8,551 matches
-
despre numărul foarte mare de atelaje care transportau lenul si scândura pentru acoperiș și care i-a impresionat pe sătenii din Satul din Jos. Se zice că convoiul de care era mai lung de zece km, că la intrarea primului car în Sălciua, nu ieșise ultimul de pe Valea Poșăgii de unde se aducea materialul de construcție. Sătenii s-au împotmoli cică chiar în final lucrului. Nu se găsea un binevoitor care să se depluseze cu caru 300 de km pentru a aduce
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
au retras la Sebeș, rămânându-i numai 10 din 30 de tunuri. Vorpostul, avanpostul lui Bem, s-au fost înconjurat de 5 campanii de ai noștri, dând armata lui Bem de ei, i-au fugărit cu putere, venindu-le un car cu munițiune care îi va prinde bine lui Bem, că nu prea avea aici, s-ar părea că s-ar trage către Deva. Ai noștri îi persecută. Să înștiințezi pe Buteanu, Teleki și comandantele din Deva, că Sassebeșul arde. Lagărul
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
de un monah; menționarea corectă a rangurilor și titlurilor pe care le aveau slujitorii bisericești, trecuți în pomelnic - mitripolit, episcop, arhiereu, arhimandrit, egumen, monah, ieromonah, ierodiacon, duhovnic, clisiarh (Grigore), eclesiarh al Mitropoliei (Cozma) - constituie dovada că scriitorii au fost monahi car cunoșteau bine terminologia bisericească; referiri la vestiții copiști și miniaturiști din Mănăstirile Neamț și Putna - Gavriil, Paladie, Teodor - de asemenea, demonstrează că alcătuitorii pomelnicului erau monahi; în sfârșit, cine putea ști mai bine de unde erau unii monahi, ctitori și binefăcători
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
instalat la distanța cea mai mică de țara pecenegilor. Dimpotrivă, rațiunile militare impuneau ca acești ostași pecenegi să nu fie vecini cu frații lor, care erau inamici potențiali. Pecenegii au fost printre primii nomazi asiatici care au utilizat în luptă carele. Călăreții pecenegi foloseau arcul compozit scurt, securi de luptă, arcanul, lănci ușoare și purtau îmbrăcăminte de zale și armuri compuse din plăcuțe de metal. red kaganate www.kipchak.com
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
de rezultatul acestei partide și de modul în care s-a desfășurat; înaintea ultimei runde aveam 4,5 puncte iar maestrul Ungureanu Vlad 5 puncte; după această partidă am acumulat 5,5 puncte. Iată că buturuga mică poate să răstoarne carul mare ! Partida numărul 12 Pe maestrul vasluian Munteanu Gheorghe l-am cunoscut în perioada în care eram elev de liceu, cam prin anii 1986-1987. Participînd la cîteva concursuri organizate la Vaslui i-am atras atenția și, astfel, m-a legitimat
13 partide alese ?i comentate by Hanga Wylly () [Corola-other/Science/83869_a_85194]
-
Iamnaia), a mormintelor ornate cu ocru (morminte cu fosă sau puț), existentă cu circa 3000 ani î.Hr.. Mobilitatea culturii gorganelor a facilitat expansiunea ei în întreaga regiune corespunzătoare culturii Iamna. Ei îi sunt atribuite domesticirea calului și, mai târziu, utilizarea carului primitiv. Prima evidență arheologică a domesticirii calului provine din din nordul Mării de Azov, Ucraina, și ar corespunde nucleului unei culturi PIE sau proto-PIE din mileniul al V-lea î.Hr... Cel mai vechi car (cca. 2000 ani î.Hr.) a
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
calului și, mai târziu, utilizarea carului primitiv. Prima evidență arheologică a domesticirii calului provine din din nordul Mării de Azov, Ucraina, și ar corespunde nucleului unei culturi PIE sau proto-PIE din mileniul al V-lea î.Hr... Cel mai vechi car (cca. 2000 ani î.Hr.) a fost descoperit în apropierea lacului Krivoi. Expansiunea ulterioară în afara stepelor a dus la apariția unor culturi hibride, zise culturi „"kurganizate"” după termenul folosit de Marija Gimbutas, cum ar fi cultura amforelor globulare spre vest. Aceste
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
nevoie mașina de scris putea fi înlocuită cu una similară. Schimbarea hârtiei se făcea manual. Se putea comanda fie imprimarea dintr-un set de 16 caractere (codul 14 nu era folosit) format din cifre, spațiu, minus, punct, virgulă și întoarcerea carului (combinația CR+LF), fie dintr-un set de 30 de caractere (codul 31 nu era folosit) format din spațiu și cele 26 de litere ale alfabetului englez, la care se adăugau literele cu diacritice „ă”, „î”, „ș” și „ț”. Selectarea
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
1905." Pe peretele de la intrare se află și un pomelnic al ctitorilor în care sunt menționate numele celor care au contribuit la refacerea bisericii: Tot în pronaos, pe partea dinspre nord, chiar deasupra ferestrei, este zugravit Sf. Proroc Ilie cu carul de foc, probabil pentru faptul că la Sf. Ilie se ține hramul satului Bala de Jos. Acum biserică se află la a treia reparație importantă, ce se execută în timpul păstoririi preotului Ionuț Blidaru Semenescu cel care îndeplinește și funcția de
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
dalele de piatra de la pardoseala prăbușită din interior din pricina mormintelor și se pardosește cu cărămidă și i se adaugă în fata un pridvor de 6,60 m pe 6,60 m. În anul 1923 se înlocuiește catapeteasma veche măcinata de cari și igrasie și se pictează de către pictorul Zarna din Focșani. În anul 1990, cu binecuvântarea Prea Sfințitului Eftimie, Episcopul Romanului, au început lucrările de restaurare sub îndrumarea prof. arh. Alexandru Cișmigiu și asist. universitar Mircea Crișan, sub atenta supraveghere a
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
dalele de piatra de la pardoseala prăbușită din interior din pricina mormintelor și se pardosește cu cărămidă și i se adaugă în față un pridvor de 6,60 m pe 6,60 m. În anul 1923 se înlocuiește catapeteasma veche măcinată de cari și igrasie și se pictează de către pictorul Zarna din Focșani. În anul 1990, cu binecuvântarea Prea Sfințitului Eftimie-Episcopul Romanului, au început lucrările de restaurare sub îndrumarea prof. arh. Alexandru Cișmigiu și asist. universitar Mircea Crișan, sub atenta supraveghere a preotului
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
documente arheologice care s-au găsit fără să atragă atenția cuiva că acestea sunt de o valoare mare, având o importanță deosebită. Am putea afirma existența umană pe acest teritoriu în jurul anului 800 i.e.n., dovedit de obiectele găsite ca un car de bronz în miniatură, datând din prima perioadă a fierului neolitic(Ghidul județului Hunedoara, Octavian Floca) Cuvântul sau numele de Vaidei, nu se poate ști cum s-a născut,deși sinonimul acestuia Vai-de-ei este bine cunoscut din trecutul îndepărtat până în
Vaidei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300563_a_301892]
-
fost demolată de către enoriași. Probabil datorită situației materiale precare, locuitorii satului nu și-au permis construirea unei biserici noi, de aceea au găsit soluția de a cumpăra o veche biserică de lemn din satul Roșia și a o aduce cu carele cu boii în sat. Această acțiune a avut loc în anul 1809 în timpul păstoriri preotului Pavel Popovici. Lucrări de reparație a edificiului au avut loc în anul 1966, precum și între anii 1986-1989 în timpul păstoririi actualului preot paroh, Tiberiu Pavel. Modificările
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
drumul principal se oprește în Bărăștii Iliei, fără să mai meargă spre alt sat. La vărsarea Pârâului Corbului în Valea Bărască pe malul stâng al acestuia există amenajat un drum pe care se poate merge pe jos (=celnic), cu calul, carul, căruța, mașina de teren, până la șaua de lângă Țuclă, se coboară pe Petriceaua (o culme de deal cu pantele de aprox. 45 grade) până la satul Furcșoara (aproximativ 5km distanță). La vărsarea Pârâului Cișerii (Valea Oneștilor) în Valea Bărască, pe lângă acesta se
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
purtată de un om, straiță, desagi, legătura, altele decât vipt; -crumpi=cartofi; -cârșeag=ulcior de pământ; -creginșioase=credincioase; -cogili=cotrobăi, căuta dezordonat ceva undeva; -ciocâlteu, ciocârceu=băț de lemn(corn) ori de metal cu care se fixează jugul de ruda carului ori de tânjala plugului; cișcineu=batic; cart=vas vonfecționat din doage de lemn (de regulă de brad) cu mâner care se folosește la transport, păstrat și băut apa de capacitate 0.2-3 l (în sistemul anglo-saxon există o u.m
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
care dăunează recoltele de la cele din fundu pământului până la cele din naltu cerului (în vechea slava gadĭ=șarpe); giumică=rupe, mărunțește de regulă pâinea ori mălaiul; gujbă=colier, bandaj, legătură pusă fie pentru a îmbina (lega) două piese la plug, car, gard fie pentru a consolida provizoriu o piesă ruptă ori slăbită. Se confecționează din ață de tei, curpeni, sfoară de cânepă, metal; giloc=imediat; gesta,geasta=de ăsta,de asta; giufe=chibrituri; gârlici= partea îngustă de la intrarea de regulă în
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
regulă se pregăteste materia pentru pâine ori mălai (produs de panificație oarecum similar cu pâinea nu făina de mălai); pișioruș=tija din lemn, mai rar metal care servește la reglare distanța (ex.adâncime la plug) ori reazem (ex.la ruda carului, tînjală; poncăli= ciondăni ușor fără ceartă; potricală=preducea=dispozitiv de găurit piele, cauciuc, material textil la opinci, ciur de piele, cojoace; porñituri=alunecări de teren de regulă mai mici ca buiturile; prășcilă=șindrilă; peană=floare (model) cusută pe ceva; pcică
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
porțiune de drum cu o pantă foarte mare; pagină= poiană si/sau platoaș înconjurate de regulă din două sau trei părți de ridicături (dealuri, dâmburi) ori prăpăstii; pciatră= piatră (stâncă, pietriș, prundiș); pălămari= funie mai lungă folosită la legat ruda carului peste fân, paie, grâu netreierat în timpul transportului (se pare că denumirea vine de la "părâmă" deorece până după 1950 în nomenclatorul ,meseriilor era "părâmar"=confecționer părâme (funii mai groase)); pintăr, pintar= fabricant de obiecte (vase) din lemn ca: carturi, găleți, gioabe
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
din lână, aba, pănură din care se confecționează: șube, ciaoreci,cergi, desagi, străiți, laibere, lăibăruțe; sârbituri=țesături din in ori cânepă făcute la războiul de țesut; șărămpău= șanț mai mărișor făcut de regulă de torenții ploilor repezi ori de roțile carelor împedicate; șciofârnog= ființă cu defecțiuni la unul ori mai multe picioare; șubă cu căpeñeag=șubă (palton) de aba lungă până mai jos de genunchi cu glugă . -"cu litera T" -tăce=toate; trâbe=trebuie; told=băț, bară din lemn ori metal
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
roșii, prăjituri și vin. Cel mai important dintre toate balurile era cel al Culesului Strugurilor, vestitul Szüreti Bál, organizat toamnă după recoltarea viilor. Această petrecere în cinstea lui Bachus debuta cu o paradă pe străzi, în fruntea alaiului mergând un car tras de cai. Imediat dupa car mergeau lăutarii, care interpretau cântece de pahar. Câtva tineri împărțeau vin oamenilor și le invitau la bălul de peste noapte. Petrecerea ținea până a doua zi în zori. Sărbătoarea recruților recruții: recruții organizau un joc
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
important dintre toate balurile era cel al Culesului Strugurilor, vestitul Szüreti Bál, organizat toamnă după recoltarea viilor. Această petrecere în cinstea lui Bachus debuta cu o paradă pe străzi, în fruntea alaiului mergând un car tras de cai. Imediat dupa car mergeau lăutarii, care interpretau cântece de pahar. Câtva tineri împărțeau vin oamenilor și le invitau la bălul de peste noapte. Petrecerea ținea până a doua zi în zori. Sărbătoarea recruților recruții: recruții organizau un joc sâmbătă seară înainte de a pleca în
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
la casa mirelui unde alaiul, după cununie, era primit cu o chiuitură de soacra mare: "„Bine-mi pare ca-ți vinit Că de mult v-am tăt dorit”". Mai nou, nunta este făcută la Căminul Cultural. O dată cu alaiul sosea și carul cu zestre al miresei, care era descărcat în fața nuntașilor pentru ca aceștia să fie martori la mulțimea țesăturilor și cusăturilor aduse de mireasă. Nuntașii intră apoi la masă și începe petrecerea, acompaniată de taraful de ceterași, la cântec și la joc
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
cer să fie socotiți embaticari, nu clăcași. Departamentul Treburilor din Lăuntru face cuvenita cercetare, iar la 4 iunie 1835 domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica a constatat că învoiala pe care stroeștenii au avut-o cu mănăstirea Bistrița „este împotriva Regulamentului Organic carele prin articolu 146 au desființat toate asemenea obiceiuri și așăzământuri”. El poruncește „"a să supune numiții lăcuitori la răspunderea datoriilor proprietaricești întocmai după legiuirile pomenitului Regulament, făr’ de nici o osebire, ca unii ce se află pe proprietate străină"”. Din acest
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
sunt nesupuși sfătuirei și sunt hotărâți a face una ca aceasta." "Pentru aceea nu lipsesc a arăta Măriii Tale rugându-mă să fie luminată poruncă către dumnealor boieri ispravnici ca să-i înfrâneze dă un lucru ca acesta făr’dă lege, carele după pravilă nu numai este oprit este ci și supt înfricoșat blestem puși unii ca aceștia, încă și pedeapsă li se cuvine ca unor neascultători dă biserică, spre învățătura și altora." "Ci, aceasta rămâne la voința Mării Tale, după care
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
prepararea țuicii de prune, mai slabă de 15-20 grade, din care se putea consuma cantitativ mai mult, iarna mai ales fiartă. Iarna ocupația de bază era îngrijirea animalelor în grajduri (hrănire, adăpare și curățire) și transportul gunoiului de la animale cu carele sau săniile pe terenurile cultivabile, pe holde. În cursul iernii femeile torceau cânepa sau lâna și țeseau la războaie pânzele, țesăturile din cânepă și lână, precum și covoare, pături, pricoițe, stroițe, desagi, etc. În general acestea erau activitățile economice ale sătenilor
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]