12,241 matches
-
Delavrancea - „își exprimă” părerea asupra unor probleme estetice și de ideologie literară într-un fel de convorbiri imaginare. Numărul 43/1928 este dedicat lui Mihail Dragomirescu, la împlinirea a șaizeci de ani. Literatura susținută de revistă este ilustrată în rubrica „Antologia «Falangei»”, în care sunt prezentați și publicați poeții St. O. Iosif, D. Anghel, Ion Pillat, Al.T. Stamatiad, Mihai Codreanu, Victor Eftimiu, Radu Gyr, George Gregorian, prozatorii Mihail Sadoveanu, I.Al. Brătescu-Voinești, Ion Popovici-Bănățeanul, I.A. Bassarabescu, Calistrat Hogaș, Liviu
FALANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
la Iași, ca redactor la „Iașul nou”. Înscris în 1946, se vede exclus în 1954 din Partidul Comunist, pentru a fi reprimit în 1963. Până la „reabilitare”, se întreține colaborând la rubrica „antiimperialistă” a revistei „Urzica” și traducând, stilizând și întocmind antologii de poezie pentru Editura Cartea Rusă. În 1966 devine secretar al centrului românesc al PEN-Clubului. Este primul redactor-șef al „României literare” (1968-1970). A semnat consecvent și cu ecou în epocă rubrica „Poșta redacției” la „Flacăra”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „România
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
Libertatea de a trage cu pușca - The Freedom to Pull the Trigger, ed. bilingvă, tr. Dan Duțescu, pref. Lucian Raicu, București, 1996; Câinele de lângă pod, București, 2000; Poezii, pref. Eugen Simion, București, 2000; ed. 2, pref. Daniel Cristea-Enache, București, 2002. Antologii: 1917. Antologie lirică, București, 1957; Charles Baudelaire, Les Fleurs du mal - Florile răului, ed. bilingvă, București, 1967; ed. introd. Vladimir Streinu, București, 1968; ed. introd. Vladimir Streinu, București, 1978. Traduceri: Isadora Duncan, Viața mea, București, 1946 (în colaborare cu Ben
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
a trage cu pușca - The Freedom to Pull the Trigger, ed. bilingvă, tr. Dan Duțescu, pref. Lucian Raicu, București, 1996; Câinele de lângă pod, București, 2000; Poezii, pref. Eugen Simion, București, 2000; ed. 2, pref. Daniel Cristea-Enache, București, 2002. Antologii: 1917. Antologie lirică, București, 1957; Charles Baudelaire, Les Fleurs du mal - Florile răului, ed. bilingvă, București, 1967; ed. introd. Vladimir Streinu, București, 1968; ed. introd. Vladimir Streinu, București, 1978. Traduceri: Isadora Duncan, Viața mea, București, 1946 (în colaborare cu Ben Corlaciu); Romain
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
ape, pref. edit., Cluj, 1972; Dimitrie Danciu, Poezii, pref. edit., Cluj, 1973; Octavian Șireagu, La pândă de lumină, pref. edit., Cluj-Napoca, 1977; George A. Petre, Umbre și lespezi, pref. edit., Cluj-Napoca, 1979; V. Voiculescu, Zahei orbul, postfața edit., Cluj-Napoca, 1986. Antologii: Gorunul lui Horea, pref. edit., București, 1974. Traduceri: Vladimir Jankélévitch, Ironia, postfața trad., Cluj-Napoca, 1994 (în colaborare cu Florica Drăgan). Repere bibliografice: Zaharia Sângeorzan, „Poezia lui Mihai Beniuc”, RL, 1972, 27; Roxana Sorescu, „Poezia lui Mihai Beniuc”, RITL, 1973, 1
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
Szeged, apoi se stabilește la Arad. În perioada interbelică colaborează la mai multe periodice transilvănene cu publicistică, nuvele și poezii. Din scrisul lui F. au rezistat timpului doar traducerile. Sub titlul Szerelmes kert [Grădina iubirilor] a publicat în 1924 o antologie din poezia românească modernă, tălmăcind din lirica lui Dimitrie Anghel, Tudor Arghezi, G. Bacovia, Demostene Botez, Lucian Blaga, Nichifor Crainic, Mihai Codreanu, N. Davidescu, Victor Eftimiu, Elena Farago, O. Goga, G. Gregorian, Emil Isac, D. Iacobescu, St. O. Iosif, Al.
FEKETE Tivadar (2.XI.1894. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286976_a_288305]
-
O. Goga, G. Gregorian, Emil Isac, D. Iacobescu, St. O. Iosif, Al. Macedonski, Adrian Maniu, I. Minulescu, Corneliu Moldovanu, Cincinat Pavelescu, Șt. Petică, Al. A. Philippide, Perpessicius, Ion Pillat, Mihail Săulescu, Al.T. Stamatiad, I.C. Săvescu, G. Topîrceanu, Ion Vinea. Antologia este urmată, în 1930, de o alta, consacrată poeziei românești clasice, Klasszikus kert [Grădina clasică], de la poeții Văcărești până la Panait Cerna și Dimitrie Anghel. Originar din Ungaria, F. cunoștea insuficient limba română, ceea ce l-a făcut să lucreze după traduceri
FEKETE Tivadar (2.XI.1894. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286976_a_288305]
-
numărându-se printre primii care au prezentat în limba maghiară, în volume de sine stătătoare, evoluția poeziei românești de la începuturi până în actualitate. Traduceri: Szerelmes kert [Grădina iubirilor], Arad, 1924; Klasszikus kert [Gradina clasică], Cluj, 1930. Repere bibliografice: Claudia Millian, O antologie românească în limba ungară de Fekete Tivadar, ALA, 1923, 159; L.R., „Grădina iubirilor”, G, 1924, 8-10; Nagy Dániel, „Szerelmes kert”, „Genius”, 1924, 4-5; Rom. magy. ir. lex., I, 565-566. O.K.
FEKETE Tivadar (2.XI.1894. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286976_a_288305]
-
cu prestigiul erudiției, în polemica dogmatică ce împărțea la acea dată cercurile ortodoxe de la Kiev și Moscova în reprezentanți ai curentului latin și ai celui grec, tradiționalist. În 1693 oferea, de asemenea, țarilor ruși Ioan și Petru Alekseevici, într-o antologie intitulată Despre prefacerea sfintelor taine, câteva traduceri din clasici ai literaturii patristice, ca Ioan Gură de Aur, Efrem Sirul, Atanasie Sinaitul, în speranța că ele ar putea fi tipărite. În Polonia traduce și un fragment de tragedie renascentistă, cunoscută de
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
a lungul anilor versuri, proză, comentarii literare, traduceri și la „Preocupări literare”, „Familia”, „Arhivele Olteniei”, „Revista arhivelor”, „Pământul”, „Colocvii”, „Veac nou” ș.a. A mai semnat Const. Adrian. În afară de manuale școlare (întocmite împreună cu V.V. Haneș și cu C. Gerota), F. alcătuiește antologii literare: cu Gh. Neagu, Antologia Bărăganului (1935), iar cu V.V. Haneș, Cartea amintirilor (1944). Tot pentru elevi elaborează, în 1940, o Introducere în literatură, coautori fiind Napoleon N. Crețu și Gh. Cardaș. Mai pretențios este un Dicționar de terminologie poetică
FIERASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286987_a_288316]
-
comentarii literare, traduceri și la „Preocupări literare”, „Familia”, „Arhivele Olteniei”, „Revista arhivelor”, „Pământul”, „Colocvii”, „Veac nou” ș.a. A mai semnat Const. Adrian. În afară de manuale școlare (întocmite împreună cu V.V. Haneș și cu C. Gerota), F. alcătuiește antologii literare: cu Gh. Neagu, Antologia Bărăganului (1935), iar cu V.V. Haneș, Cartea amintirilor (1944). Tot pentru elevi elaborează, în 1940, o Introducere în literatură, coautori fiind Napoleon N. Crețu și Gh. Cardaș. Mai pretențios este un Dicționar de terminologie poetică (1973), pus la punct în
FIERASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286987_a_288316]
-
Gh. Cardaș), București, 1940; Dicționar de terminologie poetică (în colaborare cu Gh. Ghiță), București, 1973; ed. (Mic dicționar îndrumător în terminologia literară) (în colaborare cu Gh. Ghiță), București, 1979; Dicționar de terminologie literară (în colaborare cu Gh. Ghiță), București, 1975. Antologii: Antologia Bărăganului, Călărași, 1935 (în colaborare cu Gh. Neagu); Cartea amintirilor, București, 1944 (în colaborare cu Vasile V. Haneș); ed. pref. Gh. Ghiță, București, 1987. Ediții: B.P. Hasdeu, Răzvan și Vidra, introd. edit., București, 1936; I.L. Caragiale, Schițe, introd. edit
FIERASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286987_a_288316]
-
Cardaș), București, 1940; Dicționar de terminologie poetică (în colaborare cu Gh. Ghiță), București, 1973; ed. (Mic dicționar îndrumător în terminologia literară) (în colaborare cu Gh. Ghiță), București, 1979; Dicționar de terminologie literară (în colaborare cu Gh. Ghiță), București, 1975. Antologii: Antologia Bărăganului, Călărași, 1935 (în colaborare cu Gh. Neagu); Cartea amintirilor, București, 1944 (în colaborare cu Vasile V. Haneș); ed. pref. Gh. Ghiță, București, 1987. Ediții: B.P. Hasdeu, Răzvan și Vidra, introd. edit., București, 1936; I.L. Caragiale, Schițe, introd. edit., București
FIERASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286987_a_288316]
-
tu, pref. trad., București, 1992; Fr. Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra. O carte pentru toți și nici unul, introd. trad., București, 1994; ed. 3, București, 2000; Michel Deguy, Poeme, București, 1995 (în colaborare cu Aurel Rău, Virgil Mazilescu și Dumitru Țepeneag); Antologie de poezie universală, București, 1997. Repere bibliografice: Felea, Dialoguri, 135-138; Căprariu, Jurnal, 188-192; Regman, Cărți, 13-18; Martin, Poeți, I, 134-147, II, 104-109; Mincu, Critice, I, 178-180; Regman, Cronicari, 82-95; Felea, Poezie, 61-71, 199-203; Bugariu, Incursiuni, 154-159; Nițescu, Scylla, 149-171; Constantin
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
Banatica”, „Südostdeutsches Archiv” și în mai multe volume colective de studii apărute în Germania. Este editor și coeditor la alte culegeri de studii despre cultura, limba și literatura germanilor din România și din spațiul est-european. A editat, tot în colaborare, antologia Eminescu în critica germană (1985), a tradus amintirile lui Mite Kremnitz și, de asemenea în colaborare, jurnalul german al lui Iacob Negruzzi și memoriile lui Constantin Sporea. Totodată, a transpus în germană scrieri de C. Negruzzi, I. L. Caragiale, I. Minulescu
FASSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295]
-
copii, Umbreluța de argint (1954), și foarte multe transpuneri în românește, la început îndeosebi din literatura sovietică, apoi și din alte literaturi, toate adresându-se cu precădere tinerilor cititori. Textele lui F. au beneficiat de un spațiu destul de amplu în antologiile literaturii românești de avangardă, însă nici cele din Bust, nici cele rămase în revista „unu” nu au o relevanță specială. Autorul s-a străduit, imitându-i fidel pe suprarealiștii consacrați, să împerecheze șocant cuvintele, începând chiar cu titlurile: Bust de
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
Gala Galaction, Mateiu I. Caragiale, I. Al. Brătescu-Voinești, Lucian Blaga, Camil Baltazar ș.a. Debutul editorial se produce în țară, cu volumul de poezii Maghernița veche și alte versuri din anii tineri (1926). În 1925 câteva texte îi apăruseră deja în Antologia poeților de azi, alcătuită de Ion Pillat și Perpessicius. Din 1926 datează și o lucrare de istorie literară, The Development of the Romanian Novel, urmată în 1929 de The Development of the Romanian Poetry, teză de doctorat susținută la Universitatea
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
românească la postul de radio WEVD din New York, axate pe doină, baladă și poezie cultă, cu citate traduse în engleză din lirica populară, dar și din Eminescu, Alecsandri, D. Anghel, Panait Cerna. Câteva poezii ale lui F. sunt incluse în antologia 60 scriitori români de origină evreească (1935), realizată de S. Podoleanu. Un al doilea volum de versuri, Arabescuri, va apărea în 1937, la distanță de un deceniu de primul. Semnând și cu pseudonimele H. Libanon și L. Feru, este prezent
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
percepția critică și în prezentarea istoriei poeziei românești. Excursul își păstrează însă interesul prin relevarea importanței folclorului în constituirea liricii românești și, mai ales, prin selecția din textele unor poeți români, traduse și însoțite de biografii esențiale, cu valoare de antologie. SCRIERI: Maghernița veche și alte versuri din anii tineri, București, 1926; The Development of the Romanian Novel, New York, 1926; The Development of the Romanian Poetry, New York, 1929; Arabescuri, București, 1937. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, I, 73-75; Lovinescu, Sburătorul, I, 308
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
cu portocale, București, 1982: Vămile cireșului, București, 1983; Mânzul cu stea în frunte, București, 1984; Moara din Costișa, Târgoviște, 1996; Asupra cuvântului „noroc”, Câmpulung Moldovenesc, 1998; Înspre alt Eminescu, Timișoara, 1999; Drumul împărătesc al poetului, Târgoviște, 1999; Apocrife, Iași, 1999. Antologii, ediții: Fost-au acest Ștefan Vodă, introd.edit., Iași, 1985; Și pietrele curg, București, 1985; G. Coșbuc, Elementele literaturii populare, pref.edit., Cluj-Napoca, 1986; Mândră floare-i norocu, pref.edit., București, 1990; Miorița străbate lumea sau 123 de traduceri ale
FILIPCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287001_a_288330]
-
monografic „Ramuri”. 1905-1995, apărut în 1996, sinteză a lucrărilor anterioare, este o carte serioasă, bine organizată și documentată, care fixează istoria revistei și profilul ei, oferind în același timp un bogat material istoriografic și bibliografic. F. este autorul mai multor antologii comentate (de uz didactic), unele realizate în colaborare, din opera lui Mihail Sadoveanu, Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Al. Macedonski, V. Alecsandri, Lucian Blaga, I.L. Caragiale, G. Călinescu ș.a. A coordonat lucrarea colectivă Istoria Teatrului Național din Craiova (1978). SCRIERI: Începuturile
FIRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287006_a_288335]
-
literară craioveană”, RL, 1977, 20; Dima, Dezbateri, 66; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 156-162; Adriana Iliescu, Document și interpretare, RMB, 1981, 11; Ion Simuț, „Pe urmele lui Tudor Arghezi...”, F, 1981, 6; Marcea, Varietăți, 322-325; Șerban Cioculescu, O nouă antologie olteană, RL, 1986, 6; Z. Ornea, Monografia revistei „Ramuri”, RL, 1996, 12; Dicț. scriit. rom., II, 277-279. R.D.
FIRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287006_a_288335]
-
Poezia (în colaborare), București, 1980; Literatur Rumäniens. 1944 bis 1980 (în colaborare), București, 1980; Atitudini și polemici în presa literară interbelică (în colaborare), București, 1984; I.L. Caragiale în conștiința contemporanilor săi (în colaborare), îngr. și pref. Stancu Ilin, București, 1990. Antologii: Pui de lei - 1877. Antologie din literatura independenței naționale, pref. edit., București, 1977; I.L. Caragiale în conștiința contemporanilor săi, pref. edit., București, 1990 (în colaborare cu Stancu Ilin). Repere bibliografice: Lucian Raicu, Spiritul autentic, RL, 1977, 18; Grigore Arbore, Cărțile
FLOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287028_a_288357]
-
Literatur Rumäniens. 1944 bis 1980 (în colaborare), București, 1980; Atitudini și polemici în presa literară interbelică (în colaborare), București, 1984; I.L. Caragiale în conștiința contemporanilor săi (în colaborare), îngr. și pref. Stancu Ilin, București, 1990. Antologii: Pui de lei - 1877. Antologie din literatura independenței naționale, pref. edit., București, 1977; I.L. Caragiale în conștiința contemporanilor săi, pref. edit., București, 1990 (în colaborare cu Stancu Ilin). Repere bibliografice: Lucian Raicu, Spiritul autentic, RL, 1977, 18; Grigore Arbore, Cărțile independenței, VST, 1977, 22. D.Gr.
FLOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287028_a_288357]
-
Din 1969 este colaborator permanent al ziarului „Orizont” din Râmnicu Vâlcea, o parte a cronicilor literare semnate aici fiind adunate în Memorial de lectură (1972). După 1989 scrie constant în publicațiile vâlcene „Curierul de Vâlcea” și „Informația zilei”. Prezent în antologiile de proză scurtă Clopote de argint (1974) și Înălțimile se cuceresc (1975), M. este nominalizat ca autor de literatură pentru copii și tineret în Internationale Jugend-Bibliothek (München). Atașat până la devoțiune spațiului în care a văzut lumina zilei îi dedică atât
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]