8,305 matches
-
și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, 29 iunie 2006. Pentru Comisie Mariann FISCHER BOEL Membru al Comisiei Anexă Codul NC Descrierea mărfurilor 1302 32 - - Mucilagii și agenți de mărire a vâscozității, derivați din roșcove, din boabe de roșcove sau din semințe de guar, chiar modificați: 1302 39 00 - - altele ex 1702 60 95 - - sirop tartinabil și sirop pentru producerea de "rinse appelstroop" 2102 10 - Drojdii active ex 2102 20 - Drojdii inactive 2207 10 00 - Alcool etilic
32006R0967-ro () [Corola-website/Law/295344_a_296673]
-
în oțet sau acid acetic (excl. cea uscata, congelată) 2005.90.75 kg S 15.33.14.62 Mazăre preparată sau conservată (altfel decât în oțet sau acid acetic, uscată, congelată) 2005.40 kg S 15.33.14.63 Fasole boabe preparată sau conservată (altfel decât în oțet sau acid acetic, uscată, congelată) 2005.51 kg S 15.33.14.64 Altă fasole preparată sau conservată (altfel decât în oțet sau acid acetic, uscată, congelată) 2005.59 kg S 15.33
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
rapiță salbatică 2306.4 kg S 15.41.31.90 Turte și alte reziduuri solide, rezultate din extracția grăsimilor/uleiurilor vegetale (inclusiv semințe de bumbac, de in, de nucă de cocos, copra, nuci sau miez de nuci de palmier; excl. boabele de soia, floarea soarelui, rapiță sau de rapiță sălbatică) 2305 + 2306 [.10 + .20 +.50 + .60 + .70 + .90] kg S 15.41.32.00 Făinuri și grișuri din fructe și semințe oleaginoase (excl. cele de muștar) 1208 kg S NACE 15
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
de pelete de grâu 1103.20.60 kg S 15.61.32.50 Pelete din ovăz; porumb, orez, secară, orz și alte cereale (excl. grâul) 11]03.20 (.10 + .20 + .30 + .40 + .50 + .90) kg S 15.61.33.33 Boabe de cereale prelucrate decojite, presate, sub formă de fulgi, lustruite, tăiate sau zdrobite (excl. orezul) 1104 [.12 + .19 + .2] kg S 15.61.33.35 Germeni de cereale, întregi, presați, sub formă de fulgi sau zdrobiți (excl. orezul) 1104.30
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
Musli pe bază de fulgi de cereale neprăjiți 1904.20.10 kg S 15.61.33.53 Alte preparate alimentare obținute prin expandarea sau prăjirea cerealelor 1904 [.10 +.20.9] kg S 15.61.33.55 Cereale sub formă de boabe: prefierte sau preparate in alt mod (excl. porumbul) 1904 [.30 + .90] kg S 15.61.40.30 Orez semialbit sau albit, chiar sticlos sau glasat (inclusiv orez camolino) 1006.30 kg S 15.61.40.50 Orez sub formă de
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
S 29.32.63.53 Incubatoare și clocitoare pentru avicultură 8436.21 buc. @ S 29.32.63.55 Mașini pentru avicultură (excl. incubatoarele și clocitoarele) 8436.29 buc. @ S 29.32.64.00 Mașini pentru curățat, sortat sau triat semințe, boabe sau legume uscate 8437.10 buc. S 29.32.65.30 Mașini pentru silvicultură 8436.80.10 buc. S 29.32.65.40 Jgheaburi automate pentru adăpare 8436.80.91 buc. S 29.32.65.50 Alte mașini și utilaje
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
sfoară.frânghii.săpun sau lumânări.Se mai fabrică cazane de rachiu erau fabrici de ulei și sucuri și esențe de fructe. Se mai găsesc silozul de cereale aparținând SC « CEREALCOM » GALAȚI cu o capacitate de depozitare de 37000 one de boabe și 50000t știuleți. Unități de artizanat și împletituri: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ivești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (75,95%), cu
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
Scobinți, d-nul Dumitru Hriscu. Femeile și fetele prezente, cântau cântece satirice, spuneau snoave, povești, ghicitori, jucau tot felul de jocuri distractive, dar nu uitau nici să bârfească tot ce se vorbea prin sat, despre unii și altii. Se mâncau boabe de cucuruz fiert, crupe, covarsă, mălai, sarmale, pâine pe vatra, cozonac, colaci, fructe uscate, nuci, alune și alte bunătăți, pregatite de gazdă sau aduse de celelalte femei. Dupa venirea feciorilor, sporul lucrului scădea considerabil, aceștia luându-le fusul pentru a
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
de pe poieți se depozita fân, iar pe căpriorii șurii se depozitau de obicei snopii cu cerealele în pai. Șura se transforma iarna în arie pentru îmblatitul cerealelor, adică se slivesea cu argilă amestecată cu pleavă pentru a nu se risipi boabele printre crăpături și găurile de acolo. De obicei, șura mare, acoperită cu paie, se consruia ceva mai departe de casă, să zicem la 70 - 80 de pași, pentru ca în eventualitatea unui incendiu să nu ardă și casa. Gardul șurii. De-mprjurul
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
Cernei, o așezare hallstattiană timpurie. Tot aici s-au mai descoperit materiale ceramice Coțofeni, române și medievale timpurii. a puțuli = a curăța (germ. putzen) a răcăși = a face curățenie a slobozi = a da drumul, a elibera a zmicura = a curăța boabele de porumb de pe știulete a zminti = a greși abros = prosop ai = usturoi (fr. ail) aite = răcituri, piftie belehâză = piele atârnata blid = farfurie boactăr = conductor bolta = alimentară bolund = nebun budigăi = chilotei cu mânecuța bumb = nasture buraca = ceață cetârnă = streașina chischineu = batic
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
mari, butoaie; căbată= sarcină care va trebui îndeplinită de cineva; căbăcit (despre teren)=tasat, bătut de ploaie, animale; cituș=buchet de flori, plante aromatice; ciuză= elementul de legătură între mânerul (=coada) îmblăciului și hădarag (=bara=elementul care prin lovire detașază boabele de grâu din spic), făcut de regulă din piele dar și din sfori de cănepă împletite, caz în care se numesc grumăzele; cărigă=una din piesele rotunde în formă de roată care închid găurile ploatănului (plitei) de la sobă (sunt trei
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
în timp pe fânețele din jurul satului pentru a ,gunoii” (îngrășa) locurile respective. În timpul iernii oile erau adăpostite de asemenea în staule, așezate în grădinile caselor, unde erau hrănite cu: fân, tulei de porumb și din când în când făină sau boabe de porumb. Bovinele se țineau iarna în grajduri care aveau iesle în care se punea hrana (fân, tulei de porumb și uneori boabe de porumb). Începând de primăvara până toamna bovinele erau duse la câmp la pășune, împreună cu celelalte animale
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
grădinile caselor, unde erau hrănite cu: fân, tulei de porumb și din când în când făină sau boabe de porumb. Bovinele se țineau iarna în grajduri care aveau iesle în care se punea hrana (fân, tulei de porumb și uneori boabe de porumb). Începând de primăvara până toamna bovinele erau duse la câmp la pășune, împreună cu celelalte animale, după următorul program: - lunile aprilie-mai pe deal, sub pădure unde erau fânețe, - lunile iunie-iulie se duceau la munte, unde erau pășunile bogate, - luna
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
din două bucăți de lemn, una mai lungă și alta mai scurtă, legate cu o curea de piele, având de secole o formă comună, în toate satele. Subsemnatul a putut vedea în copilărie (deceniul anilor '30), folosirea înblăciului pentru desprinderea boabelor de fasole uscată de pe vrejii ( tulpina fasolii ) și extragerea acestora din teci. Bâta cu o măciucă la un capăt, unealtă pastorală, era folosită pentru sprijin, ca răboj pentru număratul animalelor, armă de apărare sau pentru transportat traiste mai grele. La
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
din casă în casă, iar sătenii ieșeau la poartă cu colaci, mere, nuci, bomboane și bani mărunți. Fetele tinere își dădeau de soroc în seara de ajun sau de anul nou, se așezau pe masă pahare sub care se puneau boabe de porumb și fasole (fără să vadă ele) și apoi se ridicau să vadă surpriza: dacă se măritau sau nu anul care vine. De Bobotează tot satul mergea la apă, la Strei, de unde se întorceau încolonați cu prapuri și cu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și în prezent în unele gospodării), - bănieși - locuitori ai cătunului ,Valea lui Ion”din vecinătatea satului Livadia, care aveau meseria de dulgheri, producători de unelte agricole, - bilță - capcană pentru șoareci, - blăcii - unealtă pentru bătutul cerealelor păioase sau fasolii în vederea separării boabelor, care era confecționată din două bucăți de lemn una mai lungă, ținută în mână, de care era legată printr-o curea de piele o bucată mai scurtă, mobilă care bătea produsele de prelucrat, - boltă - prăvălie, - brăcinar - un fel de curea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
să vină, urare adresată evident celor pe care-i ating cu nuiaua. Și în Somușca este nelipsit „Plugușorul” sau „Uratul de Anul Nou”. În dimineața de Anul Nou se umblă și aici „cu semănatul”, corindătorii aruncând în fața gazdelor, pe jos, boabe de grâu sau de porumb în timp ce rostesc o serie de cuvinte care redau dorința de noroc și prosperitate în toate în noul an care urma să vină. La Paști se făceau și de fac ouă roșii, culoarea roșie simbolizînd sângele
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
ceilalți snopi sub formă de cruce cu spicele spre interior,iar în vârf se așeza alt -popa - cu spicele spre apus. După 3-4 săptămâni de la seceriș snopii erau transportați în sat, depozitați pe arie și apoi se proceda la scoaterea boabelor din spice(treieratul). Pentru această lucrare se folosea-imblaciul-(două bucăți de lemn rotund,una mai lungă(180 cm) și alta mai scurtă(30 cm) legate cap la cap). Snopii de grâu erau așezați pe două rânduri cu spicele în interior
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
bucăți de lemn rotund,una mai lungă(180 cm) și alta mai scurtă(30 cm) legate cap la cap). Snopii de grâu erau așezați pe două rânduri cu spicele în interior și se loveau cu îmblăciul până se scuturau toate boabele din spic. Paiele se scuturau de boabe cu furca din lemn, iar boabele se scuturau și se vânturau de pleava la vânt și cu ciurul. Un alt procedeu era călcatul spicelor din snop cu caii sau boii până la apariția batozelor
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
180 cm) și alta mai scurtă(30 cm) legate cap la cap). Snopii de grâu erau așezați pe două rânduri cu spicele în interior și se loveau cu îmblăciul până se scuturau toate boabele din spic. Paiele se scuturau de boabe cu furca din lemn, iar boabele se scuturau și se vânturau de pleava la vânt și cu ciurul. Un alt procedeu era călcatul spicelor din snop cu caii sau boii până la apariția batozelor de mână care erau acționate de patru
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
30 cm) legate cap la cap). Snopii de grâu erau așezați pe două rânduri cu spicele în interior și se loveau cu îmblăciul până se scuturau toate boabele din spic. Paiele se scuturau de boabe cu furca din lemn, iar boabele se scuturau și se vânturau de pleava la vânt și cu ciurul. Un alt procedeu era călcatul spicelor din snop cu caii sau boii până la apariția batozelor de mână care erau acționate de patru oameni și a batozelor care erau
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
unui trai îmbelșugat. Grâul se cosea cu coasa, se strângea în claie de paie, se încărca în căruțe și apoi se ducea la „ceată”. Ajunși la ceată, aceste claie se descărcau cu furcile și se introduceau în batoze care separau boabele din grâu de spice. Acestea din urmă se foloseau iarna pentru încălzire, dar și la fiertul mâncării. Hrana nu era prea diversificată și nici vasele din care se mânca. Membrii unei familii mâncau cu toții, cu lingură de lemn, dintr-o
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
pe acoperiș este bine să se pună crenguțe de tei, pentru a o feri de tunet. (Dumitru Copil) Ca să aibă noroc în toate și să fie ferit de rele, omul e bine să poarte la el trifoi cu patru foi, boabe de grâu de primăvară, sau „argint viu”. Femeile de obicei pun aceste lucruri într-o pană de gâscă pe care fetele o vor purta ascunsă în păr sau la sân, iar băieții la pălărie. Nu e bine să îți intre
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
prea mare de timp, de o lună-două, ținându-se cont să nu se potrivească în post. In acest interval este bine ca tinerii să se păzească, ca nu cumva să-i despartă cineva. In acest scop vor purta la ei boabe de grâu de primăvară, argint viu și vor îmbrăca pe dedesubt o haină întoarsă pe dos. Nașii se aleg din timp, dintre oamenii de frunte ai satului, ori rămân nașii de familie când este posibil. Ei participă și la „târg
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
sare, că și fiu io cea mai mare.” Atunci soacra mare înjură în gând „O labă dă rac și-on pui dă drac” sau chiar și mai rău. Mireasa stropește cu busuiocul muiat în apă în patru părți, apoi aruncă boabe de grâu în sus, iar oamenii se reped să le prindă, deoarece ele semnifică rodnicia. La fel se procedează și cu colacul; toți se reped să-l prindă, apoi îl impart între ei și-l mănâncă. Dacă colacul este prins
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]