8,130 matches
-
până atunci ca fiind "incontestabila literatură". Autorul nu poate reveni nicicum asupra operei de tinerețe pentru a o reformula. "Stilistica" propriului sistem cultural, care lua în calcul, spre exemplu, o renaștere locală, fie ea și isihastă, în trena marilor renașteri bizantine, avea cândva tonuri înalte, sobre, oratorice. Când metoda se schimbă, istoricul literaturii devine istoric literar și trece din fotoliul din loja centrală în cel din fosă, ca regizor sau dirijor, pentru că îl interesează mai mult "instituția" și rolul și mai
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Carte de învățătură pentru fiul său, Romanos. Trad. Vasile Grecu. București: Ed. Academiei, 1971. ---. De Administrando Imperio. Ed. Romilly J.H. Jenkins. London: Athlone Press, 1962. Ioan Ducas. Istoria turco-bizantină, 1341-1462. Ed. Vasile Grecu. București: Ed. Academiei, 1958. Constantin Manasses. Istorie bizantină. Domnia împăratului Mauricius (582-602). Cronica, texte și glosar de Ioan Bogdan. Pref. Ion Bianu. Iași: Socec, 1922. Mihail Psellos. Cronografia. Un veac de istorie bizantină (976-1077). Iași: Polirom, 1998. // // Antim Ivireanul. Opere. Ed. Gabriel Ștrempel. București, Minerva, 1972. Dimitrie Cantemir
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Ioan Ducas. Istoria turco-bizantină, 1341-1462. Ed. Vasile Grecu. București: Ed. Academiei, 1958. Constantin Manasses. Istorie bizantină. Domnia împăratului Mauricius (582-602). Cronica, texte și glosar de Ioan Bogdan. Pref. Ion Bianu. Iași: Socec, 1922. Mihail Psellos. Cronografia. Un veac de istorie bizantină (976-1077). Iași: Polirom, 1998. // // Antim Ivireanul. Opere. Ed. Gabriel Ștrempel. București, Minerva, 1972. Dimitrie Cantemir. Opere. Hronicul (ed. Stela Toma). Divanul (ed. Virgil Cândea). Istoria ieroglifică (ed. Nicolae Stoicescu). București: Ed. Academiei Române, 2003. ---. Descrierea Moldovei. Trad. Petre Pandrea. București: Minerva
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
P.P. Panaitescu. București: Ed. Academiei, 1959. Miron Costin. Opere. Ed. P.P. Panaitescu. București: Ed. pentru Literatură, 1965. Nicolae Costin. Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601. București: Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1942. Dionisie din Furna. Erminia picturii bizantine. București: Sophia, 2000. Dosoftei. Opere. Ed. N.A. Ursu. Vol. I. București: Ed. pentru Literatură, 1969. Însemnările Androneștilor. Ed. și studiu introductiv Ilie Corfus. București: Monitorul Oficial, 1947. Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Theodosie. Text stabilit de Florica Moisil
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
regno e la Gloria. Per una genealogia teologica dell'economia e del governo. Homo sacer II, 2. Pozza: Neri Pozza, 2007. ---. Opus Dei. Archeologia dell'ufficio. Homo sacer II, 5. Torino: Bollati Boringheri, 2012. Ahrweiler, Hélène. Ideologia politică a imperiului bizantin. București: Corint, 2002. [1975] Alain, Émile Chartier. Vingt leçons sur les beaux arts (7ème leçon). Préliminaires à la mythologie. Paris: Hartmann, 1943. Alexander, Paul J. Religious and Political History and Throught in the Byzantine Empire. London: Variorum Reprints, 1978. Alexandrescu
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Verlag. 1987. Gilson, Étienne. La filosofia nel Medioevo dalle origini patristiche alla fine del XIV secolo. Firenze: Scandicci, 1998. [1922] Gonord, Alban (coord.). Le Temps. Paris: Flammarion, 2001. Grabar, André. Les origines de l'esthétique médiévale. Paris: Macula, 1992. ---. Iconoclasmul bizantin. București: Meridiane, 1992. [1957] Guenée, Bernard. Histoire et culture historique dans l'Occident médiéval. Paris: Aubier, 1980. ---. Le métier d'historien au Moyen Âge. Étude sur l'historiografie médiévale. Paris: Sorbonne, 1977. ---. Politique et histoire au Moyen Âge. Recueil d
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
concepts fondamentaux de la psychanalise". Livre XI (1975). Lanza, D. și O. Longo (coord.). Il meraviglioso e il verosimile tra antichità e medioevo. Firenze: Olschki, 1989. Lavaud, Laurent (ed.). L'Image. Préf. Laurent Lavaud. Paris: Flammarion, 2000. Lazarev, Viktor, Istoria picturii bizantine. București: Meridiane, 1980. 3 vol. [1947-1948] Le Goff, Jacques. Civilizația occidentului medieval. București: Ed. Științifică, 1970. [1965] ---, Pierre Nora (coord.). Faire de l'histoire. Paris: Gallimard, 1974. 3 vol. ---. Tempo della chiesa e tempo del mercante. Torino: Einaudi, 1977. [1960
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
istorie în secolul XVIII românesc. București: Meridiane, 1990. ---. Cantemireștii. Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea. Iași: Polirom, 2010. [2009] Lossky, Vladimir. Teologia mistică a Bisericii de Răsărit. București: Anastasia, 1993. [1944] Maltese, Enrico Valdo. Dimensioni bizantine. Donne, angeli e demoni nel Medioevo greco. Torino: Paravia Scriptorum, 1995. ---, Umberto Albini (a cura di). Bisanzio nella sua letteratura. Milano: Garzanti, 2004. Mandelbaum, Maurice. The Anatomy of Historical Knowledge. Baltimore: John Hopkins UP, 1979. [1938] Mango, Cyril. La civiltà
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de l'image. Gloses. Paris: Seuil, 1993. Marrou, Henri-Irénée. Patristică și umanism. București: Meridiane, 1996. [1976] Martin, Hervé. Mentalités médiévales (XIè-XVè siècle). Paris: PUF, 1998 ---. Mentalités médiévales II. Représentations collectives du XIè-XVè siècle Paris: PUF, 2001. Matsoukas, Nikolaos. Istoria filosofiei bizantine. Cu o anexă despre scolasticismul Evului Mediu. București: Bizantină, 2003. [1981] Mazilu, Dan Horia. Varlaam și Ioasaf. Istoria unei cărți. București: Minerva, 1981. ---. Literatura română în epoca Renașterii. București: Minerva, 1984. ---. Proza oratorică în literatura română veche. București: Minerva, 1987
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și 19 (18-25 februarie 1993). Nicoară, Toader. Transilvania la începuturile timpurilor moderne (1680-1800). Cluj- Napoca: Dacia, 2001. Nicol, Donald M. Împăratul fără de moarte. Viața și legenda lui Constantin Paleologul, utimul împărat al romanilor. Iași: Polirom, 2003. Nicolescu, Corina. Moștenirea artei bizantine în România. București: Meridiane, 1971. Obolensky, Dimitri. Un commonwelth medieval: Bizanțul. București: Corint, 2002. [1971] Ostrogorsky, Georg. Storia dell'imperio bizantino. Torino: Einaudi, 1993. [1963] Ofrim, Alexandru. Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții în cultura tradițională românească. Brașov: Paralela 45, 2001
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
București: Humanitas, 1998. [1996] ---. Iisus de-a lungul timpului. Locul lui în istoria culturii. București: Humanitas, 2000. [1985] Piganiol, André. L'Empire chrétien. Paris: PUF, 1972. Piccini, Gabriella. I mille anni del Medioevo. Milano: Mondadori, 1999. Pippidi, Andrei. Tradiția politică bizantină în țările române în secolele XVI-XVIII. București: Corint, 2001. Platon, Al.-Florin. Societate și mentalități în Europa medievală. O introducere în antropologia istorică. Iași: Ed. Universității "Al.I. Cuza", 2000. Podlaca, Wladyslaw și Grigore Nandriș. Umanismul picturii murale post-bizantine. București
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Bruno Mondadori, 1997. Tristan, Frédérick. Primele imagini creștine. De la simbol la icoană, secolele II-VI. București: Meridiane, 2002. Talbot Rice, David. Byzantine Art. Norwich: Penguin Books, 1968. Tugearu, Liana. Miniatura și ornamentul manuscriselor din colecția de artă medievală românească. Manuscrise bizantine și grecești medievale târzii. Vol. I. București: Muzeul Național de Artă al României, 1996. Țigliu, Iolanda. Societate și mentalitate în Țara Românească și Moldova. Secolele XV-XVI. București: Paideia, 2003. ---. Între diavol și bunul Dumnezeu. Cler și cultură în Principatele Dunărene
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dintr-un studiu pe care l-am publicat sub titlul: "Imaginarul identitar românesc, între visul basileic și realitățile locale". Mesina (coord.), Discursul identitar la români 125-50. 20 Oikonomia: concept discutat de Marie-José Mondzain în legătură cu textele iconodulilor din perioada crizei iconoclaste bizantine (secolele VIII-IX); el adună semnificații multiple, reieșite din întâlnirea doctrinei Întrupării (imaginea naturală a divinului) și a icoanei (imaginea artificială) cu planul politic creștin de gestionare a bunurilor terestre de către instituția imperială și ecclesie. Conceptul este fundamental pentru constituirea viziunii
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
influenței slavilor de sud asupra culturii și a gândirii medievale românești este binecunoscută, nu o mai reiau aici (pentru o listă exhaustivă, vezi Mazilu, Recitind literatura română veche I 439-80). Interesante sunt observațiile pe care Mazilu le face asupra conținutului bizantin venit prin filieră sud-dunăreană; pentru referințe la filtrul medio-bulgar al țaratului lui Simeon, vezi și I 16-33. 23 O analiză atentă a valorii simbolice a însemnelor domniei - sceptrul, crucea, spada, lancea, coroana, lanțul de aur purtat la gât, tronul, costumul
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și de analiză a documentelor, precum și pe cunoscutul studiu din 1976 al lui Sorin Alexandrescu, dedicat culturii și civilizației noastre și republicat în volum, în 1998 (Paradoxul român). 25 Lucrarea lui Valentin Al. Georgescu descrie modul în care preluările juridice bizantine, nu foarte importante, au intrat în relație cu dreptul cutumiar și cu influențele, și mai puține, occidentale. 26 Pentru o analiză excelentă a rolului jucat de mitul fraților eponimi în imaginarul politic al întemeierii Constantinopolului, vezi Dagron, Naissance d'une
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Zahavi, Dan, "Inner Time-Consciousness and Pre-reflective Self-awareness", în Donn Welton (Ed.), The new Husserl. A critical Reader, Indiana University Press, Bloomington, 2003. Zizioulas, Yannis, (1) L'Être ecclésial, Labor et Fides, Paris, 1981. (2) Ființa eclesială, trad. Aurel Nae, Editura Bizantină, București, 1996. Abstract The discourse in this book is related to the problem of the judgment. In the first part of the book, some logical and philosophical aspects of the judgment are presented and three applications through which are revealed
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
rutene, cum observă Simion Florea Marian 11, care îl comunică cel dintâi sub o formă amplă, menționându-i originea mai veche slavă. I. A. Candrea 12, menționând descântece similare, tot din Moldova, în special din sud, el notează o filieră bizantină și origine încă mai veche regăsită la Marcellus Empiricus: "Fuge, fuge, dolor omnis nervorum dolor" etc. În zona comunei Independența, Galați, "boala copiilor" este izgonită în mod similar: "ieși duhule din cap, din creieri, din minte, din păr, din frunte
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
educație înaltă din care făcea parte și studiul muzicii; la vârsta de 35 de ani a îmbrăcat haina călugărilor benedictini devenind abate (regula benedictină acorda spațiu larg cântului coral); devenit diacon și trimis la Constantinopol, a luat contact cu liturgia bizantină în toată splendoarea ei; reîntors la Roma și făcut arhidiacon, i-a fost încredințat cubicularium (locul unde copiii erau educați la canto). Ca papă, a știut să accepte situația liturgică diferențiată a diferitelor biserici (pluralismul liturgic) și s-a dovedit
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
explicațiilor pentru problemele ce privesc Întreaga regiune. Rămâne ca element determinant, ce stăruie și apare În mai toate situațiile analizate, istoria comună, vecinătatea, viața socială comună. După o primă unificare prin includerea În Imperiul Roman, urmează lunga prezență a Imperiului Bizantin, urmată de aproape cinci secole de conviețuire În cadrul celui Otoman. În secolul al XIX-lea popoarele balcanice se eliberează unul după altul și se orientează, spontan, fiecare În parte, spre Centrul și Apusul Europei, spre Occident. Se imită coduri de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Oxonia, 1862, de Theodosie Athanasiu, Episcopul Romanului, Tipografia Cărților bisericești, București, 1923, 395 pp. 122 16. „Despre Rai și Scriptură. Despre iubirea lui Dumnezeu pentru noi. Despre <<Șezut-a Împărăteasa de-a dreapta Ta>>”, Introducere și traducere Preot Victor Manolache, Editura Bizantină, București, 59 pp. 17. „Cuvântări împotriva anomeilor. Către iudei”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul Profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2007, 405 pp. 18. „Primele patru omilii despre
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în elanul Duhului. Cînd schițează, de pildă, suita tematică a celor șapte Concilii ecumenice, părintele Scrima o înfățișează ca pe o înaintare în misterul Treimii, ca desfășurare doctrinară a noutății infinite, deja dată în revelația christică. Cînd interpretează ciclurile liturgice bizantine, el le înfățișează ca urcușuri ale omului pe cale de a fi deificat în realitatea împărăției, în misterul Zilei a Opta. Cînd expune temele isihasmului, el insistă pe experiența spirituală, dătătoare de cunoaștere noetică, teologală din care poate decurge formularea teologică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o relație ierarhică. Orientarea spre transcendent a societății înglobate în Biserică are preeminență față de orientarea spre contingent a aceleiași societăți înglobate în stat. Desigur, această delicată formulă de echilibru ierarhic nu a fost respectată în litera ei nici de împărații bizantini sau occidentali, nici de mai-marii Bisericii, dar a rămas totuși o normă pentru raportul dintre autoritatea spirituală și puterea temporală. Or, autoritatea spirituală consimte, în acest model, să nu aibă o expansiune nelimitată, să nu înglobeze toate aspectele realului, ci
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
așezate una lângă alta sau, în orașe, zece familii săsești. Profund originală, instituția românească a preluat din formele specifice de organizare ale sașilor, iar evoluția ei a fost influențată de funcția de punte de comunicație între Occidentul latin și Orientul bizantin pe care, prin transhumanța efectuată sau prin roire, această zonă etnoculturală a deținut-o de-a lungul timpului. Acest fapt este dovedit de diferențele specifice fiecărei comunități din satele din Mărginimea Sibiului care, spre deosebire de Nachbarschaft-ul săsesc, nu aveau o organizare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
provine și franțuzescul millet). Atunci când porumbul („păpușoi“ în Moldova) a luat locul meiului, numele popular al acestuia din urmă, „mălai“, s-a păstrat, desemnând porumbul măcinat. Nu știm ce denumire i se dăduse străvechii noastre fierturi din mei (și soldații bizantini cunoșteau o astfel de mâncare, numită „piston“), dar acesta era cu certitudine cel mai răspândit aliment: un misionar catolic aflat în trecere prin Muntenia deceniului al șaptelea din secolul al XVII-lea afirma că toată populația se hrănea cu „pâine
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
precum „Ce se mânca la curtea lui Basarab I?“ chiar nu pot găsi nici un răspuns? Adevărul este că, pe parcursul Evului Mediu (mai ales până în secolul XIII), se mânca aproximativ la fel pe toată întinderea continentului, cu excepția spațiului mediteraneean aparținând Imperiului Bizantin, care păstrase în mare măsură gastronomia romană antică. Pretutindeni în afara acestei zone domnea ceea ce M.F.K. Fisher numește, în Fantoma lui Brillat-Savarin, „era tenebrelor“: „Gastronomia, ca toate celelalte arte, a slăbit, s-a clătinat, s-a rarefiat până la a cădea în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]