8,340 matches
-
înciudat de incapacitatea lui creatoare, a izbit cu toiagul în apele primordiale și în locul acela s-au deschis și s-a ridicat falnic un brad fosforescent" 318. În mentalitatea populară românească, bradul are o triplă semnificație, fiind arbore cosmic, arbore ceresc și arbore al vieții: "Sus în vârful muntelui / crește bradu´ brazilor, / de mare și înfoiat / tot ceru´ l-a îmbrădat, / soarele în cetini, / luna între ramuri / mii și mii de stele, / între rămurele" 319. Bradul este nelipsit de la ceremoniile și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Gândul din iuțimea fulgerului. / Și a suflat peste el cu duhul / Și l-a-nviat / Și-a alcătuit slove de carte / Din patru părți ale lumii / Și i-a pus numele Adam."137 Omul Cosmos reprezintă liantul mitic dintre lumile originare, lumea cerească și lumea pământească: "Dumnezeu că s-a gândit / Cerul și pământul o zidit (...) / Iar după-aceea-a făcut / Din jos despre răsărit, / Deasupra pe pământ, / Un rai mititel, / Mândru, frumușel, / Pe patru stâlpi de argint. / Și apoi l-a-mpodobit / Cu lumini de cununie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în pasăre (Legenda ciocârliei, Legenda Florii-Soarelui, Legenda cicoarei).80 În majoritatea legendelor, Soarele apare ca un bărbat frumos, persoană sacră (Sfântul Soare), cu simț justițiar, încălzind și luminând Pământul peste tot, la fel. În mentalitatea arhaică, Soarele era un cavaler ceresc care a zidit Mănăstirea Albă din "prundul mării", pentru Iana Sânziana.81 În mitologia protodacică, alături de cultul focului, s-a dezvoltat un adevărat cult al soarelui, exprimat prin alegorii și simboluri: carul solar, roata solară, discul, cercul, spirala solară, figurine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
simbol al Crăciunului, ca sărbătoare a solstițiului, a morților, a nașterii lui Hristos, ca început al anului. Roțile de foc, atestate și la germani wepelrot , sunt aprinse de Crăciun și rostogolite de pe un deal, amintind de drumul soarelui pe bolta cerească.87 Colacul antropomorf, ca semn al soarelui, se cocea de Crăciun și se păstra până primăvara, la Mucenici, când, la pornirea plugului, era pus în coarnele boilor pentru a fi mâncat, în țarină, de gospodari și de animale, sau era
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Rusalii. De Sânziene, timpul se sacralizează, devenind propice culesului plantelor de leac, dar și deslușirii sorții, în cununa aruncată pe casă sau în cursul râului, simbolizând, astfel, consacrarea destinului, atât în spațiul uman, cât și în spațiul cosmic al aștrilor cerești: "Șoimanul de soare / E puternic mare, / Umblă să se-nsoare, / Vremea i-a venit / De căsătorit / Și el că mi-și umblă, / Crez, de nouă ani, / Crez, pe nouă cai. / Patru a oborât, / Cinci a ciumpăvit / Și el m-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Arhanghelului. De Arhanghel să aprinzi o lumânare la biserică și aceea luminează în veci, precum și pentru cei spânzurați, înecați etc. Totdeauna la Sfântul Arhanghel să te rogi."197 Într-o povestire bucovineană, în care se prezintă Nașterea lui Isus Hristos, "luminătorii cerești" se coboară pentru a consfinți minunea împletirii pământescului cu cerescul: "La ea (Maica Domnului) s-au coborât soarele și luna și au venit în rodini."198 În perioada celor 12 zile sacre, ale sărbătorilor de iarnă, soarele și luna desăvârșesc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aceea luminează în veci, precum și pentru cei spânzurați, înecați etc. Totdeauna la Sfântul Arhanghel să te rogi."197 Într-o povestire bucovineană, în care se prezintă Nașterea lui Isus Hristos, "luminătorii cerești" se coboară pentru a consfinți minunea împletirii pământescului cu cerescul: "La ea (Maica Domnului) s-au coborât soarele și luna și au venit în rodini."198 În perioada celor 12 zile sacre, ale sărbătorilor de iarnă, soarele și luna desăvârșesc timpul și spațiul, convertind lumea profană la minunea creației. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a da, / Eu pe laiță m-oi culca, / Pe fereastră mi-i fura, / La lună ne-om cununa, / Soarele ne-a judeca!"206 Luna tăinuiește trăirile sufletești ale omului și participă la zbuciumul lăuntric: "Frunză verde măr domnesc, / Of, împărate ceresc, / Mai dă-mi zile să trăiesc; / Cu puica să mă-ntâlnesc. Două vorbe să-i vorbesc / Ș-apoi să mă săvârșesc. / Nu știu luna-i luminoasă, / Ori puicuța-i preafrumoasă. Nu știu luna pe cer merge / Ori puica la apă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pasăre; la sărbătorile de primăvară, vechii perși își dăruiau ouă de diferite culori; la sărbătoarea zeului Ianus, tinerii romani își trimiteau ouă roșii, împreună cu alte daruri. La început, ouăle se vopseau cu plante, în galben, reprezentând culoarea soarelui pe bolta cerească, și în roșu, culoarea soarelui la răsărit și apus. Astăzi, imaginea arhetipală a oului a fost preluată de creștinism, fiind un simbol al Mântuitorului care părăsește mormântul și se întoarce la viață, asemenea puiului de găină ieșit din găoace. Prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apotropaic, "pasărea de fier" este invocată în descântece, fiind considerată un adevărat taumaturg. Fierul, extras din măruntaiele pământului, este de origine divină, protejând împotriva răului. Asocierea pasăre fier construiește principiul dualității i-materialitate / materialitate, făcând posibilă comuniunea dintre pământesc și ceresc. Într-un descântec pentru "durere de cap", realitatea imediată capătă valențele fierului, tocmai pentru a fi apărată de puterile malefice: "La stânca de fier, / O pasăre de fier / O scos puii de fier, / Cu clobanț de fier, / Cu aripi de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Pentru pasărea care roagă pe Dumnezeu, / Care roagă pe Dumnezeu să rodească grâul, / Să fie spicul ca brâul preotului / Și snopul ca preotul."319 În preajma solstițiului de iarnă, pasărea-suflet din colinde este reprezentată ca simbol al comuniunii dintre pământesc și ceresc: "Voi, sfinților, stați aici, / Eu mă duc cu îngerii / Pe cărarea-ntr-aurită. Unde raiul îi gâcit, / Este-un pom în drum înflorit / Tăt cu mere și cu pere, / Da nu-s mere și cu pere, / Da nu-s mere, nici nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mitic, șarpele este un erou civilizator care se întrupează și se jertfește pentru neamul omenesc. Ca imago mundi, șarpele este într-o permanentă interdependență cu cele patru elemente universale: trăiește în pământ sau în apă, veninul său are proprietățile focului ceresc sau a focului htonian, iar, ca șarpe înaripat, aparține văzduhului, aerului. Ca întruchipare a primordialului, a pământului și a apei, a amestecului dintre elementele naturii, șarpele este și un simbol al Logosului divin, al rațiunii supraumane. Ca mitologem universal, șarpele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ascunse Lâna de aur, Grădina Hesperadelor, iar în China, Perla dar este și un principiu activ, ordonator și creator, ipostază regală care străjuiește ritmurile vieții. Liant ontologic între cer și pământ, balaurul simbolizează dualismul existențial yin yang care ordonează manifestarea cerească, pluvială, terestră, acvatică și subterană.360 În mitologia românească, balaurul își are obârșia în comuniunea gnoseologică dintre elementele primordiale care devin active printr-un ritual solar, ipostaziat de cercul sacru al șerpilor întemeietori de viață nouă: "Balaurii se fac așa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este o cunoaștere eminamente subiectivă - deoarece presupune o cunoaștere a „sufletului” prin suflet - ci și faptului că ea ne pretinde să realizăm o obiectivă cunoaștere de sine și a condiției noastre În lume. * „Conștiință! Conștiință! Instinct Dumnezeiesc, voce nemuritoare și cerească, judecător fără greș al binelui și răului!. Fără tine nu simt În mine nimic, care să mă ridice deasupra dobitoacelor.” (J.J. Rousseau) Într-adevăr, conștiința, care raportează totul la ideea de responsabilitate (individuală sau socială), este creatoare de luciditate. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pot fi remediate printr-un simplu regret, sau prin scuze de circumstanță. * „Psihanaliza este un fel de chirurgie sufletească.” (Lucian Blaga) Pentru că modul ei obișnuit de operare constă În impunerea unor sacrificii la nivelul conștiinței individuale. * „Nu duci o viață cerească abținîndu-te , ci te abții pentru că duci o viață cerească.” (G.B. Shaw) Altfel, ar fi ca atunci cînd suferi, fără să știi pentru ce suferi. * Binele și răul; bunătatea - răutatea „Cele mai multe păcate sînt sîvÎrșite În gînd, Înainte de a fi traduse În
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
scuze de circumstanță. * „Psihanaliza este un fel de chirurgie sufletească.” (Lucian Blaga) Pentru că modul ei obișnuit de operare constă În impunerea unor sacrificii la nivelul conștiinței individuale. * „Nu duci o viață cerească abținîndu-te , ci te abții pentru că duci o viață cerească.” (G.B. Shaw) Altfel, ar fi ca atunci cînd suferi, fără să știi pentru ce suferi. * Binele și răul; bunătatea - răutatea „Cele mai multe păcate sînt sîvÎrșite În gînd, Înainte de a fi traduse În fapte.” (J. Lubbock) Pentru că există din partea noastră o diferență
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
prin semnificațiile și sensurile lor, Îmbogățesc sufletul, Îl elevează intelectual și Îl umanizează. * „Nimic nu apropie mai mult pe oameni de zei, decît faptul de a face fericiți pe alți oameni.” (Cicero) Desigur, de adevărații zei (și anume de „zeii cerești”), pentru că zeii Olimpului au fost invidioși pe Prometeu, pentru cutezanța lui de a se pune În slujba umanității. Posteritatea i-a acordat lui Prometeu onorantul merit de a fi fost un „erou civilizator”, care nu a ezitat să-și riște
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
trec în revistă zeitățile păgâne care alcătuiesc un sobor mitologic. Regele ajunge în camera de baie după ce traversează salonul lui Venus. Din nou, apelăm la numerologia sacră. Așa cum am mai menționat, planeta Venus, în drumul său de-a lungul bolții cerești trasează o pentagramă. De aici, din punct de vedere simbolic-numerologic, numărul 5 este asociat cu planeta Venus. În plus, numărul 5 este regăsit cu adânci conotații și în religia creștină. Numele lui Iisus este adesea asociat cu numărul 5 și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
potențat de dimensiunile diferite ale celor trei bazine de apă, aflate în imediata vecinătate a Marelui Canal. Ideea Parterului de Apă se află în strânsă legătură cu cosmologia antică. Scopul acestuia este de a arăta, alegoric, traseul soarelui pe bolta cerească, pe perioada fiecărui anotimp, simbol completat și de către bazinele celor Patru Anotimpuri care sunt dispuse paralel cu axa centrală. într-o lucrare apocrifă, cronicarul francez anonim povestește:„când Le Nôtre și-a trasat ideile, l-a adus pe Ludovic al
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Evagrie Ponticul sau Monahul, ascet din secolul al IV-lea creștin, definea rugăciunea a fi „urcușul minții spre Dumnezeu”, iar teologia „împreuna vorbire cu El”, „convorbirea” cu Părintele Ceresc. Venerabilul Părinte Ion Cârciuleanu, ajuns la vârsta plinătății duhovnicești, a roadelor mântuitoare și pentru toți folositoare ale credinței și rugăciunii personale, ne transmite, cu foarte multă căldură sufletească și cu dragoste părintească, experiența sa de viață creștină, încununată în lucrarea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
leagă cu nădejde, pentru veșnicie, de Dumnezeu prin rugăciune, care nu cedează ispitei satanice, ci îl are pe Hristos călăuză, luminător și îndrumător al vieții sale. Hristos este garanția pentru nădejdea noastră în viața veșnică, în înviere și în răsplata cerească. Rugăciunea ne ajută să ne curățim viața și să ne împăcăm cu Dumnezeu. Inima omului creștin devine în rugăciune, o bisericuță unde Domnul Iisus Hristos intră să locuiască și să fie cârma vieții sale. „Nu mai locuiesc eu, ci Hristos
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
spune „...nu pentru faptele noastre aducem înaintea Ta rugăciunile noastre cele fierbinți, ci pentru milele Tale cele mari”. De altfel, rugăciunea însăși este un act de umilință, pentru că prin ea ne dăm seama în ce măsură avem nevoie de Părintele nostru cel ceresc. Rugăciunea să fie făcută cu încredere firească; adică cu neclintită încredințare că Dumnezeu, întru îndurarea Lui, ne va asculta, dacă îi vom cere lucruri care să slujească slavei Sale și mântuirii sufletelor noastre. încrederea este răsplătită: „Și toate câte veți
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cu lei. în vremea Sfinților Apostoli, eliberarea Sf. Petru a fost un rezultat al rugăciunii stăruitoare. Rugăciunea vameșului este o confruntare între poruncile lui Dumnezeu și viața petrecută în plăceri, vameșul ajungând în final să ceară îndurare de la Hristos, Tatăl ceresc, pentru nechibzuința sa. Zaheu în întunericul păcatului, l-a dorit pe Dumnezeu. Lângă Hristos, Zaheu a înțeles toată ticăloșia vieții sale până atunci - cum zice un sfânt părinte: „Cel lumesc și trupesc s-a făcut casa lui Dumnezeu”. Fiul risipitor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
David”. Acești orbi nu vedeau, dar aveau credință lăuntrică, neîntinată și nezdruncinată, că Iisus este Fiul lui Dumnezeu, care poate face totul. A fost de ajuns ca numai să audă despre Iisus, ca să înțeleagă toată taina răscumpărării și realizarea bunătății cerești ce venea prin El. în viața noastră creștină și în special în rugăciunile noastre, să nu uităm să cerem de la Dumnezeu mântuirea sufletului nostru. „Și iată, un legiuitor s-a sculat, ispitindu-l pe el și zicând: învățătorule ce să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
-l cheme pentru a-l ajuta! Dumnezeu ne iubește, ne așteaptă să vrem să venim la El, ne ajută dacă noi cerem. Noi suntem cei care trebuie să vrem să venim și să ne aruncăm în brațele părintești ale Tatălui Ceresc prin rugăciune, credință și fapte bune și prin voia Lui vom primi răspuns la cererile noastre atât aici pe pământ, cât și în viața veșnică. Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Dumnezeul milei și al îndurărilor Te rugăm să primești această
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]