8,699 matches
-
mai bună perioadă din an pentru a vizita grădinile de la Belvedere este primăvara sau la începutul verii, deoarece atunci înfloresc marea majoritate a plantelor ce se găsesc aici. Adresa - Prinz Eugenstrasse, Viena, Austria Deschis - Tot anul, zilnic de la răsărit la apus Intrare - Accesul este gratuit.
Palatul Belvedere () [Corola-website/Science/302122_a_303451]
-
să facă parte din lumea elenistică. Perșii sunt un popor indo-iranian stabilit în Iran (Persia) în jurul anului 1000 î.Hr. Triburile perșilor sunt unificate, potrivit tradiției, către 700 î.Hr., de Achaemenes, întemeietorul dinastiei Ahemenizilor. Succesorul său, Teispes, extinde posesiunile Persiei spre apus. Cyrus I recunoaște suzeranitatea Asiriei, iar Cambyses I (600 î.Hr. - 559 î.Hr.) pe a Mediei. Cirus al II-lea cel Mare (559 î.Hr.- 529 î.Hr.), una din cele mai strălucite personalități ale antichității, transformă Persia, în numai 3 decenii, dintr-
Imperiul Persan () [Corola-website/Science/302127_a_303456]
-
denumite în funcție de cursul Dunării) și grupând fiecare câte cinci cohorte. Pe malul stâng al Dunării, împăratul Constantin cel Mare a ridicat o altă cetate: Dafne. Procesul de fortificare continuă sub urmașii lui Constantin cel Mare. După declinul Imperiului Român de Apus, Moesia va rămâne sub stăpânire bizantina, până la venirea bulgarilor din Asia Centrală în sec. VI-VII.
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
romanizare a populației ilire. Există anumite teorii care susțin că mulți dintre coloniștii stabiliți în Dacia proveneau din aceste provincii (în special din Dalmația). În anul 395, când Imperiul roman a fost divizat între Imperiul de răsărit și cel de apus, linia de demarcație dintre acestea trecea prin actualul teritoriu al Bosniei-Herțegovina. Odată cu prăbușirea autorității imperiale în occident și cu slăbirea ei în răsărit, teritoriul este stăpânit succesiv de ostrogoți, alani și huni. În timpul domniei împăratului bizantin Justinian, teritoriul reintră pentru
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
precum și udarea ocazională a șoselii din drumul Copoului "„încât să nu să poată râdica colbul”". De asemenea, Privileghie se angaja să înconjoare laturile dinspre est, sud și nord ale grădinii cu "„parmaclâcuri de lemn pe temelie de piatră, iar spre apus fiind dos va rămâne cu șanțu, care să vor începi a să faci de la viitorul 1836”". În 1836 Eforia Iași finanța, într-un final, o serie de amenajări peisagistice, solicitând din partea ispravnicului de Suceava punerea la dispoziție a 5.000
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
de restul liturghiei euharistice, încât pregătirea darurilor împreună cu rugăciunile ofertoriului constituie o ceremonie specială numită proscomidie sau proteză. Ritul bizantin, dimpreună cu cel latin, sunt rituri imperiale sau împărătești. Ele s-au format la curțile împăraților romani de Răsărit și Apus, iar ceremoniile liturgice au recuperat o mare parte din ceremoniile civile de la curte. Drept aceea, liturghia bizantină are un fast deosebit. A doua sursă a ritului bizantin constituie ceremoniile monahale din Palestina, care au câteva repercusiuni și asupra liturghiei. A
Liturghia ortodoxă (bizantină) () [Corola-website/Science/302130_a_303459]
-
memorabile rezistențe din istoria antică împotriva unei armate persane de 180 000 de oameni condusă de Xerxes I. Pe timpul domniei lui Darius I, Imperiul Persan ajunsese la apogeul puterii și întinderii sale. Stăpânea de la Indus, în răsărit, la Marea Egee, în apus. Prin supunerea Traciei, înainte de anul 500 î.Hr., "regele regilor" își netezise drumul spre Grecia continentală și pregătise armate, ce întunecau orizontul, pentru invadarea ei finală. Numai victoria strălucită a atenienilor, comandați de Miltiades, la Marathon, în anul 490 î.Hr., a
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
stabilită o poziție de rezistență pe uscat, un aliniament unde să poată fi oprită mulțimea asiatică. Prima alegere a vizat ocuparea trecătorii Tempe, dar aceasta presupunea două riscuri. În primul rând, la nord de ea, câteva trecători traversau munții spre apus, spre Tessalia, trecători prin care perșii s-ar fi putut strecura în spatele liniei grecilor. În al doilea rând, tessalienii erau suspectați de o înțelegere cu regele persan. Ambele riscuri, chiar luate separat, ar fi putut conduce la același pericol militar
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
moartea lui Gelon, în 478, succesiunea a fost preluată de fratele său Hieron, în timpul căruia siracuzanii izbutesc să înfrângă și veleitățile de cucerire a dușmanului grecilor dinspre nord, etruscii. În cursul anului 474 etruscii au atacat Cyme, pe coasta de apus a Italiei de sud, colonie greacă care îi stânjenea în legăturile lor cu sudul Italiei, cu intenția de a o desființa. Flota lui Hieron i-a împiedicat însă să treacă la realizarea planului propus și astfel, coloniile grecești din sudul
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
în 971 au asediat Dristra (Silistra). Această cetate, împreună cu Constanța și altele s-au pus sub protecția împăratului bizantin, reușind astfel să respingă asediul. După acest eveniment, împăratul Ioan I Tzimiskes a alcătuit în acele locuri o themă, numită "Mesopotamia Apusului" cu centrul la Licostomo ("Gura Lupului" în grecește) sau la Dristra. Această themă era alcătuită din două strategate: cel de Dristra în nord și cel de Ioannopolis în sud. Primul strateg a fost un anume Leon. Prin 975 - 979, strategatul
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
Această themă era alcătuită din două strategate: cel de Dristra în nord și cel de Ioannopolis în sud. Primul strateg a fost un anume Leon. Prin 975 - 979, strategatul de Ioannopolis a fost încorporat în thema Thracia, în vreme ce thema Mesopotamia Apusului era împărțită într-un strategat omonim (în nordul Dobrogei) și cel de Dristra (în sudul Dobrogei). Porturile Dristra, Aegyssos și Constantia adăpostesc atunci dromoanele care apără Mesopotamia Apusului. După 986, bulgarii au cucerit strategatul Dristrei, până la linia întărită Constanța - Cernavodă
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
strategatul de Ioannopolis a fost încorporat în thema Thracia, în vreme ce thema Mesopotamia Apusului era împărțită într-un strategat omonim (în nordul Dobrogei) și cel de Dristra (în sudul Dobrogei). Porturile Dristra, Aegyssos și Constantia adăpostesc atunci dromoanele care apără Mesopotamia Apusului. După 986, bulgarii au cucerit strategatul Dristrei, până la linia întărită Constanța - Cernavodă. Teritoriul rămas (practic strategatul Mesopotamia Apusului și câteva fortificații dunărene între Cernavodă și Dristra) au fost reorganizate într-o toparhie cu o largă autonomie politică, administrativă și decizională
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
omonim (în nordul Dobrogei) și cel de Dristra (în sudul Dobrogei). Porturile Dristra, Aegyssos și Constantia adăpostesc atunci dromoanele care apără Mesopotamia Apusului. După 986, bulgarii au cucerit strategatul Dristrei, până la linia întărită Constanța - Cernavodă. Teritoriul rămas (practic strategatul Mesopotamia Apusului și câteva fortificații dunărene între Cernavodă și Dristra) au fost reorganizate într-o toparhie cu o largă autonomie politică, administrativă și decizională. Campania din anul 1000 pornită de împăratul Vasile II Macedoneanul a readus teritoriile de est ale Bulgariei sub
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
Dristra) au fost reorganizate într-o toparhie cu o largă autonomie politică, administrativă și decizională. Campania din anul 1000 pornită de împăratul Vasile II Macedoneanul a readus teritoriile de est ale Bulgariei sub ascultarea unui strategat al Dristrei, thema Mesopotamia Apusului fiind desființată. Această formațiune nouă a fost pentru scurtă vreme subordonată themei Thracia, urmând ca după câțiva ani să fie separată. După 1020, împăratul Vasile II a înființat o nouă themă, numită Paristrion sau Paradunavon. Aceasta cuprindea teritoriile dintre Munții
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
îndeosebi pești, prin numiri de unelte de navigat și pescuit, unele transmise ulterior și Lipovenilor). Delta Dunării (cu excepția deltei secundare a brațului Chilia) face tradițional parte din Dobrogea, dar în Antichitate și Evul Mediu, litoralul se afla mult mai la apus (între Chilia Veche și Murighiol pe vremea lui Strabon, între Periprava și Lacul Dranov în epoca bizantină), astfel încât hărțile istorice care reprezintă Dobrogea cuprinzând toată Delta actuală, mărită de aluvionarea ulterioară, sunt geomorfologic false. Dobrogea apare in coronicile arabe din
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
frontiera cu Bulgaria urmând a fi stabilită ulterior (1880) de către o comisie internațională. Poziția categorică a delegației țariste, lesne de înțeles prin prisma intereselor sale urmărite sub stindardul panslavismului, a respins intenția puterilor europene de a stabili frontiera Dobrogei la apus de Silistra și de capul Caliacra, traseul definitiv al frontierei româno-bulgare pornind de la est de Silistra (fortul "„Arabtabia”") până la sud de Mangalia (între cătunele "„Ofidaki”" și "„Limanaki”", azi Vama Veche și Durankulak). Cele trei județe românești din sudul Basarabiei - Cahul
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
ei a furat bani. Determinarea ei de a supraviețui este pusă greu la încercare de viol și decăderea soțului ei, dar voința ei rămâne puternică până la sfârșit. În Iulie 1947, una din cele mai cunoscute scrieri ale lui Dazai, Shayo (Apus de soare) ne arată declinul unei familii de nobili după Cel de-al doilea război mondial, transformându-l pe Osamu într-o celebritate.Cartea este bazată pe jurnalul lui Shizuo Ōta, o fană al lui Dazai.Cei doi s-au
Osamu Dazai () [Corola-website/Science/302544_a_303873]
-
substanței divine eterne asupra Duhului Sfânt de la Tatăl și Fiul, unde "ουσια" divină este aceeași. Introducerea adaosului "Filioque" în traducerea latină a Crezului a fost și o măsură de ortodoxie antiariană, în vremea marilor încercări eretice din Imperiul Roman de Apus. Prin "Filioque" nu mai există putință de tăgadă că Fiul este de-o ființă cu Tatăl și cu Duhul Sfânt, în perfectă comuniune și împărtășire a Dumnezeirii, a ființei eterne. "Filioque" este, astfel, o întărire a poziției "homoousiene" și o
Filioque () [Corola-website/Science/302557_a_303886]
-
Imperiului Roman, de la diviziunea lui Dioclețian din 285; cealaltă jumătate a Imperiului Roman a fost Imperiul Roman de Răsărit, astăzi cunoscut ca Imperiul Bizantin. Roma a încetat să mai fie capitală de la data împărțirii. În 286, capitala Imperiului Roman de Apus a devenit Mediolanum (modernul Milano). În 402, capitala a fost din nou mutată, de această dată la Ravenna. Imperiul de Apus a existat intermitent în mai multe perioade între secolele al III-lea și al V-lea, după tetrarhia lui
Imperiul Roman de Apus () [Corola-website/Science/302542_a_303871]
-
ca Imperiul Bizantin. Roma a încetat să mai fie capitală de la data împărțirii. În 286, capitala Imperiului Roman de Apus a devenit Mediolanum (modernul Milano). În 402, capitala a fost din nou mutată, de această dată la Ravenna. Imperiul de Apus a existat intermitent în mai multe perioade între secolele al III-lea și al V-lea, după tetrarhia lui Dioclețian și reunificările asociate lui Constantin cel Mare și Iulian Apostatul (324-363). Teodosiu I (379-395) a fost ultimul împărat roman care
Imperiul Roman de Apus () [Corola-website/Science/302542_a_303871]
-
cu abdicarea lui Romulus Augustus sub presiunea lui Odoacru la data de 4 septembrie 476 și neoficial cu moartea lui Julius Nepos în 480. În ciuda unei scurte perioade de recucerire a sa de către Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Roman de Apus nu se va mai ridica din nou. Odată ce Imperiul Roman de Apus s-a prăbușit, o nouă eră a început în istoria Europei de Vest: Evul Mediu și mai ales Epoca întunecată. Pe măsură ce Republica Romană s-a extins, aceasta a
Imperiul Roman de Apus () [Corola-website/Science/302542_a_303871]
-
4 septembrie 476 și neoficial cu moartea lui Julius Nepos în 480. În ciuda unei scurte perioade de recucerire a sa de către Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Roman de Apus nu se va mai ridica din nou. Odată ce Imperiul Roman de Apus s-a prăbușit, o nouă eră a început în istoria Europei de Vest: Evul Mediu și mai ales Epoca întunecată. Pe măsură ce Republica Romană s-a extins, aceasta a ajuns la un punct în care guvernul central din Roma nu a
Imperiul Roman de Apus () [Corola-website/Science/302542_a_303871]
-
Galla Placidia în calitate de regent în timpul minorității fiului ei. După lupte violente cu mai mulți rivali, și împotriva dorinței lui Placidia, Aetius a crescut în rangul de "magister militum". Aetius a fost capabil să stabilizeze oarecum situația militară din Imperiul de Apus, bazându-se în mare măsură pe aliații săi huni. Cu ajutorul lor, i-a învins pe burgunzi care, după 407, au ocupat o parte din sudul Galiei și s-au stabilit în Savoia ca aliați romani (433). Spre sfârșitul acelui secol
Imperiul Roman de Apus () [Corola-website/Science/302542_a_303871]
-
regele lor ambițios, Attila. Acesta se întoarce împotriva fostului lor aliat, hunii devenind o amenințare a Imperiului. Attila a primit apoi un motiv pentru ajutor, inelul Honoriei, sora împăratului. Sub amenințarea războiului, el a pretins jumătate din teritoriul Imperiului de Apus ca zestre. Confruntându-se cu refuzul, el a invadat Galia, dar a fost oprit în bătălia de la Câmpiile Catalaunice de o armată combinată romano-germanică condusă de Aetius. În anul următor, Attila a invadat Italia și a început să mărșăluiască spre
Imperiul Roman de Apus () [Corola-website/Science/302542_a_303871]
-
huni ai generalului Aetius. Odată cu sfârșitul dinastiei Teodoriene, o nouă perioadă de luptă dinastică a urmat. Vandalii au profitat de neliniște și au navigat până la Roma, pe care au jefuit-o, în 455. Instabilitățile cauzate de uzurpatori în Imperiul de Apus, au ajutat aceste triburi în cuceririle lor, iar începând cu anii 450 triburile germanice au devenit ele însăși uzurpatori. În următorii douăzeci de ani, mai mulți împărați apuseni au fost instalați de către Constantinopol, dar autoritatea lor era invocată de comandanți
Imperiul Roman de Apus () [Corola-website/Science/302542_a_303871]