KorAP: Find »[drukola/base=țipa & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...314 315 316 ...326 >

8,142 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648

și-a chemat astrologul. S-au dus amândoi la Templul Cerului, unde Hsien Feng s-a rugat ca bebelușul să fie băiat. După aceea, s-a dus la Nuharoo pentru a o felicita. Dar nu ea este mama copilului tău! țipam eu în gând. Nuharoo și-a jucat bine rolul. Și-a arătat fericirea cu lacrimi adevărate. Mă gândeam: Oare să mă înșel în privința ei?. Poate că era vremea să îmi schimb părerea. Poate că Nuharoo se transformase într-o adevărată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
cealaltă. — Eu joc cinstit, doamnă Yehonala, nimic mai mult, zice Nuharoo aproape cu delicatețe. Pot să te asigur că nu e nimic personal. — Pe cadru! strigă eunucul-șef Shim. Gărzile mă iau pe sus ca pe o găină. — Majestatea Voastră, țip eu, zbătându-mă să mă eliberez. Ca sclavă a Domniei Voastre, îmi cunosc crima. Deși nu merit, vă implor milă. Am început să-i spun copilului pe care-l port că sunteți adevărata lui mamă. Sunteți destinul lui. Motivul pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
un pas înapoi în timp ce își termină plecăciunea. Mă ia de guler și le ordonă oamenilor săi: În stilul Woo Hua, Floarea - funie! Sunt târâtă afară. Pe neașteptate, simt un lichid cald picurându-mi dintre picioare. Mă țin de burtă și țip. Aud atunci un urlet puternic ce vine din celălalt capăt al sălii. — Nu clintiți și liniște! Împăratul Hsien Feng se aruncă între mine și eunucul-șef Shim. E în roba sa de mătase galben deschis. Nările îi freamătă, iar ochii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
magnolie înflorită, și o umplu cu apă. În jurul ei sunt așezate încălzitoare cu cărbuni. Un grup de servitoare îngenunchează lângă cadă, în timp ce două doici îmi aduc fiul afară. Servitoarele îl dezbracă pe Tung Chih și îl scufundă în cadă. El țipă, dar protestele nu-i sunt luate în seamă. Servitoarele îl țin de piciorușe și de brațe așa cum ar face-o dacă ar jupui de blană un iepure. Tuturor li se pare amuzant, însă pe mine mă doare fiecare plânset al

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
e cunoscută pentru drăgălășenia ei, nu-i așa? Nefiind pregătită să răspund, îmi las capul în jos. Nuharoo se întoarce spre Hsien Feng: — Majestatea Voastră, îmi acordați permisiunea de a-mi îndeplini datoria? — Da, împărăteasa mea. Auzind acestea, doamna Yun țipă: — Bine, voi mărturisi! Știu exact cine a pus asta la cale. E o vulpe diabolică în trup de om. A fost trimisă de demon să distrugă dinastia Ch’ing. Însă există mai multe vulpi în Orașul Interzis. Vulpea cea rea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
mine? Uitând de bunele maniere, trec prin mulțime și mă opresc în fața lui. Îi zâmbesc și trasez o linie cu privirea între nasul lui și sigiliul imperial. Micuțul reacționează. Cu o mișcare hotărâtă, apucă sigiliul. — Felicitări, Majestatea Voastră! aclamă mulțimea. Țipând de bucurie, An-te-hai aleargă în curte. Spre cer se trage cu rachete și în aer se deschid o sută de mii de flori din hârtie. Împăratul Hsien Feng sare de la locul său și anunță: — Potrivit registrelor istorice, de la începutul dinastiei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
vreau să citesc mai departe, dar documentele trebuie să fie trimise înapoi în zece zile. Dacă nu, spune prințul Kung, Aliații vor distruge capitala. Împăratului Hsien Feng nu-i este de nici un folos să se lovească peste piept și să țipe că „Toți străinii sunt niște bestii sălbatice!“. De asemenea, nu sunt de folos nici edictele care îndeamnă armata să lupte cu și mai multă înverșunare. Situația este ireversibilă. Tung Chih privește cum tatăl său se târăște jos din pat și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
un suport din hârtie de orez, paginile tratatelor. Durerea mea pentru Hsien Feng și pentru țara mea nu poate fi exprimată în cuvinte. La colțurile buzelor violet ale Majestății Sale se strânge salivă. Plânge fără lacrimi. De zile întregi tot țipă și urlă. În cele din urmă, glasul i s-a stins. Fiecare răsuflare este acum un chin. Degetele-i sunt ca niște bețișoare fragile, iar trupul lui nu e decât un schelet. A început călătoria transformării într-o palidă fantomă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
pentru un băiat răsfățat care trăiește fără reguli și fără să se gândească la consecințe! Îl ridic de la pământ și îi scot roba. Îmi ridic brațul și las biciul să cadă: pe fundulețul lui rămâne o dungă roșie. Tung Chih țipă. Îmi curg lacrimi, dar lovesc din nou. Trebuie să mă forțez să continui. L-am lăsat de capul lui prea multă verme. Asta e deopotrivă pedeapsa și ultima mea șansă. — Cum îndrăznești să mă lovești!? îmi strigă el, nevenindu-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
la piept. Plâng pentru că Hsien Feng nu va fi în viață ca să-și educe fiul; plâng pentru că nu mă pot vedea crescându-l pe Tung Chih cum trebuie, având-o pe Nuharoo între noi, și pentru că aud cum fiul meu țipă că mă urăște și zice că de-abia așteaptă ca Nuharoo să mă pedepsească; și plâng pentru că în străfundul ființei mele sunt dezamăgită de mine însămi și, încă mai îngrozitor, pentru că nu știu ce să mai fac. Continui lecția, ținând biciul ridicat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
capabilă să renască din propia-i cenușă... Tung Chih începe să mă urmărească, încet și cu eforturi dureroase. La ușa magaziei se aude un ciocănit puternic. Știu cine e. Știam că are un spion în palatul meu. Loviturile continuă, iar Nuharoo țipă: — O să raportez cruzimea ta Majestății Sale! Nu ai nici un drept să îl pedepsești pe Tung Chih. El nu-ți aparține! Doar a venit pe lume prin intermediul tău! Ai fost doar o casă care l-a adăpostit cândva! Dacă descopăr că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
Tung Chih e înspăimântat. Imploră să fie trimis înapoi la jocul său de șah, însă îi spun că trebuie să vorbească cu tatăl său, că este singura modalitate prin care își poate salva viitorul. Tung Chuh nu poate să înțeleagă - țipă și se zbate. În încercarea de a-l opri, mi se rupe colierul și perlele se împrăștie pe hol. Gărzile ne blochează intrarea în sală, deși par aibă un aer de venerație față de Tung Chih. Trebuie să o văd pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
vadă fiul pentru ultima oară. Eunucul-șef Shim clatină din cap: — Am ordin de la Marele Consilier Su Shun să vă închid, dacă insistați să intrați nechemată, doamnă Yehonala. — Tung Chih are dreptul de a-și lua rămas-bun de la tatăl său! țip eu, sperând că împăratul Hsien Feng mă va auzi. — Îmi pare rău. Întâlnirea cu Tung Chih nu ar face decât să-l tulbure pe Majestatea Sa. Disperată, încerc să-l împing pe Shim la o parte, însă el stă neclintit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
Gărzile îi răsucesc brațele la spate și îl pun cu fața la pământ. — Te rog! îl implor pe eunucul-șef Shim. — Majestatea Sa este în toiul reflecției, refuză Shim să cedeze. Puteți merge la el când spiritele sale se liniștesc. — Tati! Tati! țipă tare Tung Chih. Ar fi câștigat simpatia oricui, dacă ar fi fost oriunde în altă parte. Dar Curtea pare să nu mai fie capabilă să se comporte cum trebuie față de cel pe care ar trebui să-l slujească. A devenit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
Mă tem că trebuie să îmi îndeplinesc datoria. Pocnește din degete: Gărzi! Conduse de către eunucul-șef Shim, mai multe gărzi se năpustesc înăuntru. Puneți mâna pe Împărăteasa Evlavioasei Bunătăți și luați-o ca să fie pedepsită! — Nuharoo, sora mea mai mare! țip eu, sperând că ea va interveni. Tot ce trebuie să facă e să spună că am permisiunea ei de a vorbi. Însă Nuharoo este confuză. Se uită de parcă n-ar înțelege ce se petrece. Gărzile mă apucă de brațe și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
din sală. Restul membrilor din Regență se uită unul la altul. Se holbează la căciula lui Su Shun de parcă i-ar vedea nestematele și perlele decorative pentru prima oară. Prințul Yee, vărul primar al împăratului Hsien Feng, reacționează. El aleargă țipând după Su Shun: — Mare Consilier, vă rog! Nu are nici un rost să vă coborâți la capriciul unui copil. În clipa în care cuvintele îi ies din gură, prințul Yee își dă seama că a făcut o greșeală. — Ce ai spus

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
zvârcolesc noaptea, în special când plouă. Într-o astfel de noapte ploiasă, îl întreb pe An-te-hai dacă a observat schimbări la mine. Cu prudență, eunucul descrie „răsculările“ din miez de noapte ale corpului meu. Îmi aduce la cunoștință că am țipat în vis, implorând să fiu atinsă. Iarna a venit devreme. Diminețile de septembrie sunt răcoroase și aerul e proaspăt. Cum arțarii tocmai încep să-și schimbe culoarea, m-am hotărât să fac o plimbare care să mă ducă în apropierea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
pretextul că brusc mi s-a făcut rău, Nuharoo a cerut ca audiența să ia sfârșit. Su Shun a insistat. A continuat până când am mărturisit ca An-te-hai pierduse sigiliul. An-te-hai a fost arestat și târât afară, în timp ce el cerea iertare țipând. A fost scos afară pentru pedeapsă - o sută de lovituri de bici. Mi-a fost teamă că An-te-hai nu va fi în stare să îndure suferința. Din fericire, eunucul era sortit să trăiască - avea într-adevăr prieteni peste tot. Mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
pe el. Văzând urina care picură de pe tron, Nuharoo aleargă lângă Tung Chih. Eunucii vin repede cu prosoape. Un membru mai în vârstă al clanului se ridică și începe să vorbească despre unitatea și armonia familiei. Tung Chih plânge și țipă când eunucii încearcă să îi schimbe roba. Nuharoo plânge și imploră să plece cu Tung Chih. Membrul mai în vârstă din clan sugerează să încheiem audiența. Su Shun obiectează. Fără nici o altă discuție, el anunță că întrunirea va lua pauză

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
trebuie să ne întoarcem la palanchine, iar voi nu sunteți aici? îl întreb. Cărăușul se aruncă la pământ și se ploconește ca un prost. Însă nu-mi răspunde la întrebare, așa că nu folosește la nimic să insist. — Vino înapoi, Yehonala, țipă Nuharoo. Sunt sigură că cercetașii și iscoadele noastre au verificat siguranța templului. Templul pare a fi bine pregătit pentru sosirea noastră. Acoperișul vechi a fost lustruit și înăuntru s-a făcut curățenie. Mai-marele călugărilor este un bărbat cu înfățișare blândă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
ne conduce politicos în camera noastră și pleacă. Suntem foarte bucuroase să descoperim că lângă paturi sunt încălzitoare din ceramică, așa că ne punem hainele la uscat. În clipa în care Tung Chih vede că ligheanele sunt pline cu apă, Nuharoo țipă de bucurie, apoi oftează: — Asta e, cred că va trebui să mă spăl fără servitoare. Se dezbracă nerăbdătoare. Este prima oară când o văd goală. Trupul ei de culoarea fildeșului este o minunată operă a Cerului. Are un corp zvelt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
pe lângă o poartă arcuită. Urmăm o cărare abia vizibilă. Asta ar trebui să ne ducă la poalele muntelui, zic eu, deși nu sunt sigură. Nu ajungem prea departe, și auzim zgomote de urmărire. — Uite, Yehonala, ne-ai băgat în bucluc, țipă Nuharoo. Am fi putut să-i chemăm în ajutor pe călugări, dacă am fi rămas în templu. O trag pe Nuharoo după mine, iar Li Lien-ying se chinuie să rămână în picioare în timp ce-l cară în spate pe Tung Chih

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
și se oprește lângă mine. Încerc să-mi mișc picioarele și să mă adun într-o poziție mai bună, pentru a mă apăra din interiorul sacului, dar și picioarele îmi sunt legate. Aud răsuflarea bărbatului. — În numele Cerului, cruță-mi fiul! țip eu și apoi mă ghemuiesc. Îmi închipui cuțitul său care taie sacul și metalul rece pătrunzându-mi în carne. Dar nu se întâmplă asta. Aud în schimb mai mulți pași și zăngănitul metalic al armelor. Se aude un țipăt scurt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
sunt oamenii lui Su Shun care au venit să se asigure că sunt moartă? Dar dacă sunt oamenii prințului Kung? Cum poți atrage atenția cuiva asupra unui sac de iută care zace într-un șanț sub un cadavru? — Tung Chih! țip eu. O clipă mai târziu, un cuțit taie sacul și respir aerul proaspăt. Cel care ține cuțitul este un soldat în uniforma Gărzii Imperiale. Stă în fața mea împietrit de uimire. — Majestatea Voastră! Se aruncă la pământ. Îndepărtându-mi funiile de la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
i-a ordonat lui Sheng Pao să-l îndepărteze pe prințul Kung, dar acesta a rămas pe loc. Su Shun s-a întors spre Yung Lu, care stătea în spatele său, însă nici el nu a făcut vreo mișcare. — Gărzi! a țipat Su Shun. Omorâți-l pe trădător! — Ai un decret pentru a face asta? a întrebat prințul Kung. — Cuvântul meu este decretul, a fost replica lui Su Shun. Prințul Kung a făcut un pas înapoi, iar generalul Sheng Pao și Yung

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]