8,109 matches
-
picturale. Se spune despre Muhammad că i-ar fi cerut soției să îndepărteze o draperie cu imagini, deoarece îi distrăgea atenția de la rugăciune, dar și că a distrus cei 360 de idoli din jurul sanctuarului Kaaba pictat pe interior de meșterii bizantini cu diverse scene religioase. Profetul a ordonat distrugerea picturilor, cu excepția unei icoane pe care se afla chipul Fecioarei Maria cu Pruncul, arsă la rândul său într-un incendiu ulterior. Aniconismul islamic capătă anvergură odată cu dezvoltarea școlilor de jurisprudență islamică ("fiqh
Aniconismul în Islam () [Corola-website/Science/335359_a_336688]
-
o sură care să fie lui deopotrivă și chemați pe cine puteți afară de Dumnezeu, dacă spuneți adevărul!”"). Coranul nu abordează problema artei în mod direct, iar faptul că în islam nu s-a pus problema teologiei imaginii în timp ce în lumea bizantină se desfășura criza iconoclastă, arată că imaginea nici nu intra în discuțiile teologice ale musulmanilor. Puterea de creație este exclusiv divină, deoarece în Coran se regăsește ideea conform căreia a crea înseamnă a insufla viață și a produce ceva din
Aniconismul în Islam () [Corola-website/Science/335359_a_336688]
-
fost un oraș - port dunărean cu perioada maximă de dezvoltare situată în a doua jumătate a secolului al XIII-lea și în primele 2-3 decenii ale secolului al XIV-lea (epocă în care teritoriul acestuia a fost controlat de Imperiul Bizantin), în acele vremuri fiind cel mai important centru comercial situat în arealul Dunării de jos. Asupra localizării sale nu există un consens unanim, dar aproape toți cercetătorii îl plasează în Dobrogea de Nord. Cele mai probabile localizări sunt reprezentate de
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
localizării sale nu există un consens unanim, dar aproape toți cercetătorii îl plasează în Dobrogea de Nord. Cele mai probabile localizări sunt reprezentate de aceea de la Păcuiul lui Soare și de aceea din zona Isaccea, Inițial a fost o cetate bizantină mai veche, care a fost transformată arhitectural de genovezi în secolele XIII-XIV, în epoca controlului politic și economic al acestora asupra litoralului Mării Negre și al gurilor Dunării. Perioada sa de înflorire a început într-o epocă în care centrul de
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
părăsită de către populația creștină și aflată într-o poziție lăturalnică, nu a mai servit drept principală piață de desfacere. Într-un areal în care Dobrogea, cu o viață ecleziastică cu o ierarhie locală cristalizată și aflată în contact cu Imperiul Bizantin, surclasa material și spiritual restul celorlalte regiuni românești, în perioada secolelor XII-XIV Vicina a fost unul dintre centrele bisericești mai însemnate din arealul Dunării inferioare și una dintre metropolele sediu de debut al contrapropagandei ortodoxe. Într-un moment în care
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
care să conțină vestigii arheologice corespunzătoare în timp Vicinei), iar din punct de vedere istoric aceea din zona Isaccea, (fie lângă Noviodunum, fie pe o insulă situată mai departe spre vest, în apropierea vărsării Prutului). Vicina - colonie genoveză sub stăpânire bizantină, a fost una dintre cele mai vechi așezări de tip urban cunoscute pe teritoriul românesc extracarpatic, la începuturile Evului Mediu. Numele său derivă dintr-un cuvânt de origină romanică ce semnifică „vecinătate”, ceea ce sugerează că orașul s-a dezvoltat în
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
al XIII-lea și mai ales după aceasta nordul Dobrogei a evoluat semnificativ, având ca centru Vicina. Un acord încheiat în perioada 1261-1263 între Mihail al VIII-lea Paleologul, Hoarda de Aur și Sultanatul mameluc din Egipt, a permis statului bizantin recuperarea câtorva orașe importante de pe litoralul vestic al Mării Negre de la bulgari. Mai târziu, ca efect (cel mai probabil) al alianței din 1273 cu Nogai-Han (care avea o influență dominantă în Hoarda de Aur), hegemonia bizantină a fost restaurată asupra „insulelor
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
din Egipt, a permis statului bizantin recuperarea câtorva orașe importante de pe litoralul vestic al Mării Negre de la bulgari. Mai târziu, ca efect (cel mai probabil) al alianței din 1273 cu Nogai-Han (care avea o influență dominantă în Hoarda de Aur), hegemonia bizantină a fost restaurată asupra „insulelor paristriene” (considerate cu argumente credibile ca fiind cele aflate în regiunea de la gurile Dunării), într-un context în care acțiunile ostile ale bulgarilor împotriva Bizanțului au fost astfel paralizate. În acest cadru, superioritatea obținută în
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
de la gurile Dunării), într-un context în care acțiunile ostile ale bulgarilor împotriva Bizanțului au fost astfel paralizate. În acest cadru, superioritatea obținută în Marea Neagră de genovezi asupra venețienilor după Tratatul de la Nymphaeum din 1261, primii contribuind la restaurarea Imperiului Bizantin și la recucerirea Constantinopolului, a permis ca aceștia să se instaleze la Caffa, Cetatea Albă, Chilia și Vicina. Prima consemnare a unor negustori occidentali apare astfel la Vicina în anul 1281. Odată cu revenirea Imperiului Bizantin cu hotarul la Dunăre, orașul
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
primii contribuind la restaurarea Imperiului Bizantin și la recucerirea Constantinopolului, a permis ca aceștia să se instaleze la Caffa, Cetatea Albă, Chilia și Vicina. Prima consemnare a unor negustori occidentali apare astfel la Vicina în anul 1281. Odată cu revenirea Imperiului Bizantin cu hotarul la Dunăre, orașul a avut funcții administrative și militare în cadrul organizării imperiale. Structura urbană s-a format sub ocrotirea unei instituții superioare bisericești, reprezentată în faza inițială de o episcopie. În secolul al XII-lea, deja despre marea
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
funcții administrative și militare în cadrul organizării imperiale. Structura urbană s-a format sub ocrotirea unei instituții superioare bisericești, reprezentată în faza inițială de o episcopie. În secolul al XII-lea, deja despre marea bogăție a Vicinei (post avansat al imperiului bizantin pe cursul inferior al Dunării și important antrepozit genovez) precum și despre comerțul său înfloritor există o relatare de origină arabă. Succesiv scăderii treptate în cursul acestui secol a importanței Dristrei (Silistra de astăzi), al cărui loc în ceea ce privește evenimentele politice și
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
Fortificațiile nucleului urban - unde s-au aflat principalele edificii ale negustorilor din Occident, Răzvan Theodorescu le presupune în baza unor analogii, ca fiind construite de genovezi la începutul secolului la XIV-lea. Tot aici s-a aflat o bază navală bizantină. Asupra orașului a existat o puternică amprentă a civilizației bizantine de tip provincial. Populația a fost eterogenă, predominant italiană, dar influența edilitară a fost bizantină, chiar și în contextul în care în prevederile consemnate în tratatele dintre genovezi și Țaratul
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
negustorilor din Occident, Răzvan Theodorescu le presupune în baza unor analogii, ca fiind construite de genovezi la începutul secolului la XIV-lea. Tot aici s-a aflat o bază navală bizantină. Asupra orașului a existat o puternică amprentă a civilizației bizantine de tip provincial. Populația a fost eterogenă, predominant italiană, dar influența edilitară a fost bizantină, chiar și în contextul în care în prevederile consemnate în tratatele dintre genovezi și Țaratul Bulgar sau Bizanț, a fost consemnat dreptul italienilor de a
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
genovezi la începutul secolului la XIV-lea. Tot aici s-a aflat o bază navală bizantină. Asupra orașului a existat o puternică amprentă a civilizației bizantine de tip provincial. Populația a fost eterogenă, predominant italiană, dar influența edilitară a fost bizantină, chiar și în contextul în care în prevederile consemnate în tratatele dintre genovezi și Țaratul Bulgar sau Bizanț, a fost consemnat dreptul italienilor de a înălța monumente ca „logge” sau lăcașuri de cult. În secolul al XIV-lea, călătorul arab
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
XIV-lea, călătorul arab "Ibn Batutah" a descris astfel orașul ca fiind „mic, dar frumos și foarte bine întărit”, spunând că „bisericile și casele sunt foarte frumoase” și că acolo se găsea în 1331 un palat (care aparținea probabil împăratului bizantin). Particularitățile sale economice au fost acelea ale unei emporii, procentual negustorii reprezentând majoritatea absolută a populației. În 1281 negustorii genovezi erau masiv prezenți la Vicina. Administrația - exercitată de un consul, după modelul celei din orașele italiene, era genoveză. Un mare
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
orașele italiene, era genoveză. Un mare număr de corăbii venețiene ancorau însă aici anual alături de cele genoveze, astfel că dimensiunea tranzacțiilor portuare ajunsese egală cu cea a tuturor porturilor Crimeii luate la un loc. Circulația monetară era asigurată de monede bizantine (hyperperi). Asemeni Perei, Caffei sau Trebizondei, Vicina avea propria variantă de hyperper și propriile sale unități de măsură. Orașul a ajuns să deservească atât teritoriile Moldovei și Munteniei înainte de întemeierea statelor românești, cât și Cnezatul Haliciului sau Imperiul Mongol. Mongolii
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
negustori prin vocație, odată emigrați în bazinul Mării Negre au penetrat în interiorul spațiului viitoarelor state românești. De asemenea feudali bulgari și tătari cu influență, sunt menționați de izvoare la sfârșitul secolului al XIII-a și la începutul celui următor. Încă posesiune bizantină la cumpăna dintre secolele XIII și XIV, orașul a intrat într-un declin lent ulterior. În ultimii ani de domniei ai hanului Özbek (1313-1341) precum și în prima parte a domniei succesorului său Geanibek (1342- 1357, în perioada căruia s-a
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
a fost un semnal evident al decăderii orașului. O altă teorie care aparține lui Șerban Papacostea atribuie un rol preponderent în declinul localității nu cuceririi mongole (care nu ar fi avut un impact negativ semnificativ), ci războiului dintre genovezi și bizantini din 1351-1352, încheiat cu înfrângerea ultimilor. Odată încheiată prezența Imperiului la gurile Dunării, orașul a fost afectat invariabil de luptele purtate între mongoli, bulgari și conducătorii locali din Dobrogea, iar la final de intervenția turcilor și a lui Mircea cel
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
secolului al XV-lea, după care orașul și-a încetat practic existența. Dobrogea s-a dovedit a fi primul dintre actualele teritorii românești, care a cunoscut o viață ecleziastică cu o ierarhie locală cristalizată și aflată în contact cu Imperiul Bizantin, surclasând din punct de vedere material și spiritual restul celorlalte regiuni românești. În secolele al XII-lea și al XIV-lea, circulația reprezentanților bisericilor catolică și ortodoxă s-a desfășurat aproape numai la cele două capete ale Dunării românești. Aceasta
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
continua probabil sub autoritatea mitropoliei de la Dristra, aflată sub oblăduirea patriarhiei constantinopolitane. Odată însă cu intrarea Dobrogei și a unor ținuturi de pe malul stâng al Dunării sub autoritatea Țaratului Vlaho-Bulgar în prima jumătate a secolului următor și cu refluxul puterii bizantine de după dezastrul din 1204, noi condiții ecleziastice par să fi apărut, fără a exista însă date certe privind raporturile cu Arhiepiscopia de Tărnovo (devenită în 1235 patriarhie). Influența Vicinei a început să se întindă asupra populației de la curbura Carpaților încă
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
sufragane, au avut loc în baza unui acord negociat în perioada premergătoare restaurării din secolul al XIII-lea a autorității Imperiului. În contextul căderii Constantinopolului sub dominația cruciată, după 1204 în Dobrogea s-a constatat un aflux semnificativ de populație bizantină, astfel că orașul Vicina a putut prelua conducerea religioasă a întregului ținut. Notabilitățile grecești din Dobrogea, au obținut astfel crearea unei arhidieceze dependente de patriarhia constantinopolitană, în acel moment refugiată la Niceea, până în 1249-1250. Influența episcopiei Vicinei asupra zonei de la
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
de un venit considerabil, iar titularul instituției a avut o autoritate mare și suficient de bine susținută de Bizanț. În acest context în care la cumpăna dintre secolele, scaunul mitropolitan al Vicinei ajunsese să aibă la hotarele nordice ale Imperiului Bizantin un important rol atât ecleziastic cât și politic, câteva mii de alani creștinați care au dorit să intre în Imperiu după moartea hanului Nogai, au cerut mijlocirea arhiereului de la Vicina pentru a obține de la împăratul Andronic dreptul de a coborî
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
S-a consemnat astfel prezența misionarilor franciscani și a unei mănăstiri (reședință) a acestora, a cărei existență a continuat până spre sfârșitul secolului al XIV-lea. În acest secol, odată cu scăderea rolului economic și cultural al Vicinei - din care mitropolitul bizantin alături de tot mai mulți meșteșugari și negustori plecaseră, rolul bisericii catolice în părțile răsăritene ale Dunării de Jos s-a încheiat și clerul catolic din regiunile vest pontice s-a orientat către Polonia.
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
renovarea interioară prin instalarea circuitelor electrice și punerea la punct a sistemului de iluminat. Începând cu anul 2007, biserica parohiei Parcul Domenii a fost ridicată la rangul de Paraclis patriarhal. Biserica combină stilul brâncovenesc, cu coloane la intrare, cu arhitectura bizantină, așa cum se vede în mozaicuri, planul de cruce greacă centrat și interiorul înalt și spațios. Cu un plan de bază triconc de mari dimensiuni, măsurând 42 de metri lungime și 29 de metri în lățime, biserica are trei abside, iar
Biserica Cașin () [Corola-website/Science/335406_a_336735]
-
a Basarabilor și va menționa posibilitatea ca numele dinastiei pământene să fie de origine cumană. Octav-George Lecca a creat și o fantastică genealogie a propriei sale familii, pretinzând că: Lecca a găsit câțiva membri ai familiei sale și în Imperiul bizantin, pe care îi leagă de aga Lecca, boierul lui Mihai Viteazul. Pe aga Lecca (agă=rang boieresc, șef al Agiei; echivalent al șefului poliției) îl consideră strămoșul său direct, ceea ce este , se pare, o eroare genealogică. Cercetarea ulterioară a demonstrat
Octav George Lecca () [Corola-website/Science/335421_a_336750]