pe la noi) a purtat publicul ce invada sala Operei Naționale în “tunelul timpului”, ascultând o muzică poate stranie, dar fascinantă, cântată și pe instrumente clasice (vioară, violă, violoncel, contrabas), dar mai ales pe cele care răsunau poate în nemărginirea Chinei, în łara Soarelui Răsare sau
C?l?torind pe "Drumul m?t?sii" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83593_a_84918]
-
o orchestră mare. Ultima mișcare a adus ideea fixă transformată în chip grotesc, a impresionat prin caracterul inevitabil, eschatologic al motivului Dies Irae. Dirijorul Tugan Sokhiev a arătat că, împreună cu orchestra, are viziunea globală a simfoniei, forță de convingere, amplitudine. Publicul a răsplătit cu aplauze entuziaste performanța ansamblului, care a oferit cu generozitate, ca supliment, două momente orchestrale din opera Carmen de Bizet și un dans slav de Dvorak. Am încheiat seara muzicală cu sentimentul că am ascultat două capodopere interpretate
A?tept?ri, frustr?ri, nostalgii... by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83597_a_84922]
-
colos instrumental de talia Filarmonicii din Sank-Petersburg. Nikolai Alexeev conduce ansamblul cu o gestică economicoasă, de o precizie metronomică de ceasornicar, vârful baghetei « picură » fiecare intrare, fiecare sunet din partitură. Nu face « balet » cu brațele, fiindcă nu dorește spectacol în fața publicului, ci esență din partea orchestrei. Versiunea concentrată a baletului lui Prokofiev a dispus de fluența pașilor de dans pe poante, dirijorul nelăsând să-i scape nici un efect din suculenta partitură a compozitorului rus. Coloritul orchestral viu a alternat permanent în discursul
"Orga" de pe Neva i-a redimensionat pe Enescu ?i Prokofiev by Eugen Vicos () [Corola-other/Journalistic/83544_a_84869]
-
cu ritmul variat și melodia inedită, suita având adeseori tablouri vizuale cinematografice. Concertul oaspeților ruși s-a deschis cu șlagărul lui Ceaikovski : Concertul pentru vioară și orchestră în Re Major, op.35. Din păcate, solistul danez Nikolaj Znaider a surprins publicul prin glasul plăpând al instrumentului său, fără rezonanța corespunzătoare Sălii mari a Palatului. A cântat fără nerv, cu pianissime exagerate (care nu s-au auzit nici măcar până în rândul 10 de fotolii), cu lirisme de un romantism depășit, fără nici o
"Orga" de pe Neva i-a redimensionat pe Enescu ?i Prokofiev by Eugen Vicos () [Corola-other/Journalistic/83544_a_84869]
-
exista, și până astăzi. Potrivit voinței întemeietorului, unul dintre marii dirijori și muzicologi ai epocii moderne, a contribuit puternic la îmbogățirea vieții muzicale din Geneva, din Europa și din lume. În spiritul tradiției aproape centenare de a asimila și impune publicului larg creațiile fundamentale apărute în prima parte a secolului XX, celebra formație a prezentat în deschiderea concertului Suita nr. 1 în Do major op. 9 de George Enescu. După renumitul Preludiu la unison, corect realizat, orchestra a acumulat treptat căldură
Armonii de final by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83549_a_84874]
-
El a reușit să aducă o linie de distincție materialului muzical, evitând capcanele banalității, prezente în unele pagini ale acestei lucrări. A convins prin temperamentul artistic înflăcărat, prin sinceritatea și naturalețea cântării. Solistul are un farmec care trece rampa, cucerește publicul, confiscă atenția ascultătorilor și le transmite bucuria muzicii. Am admirat cu precădere dialogul violoncelului cu pianul din partea lentă, cu momente de fuziune perfectă a celor două instrumente. Și în partea finală au existat realizări spectaculoase, cum ar fi înnobilarea sonorităților
Armonii de final by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83549_a_84874]
-
Iano Tamar, am avut întotdeauna rezerve, pentru că nici timbrul nu este frumos, nici tehnic nu pare pusă la punct, inegalitatea registrelor, apelul la notele de piept într-o manieră dezagreabilă și acutul cam strident fiind suficiente argumente în acest sens. Publicul nostru a avut prilejul să-i urmărească “pe viu” în spectacolul cu Macbeth de Verdi, controversată producție a Operei Naționale. M-am bucurat să regăsesc materialul vocal excelent al baritonului într-o partitură care îi convine ca țesătură, permițându-i
La pomul l?udat by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83591_a_84916]
-
în general sub aspect muzical, spectacolul dirijat de Iurie Florea a constituit o reușită. Și totuși, locurile (destul de multe) rămase goale în sală, dovedesc faptul că, în ciuda unor nume de cotă internațioală incluse pe afiș, Macbeth nu a prea atras publicul - cu siguranță nu muzica verdiană este cauza...
La pomul l?udat by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83591_a_84916]
-
de artă, poate fi un ciclu de „autor” - unde sunt selectate opusuri reprezentative pentru creația celui evocat - sau, pur și simplu, este suficientă știința cu care se asociază stiluri, piese a căror alegere și prezentare sunt încărcate de sens, astfel încât publicul să poată recepta și mai ales fixa în memorie momentul respectiv. Credem că recitalul susținut de violonista Clara Cernat în seara de 7 septembrie pe scena mare a Atheneului Român sub genericul Enescu și contemporanii săi reunește câteva din trăsăturile
Clara Cernat - Therese Dusaut by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83558_a_84883]
-
făcut dovada măiestriei de care dă dovadă interpreta prin subordonarea și adaptarea tehnicii la procesul modelării sonore, pentru redarea fidelă a plasticității conținutului artistic. Thérèse Dussaut este o personalitate marcantă a lumii pianului și se face cunoscută de multă vreme publicului românesc. Marile ei calități artistice, experiența concertistică și pedagogică dobândite în decenii de activitate internațională, toate reprezintă un prețios stimulent pentru mai tânăra interpretă, pe care a onorat-o cu generoasa colaborare. O sală plină și un public în care
Clara Cernat - Therese Dusaut by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83558_a_84883]
-
multă vreme publicului românesc. Marile ei calități artistice, experiența concertistică și pedagogică dobândite în decenii de activitate internațională, toate reprezintă un prețios stimulent pentru mai tânăra interpretă, pe care a onorat-o cu generoasa colaborare. O sală plină și un public în care am recunoscut multe personalități ale vieții noastre muzicale au răsplătit cu vii aplauze performanța celor două artiste.
Clara Cernat - Therese Dusaut by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83558_a_84883]
-
am văzut numeroase și diferite variante coregrafice ale baletului cu lebede. Unele mi-au plăcut mai mult, altele mai puțin, dar lipită de suflet mi-a rămas cea semnată de Oleg Danovschi. De altfel, versiunea lui a emoționat și încântat publicul românesc și de pretutindeni timp de cinci decenii, stabilind astfel și recordul de cel mai longeviv și aplaudat spectacol al instituției în cauză. De aceea, nu-mi imaginam că mă va mai interesa sau captiva vreun LAC nou. Și totuși
"Lacul" lui Ceaikovski by Doina Moga () [Corola-other/Journalistic/83592_a_84917]
-
pe care sincer îl apreciez, i-aș aminti că nu e suficient să știi muzică ca să dirijezi balet. Trebuie să le înțelegi profund pe amândouă, pentru ca altfel apar acele prea mari diferențe de tempo, inadvertențe și decalaje, ce deranjează un public avizat. Oricum, una peste alta, spectacolul cu Lacul Lebedelor de la Opera Națională din București a avut succes. S-a aplaudat mult, îndelung și lumea nu se dădea plecată din sală, de pară ar fi așteptat bisuri cu părțile lui cele
"Lacul" lui Ceaikovski by Doina Moga () [Corola-other/Journalistic/83592_a_84917]
-
dar și la celebrul duet din actul II, ovațiile au fost intense la final, ba chiar un spectator împătimit și exaltat i-a strigat sopranei „sei divina”, surprinzătoare fiind însă explozia de entuziasm la apariția dirijoarei Keri-Lynn Wilson, poate pentru că publicul nostru a avut ocazia, probabil pentru prima oară, să admire în fosă o frumoasă americancă...
"Manon Lescaut" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83590_a_84915]
-
care orchestra Saint Martin in the Fields a evoluat pentru a patra oară în România, a fost, așa cum ne-am așteptat, o sărbătoare a calității. Ateneul Român a oferit din nou cadrul adecvat acestei formații engleze de elită și publicului venit în număr foarte mare, avid de a participa la o după amiază muzicală de excepție. La început am ascultat Simfonia nr. 10 pentru orchestră de coarde în si minor de Felix Mendelssohn Bartholdy, unul dintre marii artiști aniversați în
Un triumf al calit??ii muzicale by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83598_a_84923]
-
Berio, nostalgie după sonoritățile unice ale grupului lui Ward Swingle - pentru audienții înregistrărilor din anii ’60 ai debutului artistic al formației. Longevitatea acestui ansamblu (peste 45 de ani de carieră!) spune multe, dar, în primul rând, certifică succesul imediat de public coroborat cu aprecierile criticii de specialitate, factori care au promovat micul grup vocal în întreaga lume. Cei opt soliști - în varianta bucureșteană din 2009: Sara Brimer și Joanna Goldsmith, soprane, Lucy Bailey și Clare Wheeler, altiste, Richard Eteson și Christopher
Swingle Singers "Kings" by Loredana Baltazar () [Corola-other/Journalistic/83631_a_84956]
-
două ore de muzică efective) a pus în valoare nu doar virtutea de vocalist experimentat a celor opt soliști, ci și cea de dansator, aspectul sonor fiind permanent ilustrat și vizual, pe linia unui sincretism artistic foarte gustat astăzi de publicul de pretutindeni. Din remarcabilul spectacol, perfect personalizat, ne-au rămas în memorie, în mod cu totul deosebit, piesele lui Gershwin - “Fascinating Rhythm“ - ar. A. L’Estrange, W. Murphy - “A Fifth of Beethoven“ - ar. T. Hug, J.S. Bach - Arie - ar. J.
Swingle Singers "Kings" by Loredana Baltazar () [Corola-other/Journalistic/83631_a_84956]
-
la Scoala “Ionel Teodoreanu”, la clasa unei învățătoare iubitoare de muzică, Cojocaru Rodica. Între cele mai recente apariții ale talentatelor copile au fost spectacolele organizate de Primăria Iași și Senso Models, întitulate “ Ce ne-aduce iepurașul?” și urmărite de un public numeros în Piață Voievozilor, în cartierul Alexandru cel Bun. A fost un adevărat tur de forță pentru ele, fiindcă Sabina a cântat 11 melodii, Isabela - 6, iar Ștefana a impresionat cu vocea să interpretând “Ave Maria”. La un alt concert
Prospe?ime si talent by Xenia RADU () [Corola-other/Journalistic/83696_a_85021]
-
întunericul avea să înlocuiască ridicarea de continuă. Prea tânăr pentru a pleca din mijlocul ansamblului al cărui director fusese, din preajma studenților de Conservator pe care la rându-i îi îndruma, din apropierea dragei sale familii - Andreea și Fani, din proximitatea aplauzelor publicului. Au trecut paisprezece ani de absență; ar fi împlinit acum, în luna iulie, șapte decenii de viață. Soarta i-a cumpănit darurile, bucuriile, munca și satisfacțiile. Dar mai ales i-a oferit dreptul la dragostea nestinsă, dreptul la memorie. Neuitare
Dorin Teodorescu by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-other/Journalistic/83686_a_85011]
-
caracteristice pe scenă. Primele lecții de dirijat le-a luat în anul 1998 cu Vag Papian, care a studiat la St. Petersburg cu legendarul Ilya Musin. La invitația lui Valeri Gergiev, Vengerov dirijează Orchestra Teatrului Marinsky, primind aprecieri atât din partea publicului, cât și din partea criticilor. În 2007, după accidentul de la mâna dreaptă care îl va împiedica să cânte la vioară timp de mai multe luni, Maxim Vengerov se hotărăște să se ocupe serios de dirijat. Urmează colaborări din ce în
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]