KorAP: Find »[drukola/base=climat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...314 315 316 ...380 >

9,485 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748

s-ar spune în termeni economici, după zece ani de tranziție, prestigiul scriitorului a fost decapitalizat. Prin inflație. Tocmai mulțimea celor care-și revendică statutul de scriitor a determinat scăderea prestigiului social al scriitorului, "decapitalizarea" lui. Cât de fertil este climatul social românesc pentru un prozator? Foarte fertil. Din păcate, trăim vremuri foarte interesante, ca să-l citez pe Camus. Înaintea lui a spus-o altcineva, nu-mi amintesc acum cine. Terenul e fertil, autorii sunt talentați, mai rămâne o singură problemă

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
dacă îl interesează numai salariul lui, bunăstarea lui, valoarea lui, puterea lui, succesul lui în plan profesional și social ce nevoie mai avem noi ceilalți de el? Care e valoarea lui socială? Tocmai aici trebuie căutate cauzele degradării continue a climatului social: fiecare se interesează numai de ce-i al lui, iar pe ceilalți dracu să-i ia! Așa se face că trăim cu toții în mizerie. Chiar și cei care "au de toate", tot în mizerie trăiesc, oricât de mult ar aduna

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
o greutate specifică: "Oltenia e cea mai lirică regiune poetică din țară"! Însă poetul nu este "oltean", "moldovean" sau "ardelean", prin natura faptului că are acei părinți sau s-a născut acolo, chiar dacă o anume ascendență culturală, ca și un climat psihic al regiunii natale pot influența. Scrisul, poezia, sunt trans-regionale și reflectă natura interioară a celui care le practică până la anularea identității etnice. Dacă nu o face (avem destule exemple), înseamnă că scriitorul nu a străpuns cerul scund al datului

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
mi-au măcinat tinerețea. Până în apropierea vârstei de 30 de ani, mă simțeam captiv al unor împrejurări vitrege, fără nicio speranță. Eram convins că sunt un ratat definitiv. Sărăcia făcea un înfiorător parteneriat cu izolarea de lumea civilizată, cu un climat al subculturii. Negura părea că va dăinui o veșnicie. Revenit în presă, în 1965, când am ajuns redactor al revistei "Familia", atunci reînființată, am avut în față spectacolul unei poezii efervescente, susținut de tinerii scăpați din chinga propagandei obligatorii, însă

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
și din Benedetto Croce. Dar marea mea șansă a fost să iau cunoștință de scrisul unor E. Lovinescu și G. Călinescu. E. Lovinescu a devenit maestrul meu, factorul permanent de referință, sursa de îmbărbătare de care aveam nevoie în acel climat ingrat. Citindu-l, reconstituindu-i traseul, mi-am dat seama că esteticul reprezintă o valoare imperisabilă, că acesta va triumfa, chiar dacă "istoria s-ar putea să facă pasul său spre firesc peste capetele noastre", cum mi-a spus, într-o

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
în ochi, eu, de la București și tu de la Piatra Neamț, și să răspundem amândoi la întrebarea: câți scriitori cunoaștem la Tecuci, care să nu se fi putut realiza la înălțimea talentului lor, din cauza faptului că sunt din Tecuci? Cum poți caracteriza climatul literar românesc, în raport cu alte culturi/ literaturi europene, pe care le-ai cunoscut? Care sunt diferențele? Care sunt asemănările? Suntem, nu-i un clișeu, o cultură latină, foarte diferită de culturile din jurul nostru. Avem spirit critic, ingeniozitate și o anumită doză

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
gata să înfiereze "stagnarea" și "conservatorismul". Codurile literare nu sunt bune sau rele după data apariției lor, ci după cât de funcționale sunt. Cel actual, în opinia mea, este departe de a-și fi epuizat resursele. Care sunt elementele toxice din climatul literar românesc? Care ar fi căile de vindecare? Cred că publicitatea literară a devenit enervant de agresivă, ajungând să pună probleme reale criticii autentice. De asemenea, remarc ușurința cu care indivizi destul de precari intelectualicește formulează, în deplină impunitate critică, verdicte

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
din Târgu Lăpuș, care n-a primit viza pentru turnee în străinătate, din pricina dosarului, deși era cea mai bună dansatoare), s-a căsătorit în Sighet și s-a retras definitiv din viața literară, sacrificând succesul fulminant, în condițiile compromițătoare ale climatului comunist tot mai acaparant, opțiunii sale morale, ferme, dedicându-se creșterii celor doi copii și muncii didactice. Acum s-a pensionat și face naveta între Europa și America, unde cei doi copii i-au ajuns medici, în curând le va

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
de la minele din zona bazinului Baia Borșa, care intra în plus sub un control sever, dacă poți să-ți imaginezi așa ceva. Toate astea par azi o nebunie, dar atunci cu lucruri de acest gen se ocupau Securitatea și cenzura, în climatul de nebunie generală în care supraviețuiam. Dar fiind foarte tineri, eram împinși din spate de dorința sălbatică de-a ne afirma, neavând ale posibilități la îndemână și neștiind cât va dura sistemul comunist, în care ne-am născut, am crescut

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
către scena spectacolului de zi și de noapte ca la scăldătoarea Betezda, era un delir în cenaclu și în preajma lui, cum numai sub marile dictaturi politice se poate imagina, probabil ca formă de decompresare a energiilor psihice colective, într-un climat social devastat de controlul total, opresiune și propagandă, cu plafonul coborând tot mai jos și mai strivitor. Totul depășise orice margini imaginabile și orice raționalitate, n-are rost să dau acum amănunte în plus, o voi face poate cu alt

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
despre anvergura dezastrului național care a însemnat comunismul, toate aceste cifre seci însemnând, de fapt, tot atâtea familii distruse și mai ales milioane de copii crescuți de la o vârstă fragedă și e vorba chiar de generația noastră, Adriane! într-un climat de teroare, sărăcie și nesiguranță totală, care le-a mutilat pentru toată viața psihologia, evoluția socială viitoare și întreg destinul. Dacă vei citi impresionantul volum Strigătul copiilor muți. Psihanaliză și Holocaust: o perspectivă asupra celei de-a doua generații a

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408

companiilor? / 115 Balansul între culturi globale și locale în companiile globale / 119 Aspecte culturale în cazul românesc / 125 Cultura organizațională realitatea brandului / 128 Tipuri de culturi organizaționale, funcții și factori de influență / 133 Culturi, subculturi și contraculturi / 143 Cultura și climatul / 148 Manifestări concrete ale culturii. Aspecte ilustrative / 150 Convergența și sferele de influență ale culturilor / 160 Diagnoza culturii oganizaționale impasuri și metode de cercetare / 163 Cultura organizațională și brandul intern / 171 Capitolul 5. Cultura de tip employer of choice sau

Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
menționate din perspec-tiva interesului nostru. Anii '60 ai secolului trecut au adus domeniului o orientare spre științele comportamentale și ideea că oamenii nu sunt motivați în muncă doar de aspectele financiare, ci și de recunoașterea socială a muncii lor, de climatul organizațional. Anii '80 aduc cu ei un interes nou pentru înțelegerea costurilor legate de resursele umane, ideea recompensării angajaților în funcție de performanța individuală, orientarea spre crearea unor planuri de asigurare cu personal (un factor determinat aici fiind presiunile caracteristicilor demografice ale

Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
determinat aici fiind presiunile caracteristicilor demografice ale forței de muncă), măsurile de informatizare a departamentelor de resurse umane și alte intervenții. Anii '90 au statuat interesul pentru rolul aspectelor intangibile din organizații: ne referim aici la cultura organizațională și la climat. Procesul începuse în anii '80, dar în decada următoare capătă forță beneficiile muncii în cadrul echipelor de lucru și ale climatului de tip consensual. Actualmente, o scurtă privire asupra limbajului domeniului managementului de resurse umane este extrem de utilă pentru că ne arată

Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
intervenții. Anii '90 au statuat interesul pentru rolul aspectelor intangibile din organizații: ne referim aici la cultura organizațională și la climat. Procesul începuse în anii '80, dar în decada următoare capătă forță beneficiile muncii în cadrul echipelor de lucru și ale climatului de tip consensual. Actualmente, o scurtă privire asupra limbajului domeniului managementului de resurse umane este extrem de utilă pentru că ne arată orientarea spre aspectele de branding ale resurselor umane în organizații. Iată un decupaj al portofoliului semantic: cultura organizațională, relațiile de

Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
proceselor de recrutare și selecție, promovarea și salarizarea corecte, activitățile de muncă stimulative, corelațiile corecte între atribuțiile postului și pachetul de beneficii, furnizarea suportului pentru dezvoltarea carierei și asimilarea de noțiuni noi, comunicarea și informarea permanentă a angajaților, menținerea unui climat al muncii prietenos, siguranța la locul de muncă 33. În Tabelul 3 pot fi văzute câteva exemple de întrebări dintr-un chestionar destinat culegerii de date despre percepțiile angajaților din perspectiva contractului psihologic. Răspunsurile sunt măsurate pe o scală Likert

Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
imagine socială favorabilă îmbracă forma artei gestionării impresiilor. [...] Prin arta gestionării impresiilor Goffman înțelege totalitatea tehnicilor utilizate de fiecare individ sau de un grup cu scopul de a-și arăta propriul sine într-o lumină optimă, de a conserva un climat favorabil de comunicare în organizație și de a atinge performanțe organizaționale"54. Translatat la nivelul brandin-gului de angajator, acest model oferă un suport pentru ca o companie să-și construiască regulile, normele și scenele proprii ale spectacolului de comunicare a mesajelor

Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
departe cu un pas (sau mai mulți: creșterea retenției personalului, reducerea fluctuației de personal prin confirmarea respectării promisiunii). Axa 3 implicația creșterii gradului de satisfacție personală a angajaților. Consecințele acestei axe se văd direct în perfomanța individuală și organizațională, în climatul organizațional mai bun. Axa 4 implicația asupra obținerii angajamentului organizațional. Dependent de componente precum identificare și identitate personală (cine sunt?), internalizare (în ce cred?), posesiune psihologică (este al meu?) și implicare (voi rămâne?), angajamentul este produsul unei sinergii complexe. Este

Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
beneficiu este acela că departamentul de resurse umane își reconstruiește credibilitatea în fața salariaților, sprijină realmente managementul brandului prin aportul de acțiuni la construirea și întărirea culturii organizaționale, proiectarea proceselor și activităților de resurse umane, proiectarea politicilor de personal, stabilirea unui climat favorabil, mai ales în situația crizelor și schimbărilor, rezolvarea conflictelor datorate subculturilor departamentale sau profesionale care, de cele mai multe ori, au limbaje diferite pentru aceeași realitate etc. Din perspectiva departamentului de marketing, rezultatele se traduc în rezolvarea problemei legate de sfera

Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
punct de vedere sociocultural, vorbim despre obiceiuri, norme, limbă, demografie, aspirații, instituții sociale, simboluri statale, stiluri de viață, credințe religioase, atitudine față de străini, nivel cultural. Din perspectivă economică, impactul vine dinspre gradul de dezvoltare economică, venitul pe cap de locuitor, climatul general, dinamica PIB, politicile monetare și fiscale, nivelul șomajului, convertibilitatea monedei, nivelul salariilor, natura competenței, participarea la asociații economice regionale. Tehnologia influențează prin reglementarea transferurilor tehnologice, disponibilitatea/costul energiei, disponibilitatea resurselor naturale, rețelele de transport, pregătirea forței de muncă, protejarea

Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
mai calme, în care amenințarea pieței să nu fie atât de puternică; ei cred că cele mai importante lucruri de făcut sunt cele legate de reducerea costurilor de producție, de menținerea nișei de piață de care dispun sau de ameliorarea climatului organizației pe care o conduc. Abandonarea strategiei în favoarea tacticii nu poate asigura decât funcționarea pe termen scurt. Unii dintre ma-nagerii români văd managementul doar ca pe o haină nouă a conducerii, ca pe un aspect care ține de etichetă, nu

Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
Orice intervenții a făcut Schein, stilul de bază al grupului nu s-a schimbat. Un alt caz este cel al unei companii farmaceutice din Elveția (Basel), Ciba Geigy Company, unde Schein a fost solicitat să ofere consultanță pentru crearea unui climat de inovație menit să poată răspunde nevoilor impuse de creșterea dinamicității mediului de afaceri. Organizația avea filiale geografice și funcționale. Schein a scris numeroase memorii care au descris inovațiile pe care le observase în foarte multe dintre aceste filiale. A

Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
cultura comportamente regulate observabile în interacțiunea indivizilor: limbaj, obiceiuri și tradiții, ritualuri; norme de grup: standarde implicite și valori care se dezvoltă în grupurile de lucru; valori adoptate; filosofia formală: principii, politici; regulile jocului: modul cum facem lucrurile pe aici; climatul: modul de interacțiune, ambianța fizică; competențele transmise din generație în generație; modurile de gândire, modelele mentale, paradigmele lingvistice: cadre cognitive împărtășite, limbaj comun, sensuri împărtășite; metaforele și simbolurile: modul cum se caracterizează membrii grupului, simbolurile materiale; ritualurile și ceremo-niile137. Fiecare

Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
să operăm cu tipologii ale culturii organizaționale, mai ales că ele servesc drept cadre de referință atunci când vrem să investigăm realitatea brandului. Aceeași utilitate (la care se adaugă și altele) o are și cunoașterea funcțiilor, factorilor de influență, subculturilor, contraculturilor, climatului, elementelor concrete etc. Există o serie de criterii în funcție de care discriminăm tipologile culturii: domeniul de activitate al companiei; natura muncii; sistemul de performanțe; tipul de feedback; atitudinea față de risc; structura sau orientările (orientarea activității, orientarea în raport cu natura umană omul este

Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
cultura puterii. Agresivitatea și capacitatea de a lucra într-o atmosferă concurențială sunt motoare ale succesului. Valorile asociate sunt: obediența, loialitatea și performanța individuală. Lucrătorilor li se cere să fie tenace și să aibă o bună rezistență fizică și psihică. Climatul este stresant, pentru că deciziile se iau la centru, fără consultarea membrilor grupului. Pentru că există un control riguros, lipsă de consultare și altele asemenea, satisfacția în muncă a salariaților este mică, fluctuația de personal este mare, iar centrul se simte uneori

Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]