7,915 matches
-
adânc insultat, fuge să-i prindă. Copii se urcă-n pomi. Victor Hugo încearcă să se cațere dupe ei. Dar îl lovesc în cap cu ramuri, picioare goale, pietricele din buzunare și alte fructe. Nu știți cine sunt! le strigă bietul poet. Eu sunt Victor Hugo, membru al Academiei Franceze. Eu am scris despre voi, despre gingășia voastră, iubiți copii, și așa mă răsplătiți, cutre nemernice?? Dar copilașii nu se sinchisiră. Victor Hugo se rostogoli din copac ca scroafa. Îl întovârășiră
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
poți să-l admiri și să-l respecți decât numai atunci când ți-l făurești în închipuire. Apropiindu-te de el n-ai să mai vezi un "înger" în trup, care se hrănește mai mult cu cuvântul lui Dumnezeu, ci un biet om asudând "pe calea sfințeniei" prin legi mânăstirești și firești, unele mai neîndurătoare ca altele. După cum, apropiiindu-te de poetul favorit, n-ai să vezi un individ purtând o liră în brațe și hrănindu-se cu stele și cu vise, ci
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
capului)... cum stai așa prostit, odată te-ai și pomenit, că te-a cuprins... te zbați... ea te potopește cu gura și se împinge în tine și te împinge (Băiatu arată către pat) că om ești [...] Ce să facă acum bietul băiat ?...110 Elocvența se dovedește izbăvitoare și în cazul lui Mihnea, așa cum se întâmplase cu "junele Ziței". Totuși, în acest episod, Băiatu și Bănică Nisipoiu par a fi replici în oglindă ale lui Rică Venturiano și, respectiv, Titircă Inimă Rea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
îneacă și în cazul acesteia mesajul propriu-zis. Bătrâna suferă de aceeași incompetență conversațională a personajului de tip caragialian, performator al vorbirii fără frâu. Eșecul dramatic al comunicării este însă mult mai bine subliniat în schița lui Brăescu, deoarece aici interlocutorii bietei femei refuză să coopereze și să asculte "litania" până la sfârșit, astfel încât reclamanta nu numai că nu primește nici un răspuns favorabil, dar nici nu apucă să spună ce solicita. Aceasta nu înseamnă că în multe alte schițe, Gh. Brăescu se delimitează
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
paradoxală, la care participăm, care ne folosește în mare măsură, dar care introduce și câteva restricții inevitabile. Ioan Petru Culianu „ne invită să înțelegem că jocurile minții și fantasmele lumilor nevăzute manipulează cu finețe din umbra dramelor vieților noastre de bieți actori într-o nesfârșită piesă cosmică. Fiecare reprezentație pe scena lumii semnifică încă o viață consumată. Mori și rămâi prizonierul inocent al unui singur rol. Șansa salvării stă în speranța de a vedea tu însuți propria-ți piesă, dar prin
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În așteptarea unui exemplar mai deosebit. Și dacă astăzi vor avea ghinion, urmează șansa din următoarea zi. Poveștile pescărești, ca și cele vânătorești, se deapănă mărunt, seara la un pahar de vin, iar după două trei, totul devine posibil, și bietul peștișor se transformă În ditamai rechin... Copii aleargă pe plajă, intră În apă plini de veselie sau bat mingea. Soarele strălucește cu dăruire, dar fără a Încălzi prea mult din cauza vântului și brizei. Până la parada pinguinilor poposim În frumoasă rezervație
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
poate face din viață un simplu obiect de contemplare (cf. § 37), așa încît lumea fanteziei constituie pentru el singura lume. Schiller însuși îl sfătuia pe un prieten să rămînă "în lumea luminoasă și tăcută a ideilor" și să lase deocamdată "biata omenire necoaptă și nedemnă" să-și poarte singură de grijă. Acolo unde energia este utilizată precumpănitor pentru viața ideilor sau fantezie, va lipsi cea necesară contopirii sau organizării sentimentelor stîrnite de mersul vieții. Astfel, deseori, în regiunile situate dedesubtul lumii
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a estetismului și decadentismului care afirma la 1771: "Adeseori mi-e jenă de Shakespeare, căci se întîmplă cîteodată că, la prima privire, să mă gîndesc că aș fi putut face totul altfel! După aceea îmi dau seama că sînt un biet păcătos, ca prin opera lui, Shakespeare proorocește însăși natură și că oamenii mei sînt baloane de săpun, umflate de gărgăunii românești". (De ziua lui Shakespeare, 1871). Tolstoi este cel mai virulent dintre criticii răuvoitori sau cei superficiali cum ar fi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
dovezi De cerșetori nebuni, care mugind, Isi vîră-n goale brațe degerate Ace și așchii, cuie, rozmarin, Si cu-ăst spectacol groaznic, la săteni, Sărace sate, stîni, si pe la mori, Cînd cu blesteme de nebuni, și cînd cu rugi, Storc milă. Biet Turlygod, biet Tom! Mai sînt ceva: că Edgar, nu-s nimic. (Iese) SCENĂ 4 (În fața castelului lui Gloucester. Kent în butuci. Intra Lear, Bufonul, Un curtean.) LEAR: Ciudat, să fi plecat de-acasă-așa, Far' să-mi trimită-ndărăt solul. CURTENUL: Cum
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
cerșetori nebuni, care mugind, Isi vîră-n goale brațe degerate Ace și așchii, cuie, rozmarin, Si cu-ăst spectacol groaznic, la săteni, Sărace sate, stîni, si pe la mori, Cînd cu blesteme de nebuni, și cînd cu rugi, Storc milă. Biet Turlygod, biet Tom! Mai sînt ceva: că Edgar, nu-s nimic. (Iese) SCENĂ 4 (În fața castelului lui Gloucester. Kent în butuci. Intra Lear, Bufonul, Un curtean.) LEAR: Ciudat, să fi plecat de-acasă-așa, Far' să-mi trimită-ndărăt solul. CURTENUL: Cum aflai, Seara
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
is returned. GLOUCESTER: The king is în high rage. CORNWALL: Whither is he going? GLOUCESTER: He calls to horse, but will I know not whither. CORNWALL: 'Tis best to give hîm way, he leads himself. Zei, mă vedeți aici un biet bătrîn, De chin plin și de ani, lovit de două ori; De voi stîrniți inima-acestor fiice Tatălui contra, nu vă bateți joc De mine-atîta, încît să-ndur smerit; M-atingeți cu o nobilă mînie, Și armele femeii, stropi de apă
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Nici vînt, nici ploaie, tunet, foc mi-s fiice; Stihii, pe voi n-acuz de răutate; Nicicînd v-am dat regat, v-am spus copii; Nu-mi datorați supunere; deci, cadă Groaznic al vost bun-plac. Iată-mă vouă sclav, Un biet, bolnav, slab și-n dispreț bătrîn. Și totuși va numesc servile slugi, That will with two pernicious daughters join Your high-engendered battles 'gainst a head Șo old and white aș this. O, ho! 'tis foul. FOOL: He that has a
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
primit) mă-ntorc și le forțez Zgîrcita milă. LEAR: Duhul mi se schimbă. Haide, băiete. Cum îți este? Frig? Mi-e frig și mie. Unde-i finul, draga? Artă nevoii noastre e ciudată, Face din lucruri proaste, bune. Hai, colibă. Biet ins nebun, în inimă, cu-o parte Mi-e milă și de tine. BUFONUL: Cine are și-oleacă de minte Cu hei, ho ploi și vînt va primi Și cu soarta să mulțumit e, Căci ploaia plouă-n orișice zi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
să intri tu, cată-ți de grijă. Furtună nu mă lasă să gîndesc Ce m-ar lovi mai mult. Dar voi intra. (Bufonului) Băiete, -ntîi. Tu sărăcie fără casă, Dar, intră. -Am să mă rog, și-apoi adorm. (Bufonul intra) Bieți despuiați nenorociți, oriunde-ați fi, -Ndurînd lovirea crîncenei furtuni, Cum capul gol și coastele ieșite, Zdrențele rupte, găurite v-apără De vremuiri că asta? O, m-am îngrijit Mult prea puțin de astă. Ia-ți leac, pompă: Expune-te, sa
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
mai multe țiitoare că un turc. Fățarnic la inimă, ușor de ureche, sîngeros de mînă; porc în murdărie, vulpe în viclenie, lup în lăcomie, cîine în nebunie, leu în pradă. Nu lasă că scîrțiitul pantofilor și foșnirea mătasurilor să trădeze biata-ți inima femeilor. Ține-ți piciorul departe de bordeluri și mîna de decolteuri, pana de registrul datornicilor, si desfide-l pe necuratu'. Mereu bate vîntul rece prin mărăcini. Face suum, mum; ei, delfine băiete, termină, lasă-l să treacă. (Furtună
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-i mai mult decît atît? Să ne uităm bine la el. Tu nu datorezi viermelui matasea, fiarei blană, oii lină, moscului parfumul. Ha! Trei din noi sînt sofisticați; tu esti lucrul însuși. Omul neîmpopoțonat nu-i mai mult decît un biet animal, gol și în două labe, ca tine. La o parte, la o parte, lucruri de-mprumut; hai, descheie-mă! (Își sfîșie hainele) BUFONUL: Te rog, unchiule, potolește-te; nu-i o noapte bună de înotat. Acum un focșor pe
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
un foc umblător. EDGAR: Asta-i necuratul Flibbertigibbet; el pornește cînd se-acoperă focurile și umblă pînă la primul cîntat de cocos; el dă albeața-n ochi, îi închiorchiosează, și face buza de iepure; da mălură-n grîu și chinuie biată creatură a pămîntului. Sîn Withold cîmpul de trei ori a parcurs; Coșmaru-ntîlni și-ai lui spiriduși; I-a poruncit să intre-n pămînt Și să-și facă al lui jurămînt. Dispari, vrăjitoare, dispari! KENT: Cum te simți, măria-ta? (Intra
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
omor păduchi. LEAR: Să te întreb ceva aparte. KENT: Îndeamnă-l încă-odat' să meargă, șir. Mintea-i începe-a rătăci. GLOUCESTER: Poți să-l blamezi? (Furtună continuă) Fiicele-i cată moartea. -Ah, bunul Kent A spus că-așa va fi. Biet surghiunit! Zici: regele înnebunește; dar și eu Nebun s-aproape. Am avut un fiu, Acum proscris de sîngele-mi: mi-a vrut Viața, de curînd. Și l-am iubit, Că nici un alt părinte; să-ți spun drept, Durerea mi-a rupt
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
grîu. Un suflu numai din gura-ți gingașa, Si oile nu ți le-atinge vreun rău. Purr! mită e neagră. LEAR: Pe ea citați-o-ntîi, e Goneril. Jur aici, în fața acestei onorabile adunări, că l-a dat afară cu piciorul pe bietul rege, tatăl ei. BUFONUL: Apropie-te, jupîneasa. Numele ți-e Goneril? LEAR: Nu-l poate tăgădui. BUFONUL: Mă rog de iertare, te-am luat drept un scăunaș. LEAR: Cealaltă-acum; privirea-i cruntă-arată Din ce-i făcută inima-i. Opriți-o
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
tatălui mințit, Dacă-aș putea trăi doar, să te-ating, Aș spune că am ochi iar! BĂTRÎNUL: Cine e? EDGAR (Aparte): O, zei! Cin' poate spune: -Mi este cel mai rău"? Mai rau mi-e că oricînd. BĂTRÎNUL: E Tom, bietul nebun. EDGAR (Aparte): Dar mai rau poate-a-mi fi; nu-i cel mai rău, Cît timp putem a spune: "-I cel mai rău". BĂTRÎNUL: Băiete, încotro? GLOUCESTER: E-un cerșetor? BĂTRÎNUL: Nebun și cerșetor. GLOUCESTER: Mai are minte,-altfel
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
la fapt, trăgîndu-și spadă Contra stăpînului ce, -nfuriat, Se năpusti și mort îl doborî, Dar nu far' lovitură grea ce-apoi Îl smulse vieții. ALBANY: Nseamnă că deasupra, Voi juzi, sînteți, ce crimele de jos Pe data pedepsiți. Dar, o, biet Gloucester, Pierdu și cellalt ochi? SOLUL: Pe amîndoi, milord. Scrisoarea, doamna, cere-un prompt răspuns: A sorii voastre-i. (Îi dă o scrisoare). GONERIL (Aparte): Într-un fel, îmi place; Dar văduva, și-Edmund al meu cu ea, Tot ce-am
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
cu chinu-i. KENT: Stelele, Stele deasupra ne formează firea; Altfel, aceiași soț și soața n-ar ivi Atît de osebiți copii. I-ai mai vorbit? CURTEANUL: Nu. KENT: Fu-asta pînă regele-a plecat? CURTEANUL: Nu, după. KENT: E bine, șir. Bietul bolnav Lear e-n oraș; Și uneori, în cumpăt bun, și-aminte De ce-am venit aici, și nicidecum Nu vrea să-și vadă față. CURTEANUL: De ce, șir? KENT: Rușinea-l copleșește: asprimea lui Ce binecuvîntarea i-a retras, Străinei
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Nu vrea să-și vadă față. CURTEANUL: De ce, șir? KENT: Rușinea-l copleșește: asprimea lui Ce binecuvîntarea i-a retras, Străinei sorți lăsînd-o, dîndu-i dreptul Acestor fiici cîinoase, -acestea-mpung Mintea-i cu-atît venin, că-arzînd, rușinea-l Depărta de Cordelia. CURTEANUL: Bietul domn! KENT: De-oștirile lui Albany și Cornwall N-ai auzit? GENTLEMAN: 'Tis șo; they are afoot. KENT. Well, șir, I'll bring you to our master Lear, And leave you to attend hîm: some dear căușe Will în concealment
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Jalea să-nșele furia-unui tiran, Scăpînd trufașei lui voinți. EDGAR: Dă-mi brațul. Sus! Cum e? -Ți simți picioarele? Poți stă? GLOUCESTER: Prea bine, da. EDGAR: E peste-nchipuire! Pe vîrful stîncii, ce ființă-era Cea care te-a lăsat? GLOUCESTER: Biet cerșetor. EDGAR: Cum mă uitam de jos, ochii-i păreau Două luni pline, avea mii de nașuri, Coarne sucite, se zbătea că marea. Era vreun drac. Așa că, taica bun, Zeii cei puri, ce glorie își fac Of men's impossibilities
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
urechile; vezi cum judecătorul de colo îl batjocorește pe-un simplu hoț. Asculta cu urechea: schimba locurile, si, alba-neagra, care-i judecătorul, care-i hoțul? Ai văzut cum lătra cîinele unui fermier la un cerșetor? GLOUCESTER: Da, șir. LEAR: Și biată făptura fugind de javra? Acolo-ai putut vedea marele simbol al autorității: un cîine în funcție e ascultat. Aprod mișel, oprește-ți mîna cruntă. Ce bați cu biciul tîrfa? Biciuie-te tu: Tu arzi s-o folosești în felul pentru
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]