18,056 matches
-
alegători, ce funcționează în special în cazul celor care nu au un set de preferințe clar determinate. Cei care sunt indiferenți nu votează reactiv, pentru ei nu are importanță cine câștigă și nu consideră raportul cost beneficiu pozitiv. Indiferența în raport cu alternativele disponibile poate fi atenuată prin oferirea unor stimulente selective pozitive care să modifice raportul dintre costurile și beneficiile participării la vot. Aceste stimulente sunt orientate spre cei care pot fi convinși, nu are rost să te orientezi către votanții celorlalte
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
la vot se pot modifica în sensul creșterii costurilor de participare. Lijphart (1997) consideră sistemul electoral și frecvența desfășurării alegerilor ca fiind factori instituționali determinanți în ceea ce privește participarea la vot. Sistemul de reprezentare proporțională va stimula participarea prin lărgirea plajei de alternative disponibile, ceea ce rezolvă problema votului irosit și permite partidelor mobilizarea voturilor și în locurile unde au suport electoral mai scăzut, iar sistemul majoritar inhibă multipartidismul și limitează alternativele disponibile. Un alt tip de problemă care afectează rata de participare este
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
vot. Sistemul de reprezentare proporțională va stimula participarea prin lărgirea plajei de alternative disponibile, ceea ce rezolvă problema votului irosit și permite partidelor mobilizarea voturilor și în locurile unde au suport electoral mai scăzut, iar sistemul majoritar inhibă multipartidismul și limitează alternativele disponibile. Un alt tip de problemă care afectează rata de participare este cauzat de frecvența organizării alegerilor . Alți factori instituționali relevanți care influențează competiția politică și comportamentul actorilor sunt: sistemul electoral, cel de partide, regulile de formare a executivelor și
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
condițiile în care votantul se confruntă cu incertitudinea. În condițiile unui sistem majoritar, alegătorul are tendința de a vota strategic, limitând șansele ca partidul cel mai slab situat în ierarhia preferințelor sale să ajungă la guvernare. Astfel, alegătorul renunță la alternativa preferată dacă va considera că nu are șanse și o va alege pe aceea care poate împiedica succesul alternativei aflate pe ultimul loc în ierarhia preferințelor. Limitarea numărului de partide implicate în competiția electorală Schimbarea sistemului electoral de la unul bazat
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
strategic, limitând șansele ca partidul cel mai slab situat în ierarhia preferințelor sale să ajungă la guvernare. Astfel, alegătorul renunță la alternativa preferată dacă va considera că nu are șanse și o va alege pe aceea care poate împiedica succesul alternativei aflate pe ultimul loc în ierarhia preferințelor. Limitarea numărului de partide implicate în competiția electorală Schimbarea sistemului electoral de la unul bazat pe reprezentare proporțională spre unul majoritar (mixt) este o sursă de limitare a posibilității de apariție a unui partid
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
influența incertitudinii asupra competiției politice 39 în două tururi oferă stimulente pentru apariția unor noi partide pentru că pot permite unor partide diferite obținerea unor avantaje cu un număr redus de voturi. În cazul reprezentării proporționale, existența unui număr variat de alternative permite exprimarea mai concretă a preferințelor electorale, dar poate conduce și la apariția unor ambiguități și suprapuneri între alternative. În schimb, sistemele majoritare într-un singur tur de scrutin pot prezenta alternative clare între care se alege, dar limitează capacitatea
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
unor partide diferite obținerea unor avantaje cu un număr redus de voturi. În cazul reprezentării proporționale, existența unui număr variat de alternative permite exprimarea mai concretă a preferințelor electorale, dar poate conduce și la apariția unor ambiguități și suprapuneri între alternative. În schimb, sistemele majoritare într-un singur tur de scrutin pot prezenta alternative clare între care se alege, dar limitează capacitatea de exprimare a preferințelor electorale. Cu cât unele țări sunt mai apropiate de un sistem bipartid, cu atât alegătorii
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
cazul reprezentării proporționale, existența unui număr variat de alternative permite exprimarea mai concretă a preferințelor electorale, dar poate conduce și la apariția unor ambiguități și suprapuneri între alternative. În schimb, sistemele majoritare într-un singur tur de scrutin pot prezenta alternative clare între care se alege, dar limitează capacitatea de exprimare a preferințelor electorale. Cu cât unele țări sunt mai apropiate de un sistem bipartid, cu atât alegătorii au posibilități de alegere mai limitate. Într-un sistem bipartid, alegătorii sunt forțați
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
dar limitează capacitatea de exprimare a preferințelor electorale. Cu cât unele țări sunt mai apropiate de un sistem bipartid, cu atât alegătorii au posibilități de alegere mai limitate. Într-un sistem bipartid, alegătorii sunt forțați să opteze pentru una dintre alternativele disponibile care este ceva mai agreată, deși ar putea avea o preferință mult mai intensă pentru o potențială alternativă situată la centru. Astfel, votanții au posibilitatea de a se abține de la vot. Cu alte cuvinte, sistemul de partide poate inhiba
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
cu atât alegătorii au posibilități de alegere mai limitate. Într-un sistem bipartid, alegătorii sunt forțați să opteze pentru una dintre alternativele disponibile care este ceva mai agreată, deși ar putea avea o preferință mult mai intensă pentru o potențială alternativă situată la centru. Astfel, votanții au posibilitatea de a se abține de la vot. Cu alte cuvinte, sistemul de partide poate inhiba participarea la vot. În afara regulilor de desfășurare a competiției electorale, apariția unor partide noi poate fi împiedicată prin alte
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
a unui partid politic. De asemenea, necesitatea depunerii unor sume de bani pe post de garanție în momentul desemnării candidaților în vederea participării la competiția electorală poate reprezenta o piedică în calea apariției unor partide noi care să sporească numărul de alternative disponibile. Sistemul electoral, combinat cu localizarea și fragmentarea partidelor politice conduce la necesitatea extinderii sferei de cuprindere a unui partid spre nivelul local. Astfel, discuția despre liderii partidului nu trebuie să se centreze doar asupra unui lider puternic și reprezentativ
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
cercetare: a) dacă acest tip de experiment și aplicarea celor două reguli de vot sunt fezabile la nivelul alegerilor de masă; b) dacă principiile regulilor aprobării și Borda sunt ușor de înțeles și de acceptat de către indivizi; c) dacă ierarhia alternativelor obținute prin regula oficială de vot se modifică în urma aplicării celor două reguli; d) dacă săa votat strategic și în ce măsură la alegerile locale din Chișinău. Înainte de a începe orice discuție despre rolul secțiunii noastre în ceea ce privește acest volum despre competiția politică
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
folosindu-ne de metoda experimentală: a) fezabilitatea experimentului și a celor două reguli de vot (aprobare, Borda) la nivelul alegerilor de masă; b) dacă principiile regulilor aprobării și Borda sunt ușor de înțeles și acceptat de către indivizi; c) dacă ierarhia alternativelor obținute prin regula oficială de vot se modifică în urma aplicării celorlalte două reguli; d) în ce măsură s-a votat strategic în cadrul situației expe rimen tale. În prima parte a acestui capitol vom clarifica metodologia folosită pentru desfășurarea experimentului, după care vom
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
regula pluralitară, regula aprobării și regula Borda). Concluziile experimentului au fost că folosirea unor reguli de vot diferite într-o alegere duce la câștigători diferiți (sub regula Borda am avut un alt câștigător) și la schimbări ale ordinii în clasamentul alternativelor; precum și că s-a votat strategic în cadrul situației experimentale. Cu toate acestea cercetarea din decembrie 2010 prezintă anumite carențe la nivel de validare științifică: - Numărul mic de subiecți care au participat la experiment - 94 de subiecți. electorale desfășurate pe durata
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
mare de respondenți în cadrul experimentului (1 335) ne-a validat eșantionul ca fiind unul reprezentantiv din punct de vedere statistic, cu o eroare de +/-3%. Limitele cercetării se înscriu în mediul experimentului care nu a încurajat apariția unei a treia alternative relevante, deoarece peste 94% dintre voturi au fost împărțite între primii doi candidați, modificările ierarhice fiind mai degrabă nesemnificative. Cadrul teoretic - Regula majorității în două tururi, regula aprobării, regula Borda Înainte de a intra în analiza propriu-zisă a rezultatelor experimentului vom
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
sur les élections au scrutin prezentată de autor în 1770 la Académie Royale des Sciences și publicată în 1789. Asumpția de la care pornește această regulă de vot este aceea că tăria susținerii pe care membrii unui grup o acordă unei alternative nu este dată exclusiv de numărul de opțiuni prime pentru această alternativă. Pentru a evalua tăria reală a susținerii unei alternative e nevoie să cunoaștem cum stă acea alternativă în cadrul întregii ierarhizări a tuturor alternativelor de către membrii grupului. Mai simplu
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
Royale des Sciences și publicată în 1789. Asumpția de la care pornește această regulă de vot este aceea că tăria susținerii pe care membrii unui grup o acordă unei alternative nu este dată exclusiv de numărul de opțiuni prime pentru această alternativă. Pentru a evalua tăria reală a susținerii unei alternative e nevoie să cunoaștem cum stă acea alternativă în cadrul întregii ierarhizări a tuturor alternativelor de către membrii grupului. Mai simplu, regula Borda oferă fiecărui candidat un anumit număr de puncte corespunzând poziției
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
care pornește această regulă de vot este aceea că tăria susținerii pe care membrii unui grup o acordă unei alternative nu este dată exclusiv de numărul de opțiuni prime pentru această alternativă. Pentru a evalua tăria reală a susținerii unei alternative e nevoie să cunoaștem cum stă acea alternativă în cadrul întregii ierarhizări a tuturor alternativelor de către membrii grupului. Mai simplu, regula Borda oferă fiecărui candidat un anumit număr de puncte corespunzând poziției în care acesta este ierarhizat de către fiecare votant. După ce
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
că tăria susținerii pe care membrii unui grup o acordă unei alternative nu este dată exclusiv de numărul de opțiuni prime pentru această alternativă. Pentru a evalua tăria reală a susținerii unei alternative e nevoie să cunoaștem cum stă acea alternativă în cadrul întregii ierarhizări a tuturor alternativelor de către membrii grupului. Mai simplu, regula Borda oferă fiecărui candidat un anumit număr de puncte corespunzând poziției în care acesta este ierarhizat de către fiecare votant. După ce toate voturile au fost numărate, candidatul cu cele mai multe
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
unui grup o acordă unei alternative nu este dată exclusiv de numărul de opțiuni prime pentru această alternativă. Pentru a evalua tăria reală a susținerii unei alternative e nevoie să cunoaștem cum stă acea alternativă în cadrul întregii ierarhizări a tuturor alternativelor de către membrii grupului. Mai simplu, regula Borda oferă fiecărui candidat un anumit număr de puncte corespunzând poziției în care acesta este ierarhizat de către fiecare votant. După ce toate voturile au fost numărate, candidatul cu cele mai multe puncte este considerat câștigător. Regula Borda
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
Borda oferă fiecărui candidat un anumit număr de puncte corespunzând poziției în care acesta este ierarhizat de către fiecare votant. După ce toate voturile au fost numărate, candidatul cu cele mai multe puncte este considerat câștigător. Regula Borda atașează fiecărei persoane trei puncte pentru alternativa folosită pe primul loc, două puncte pentru alternativa folosită pe locul al doilea și un punct pentru alternativa folosită pe locul al treilea. Pentru ca o regulă de vot să poată fi numită regula Borda, aceasta trebuie să satisfacă următoarele două
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
puncte corespunzând poziției în care acesta este ierarhizat de către fiecare votant. După ce toate voturile au fost numărate, candidatul cu cele mai multe puncte este considerat câștigător. Regula Borda atașează fiecărei persoane trei puncte pentru alternativa folosită pe primul loc, două puncte pentru alternativa folosită pe locul al doilea și un punct pentru alternativa folosită pe locul al treilea. Pentru ca o regulă de vot să poată fi numită regula Borda, aceasta trebuie să satisfacă următoarele două condiții (Felsenthal, Maoz și Rapoport, 1993): - fiecare membru
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
votant. După ce toate voturile au fost numărate, candidatul cu cele mai multe puncte este considerat câștigător. Regula Borda atașează fiecărei persoane trei puncte pentru alternativa folosită pe primul loc, două puncte pentru alternativa folosită pe locul al doilea și un punct pentru alternativa folosită pe locul al treilea. Pentru ca o regulă de vot să poată fi numită regula Borda, aceasta trebuie să satisfacă următoarele două condiții (Felsenthal, Maoz și Rapoport, 1993): - fiecare membru al grupului să-și fi ierarhizat strict toate alternativele (nu
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
pentru alternativa folosită pe locul al treilea. Pentru ca o regulă de vot să poată fi numită regula Borda, aceasta trebuie să satisfacă următoarele două condiții (Felsenthal, Maoz și Rapoport, 1993): - fiecare membru al grupului să-și fi ierarhizat strict toate alternativele (nu există situații de indiferență între alter native). - regula depinde doar de evaluările pereche cu pereche ale alternativelor. Considerăm ca fiind avantaje ale regulii Borda: - capacitatea de a elimina candidații extremiști, avantajând candidații moderați; - este o regulă de vot consensuală
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
aceasta trebuie să satisfacă următoarele două condiții (Felsenthal, Maoz și Rapoport, 1993): - fiecare membru al grupului să-și fi ierarhizat strict toate alternativele (nu există situații de indiferență între alter native). - regula depinde doar de evaluările pereche cu pereche ale alternativelor. Considerăm ca fiind avantaje ale regulii Borda: - capacitatea de a elimina candidații extremiști, avantajând candidații moderați; - este o regulă de vot consensuală; - sub auspiciile acestei reguli, votanții își ordonează preferințele sincer; - de obicei, candidatul ales se selectează din primul tur
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]