8,716 matches
-
merit, doar că încuviințează ce zice șeful. Sau copii de parlamentari, de baștani. Angajați aici ca să nu se plicitisească. Miruna e singura care a intrat fără pile. Deși toți bârfesc despre relația ei cu șeful cel libidinos. Că s-a culcat cu el. Așa prevedea contractul. Dar, pur și simplu, așa e ea, mai caldă, mai prietenoasă. Și de asta gesturile ei pot fi interpretate greșit. N-are prea multe de discutat cu colegii ei, au mai ieșit la o zăpadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
luminate de felinare, lampioane și lumânări, oamenii mergând în tăcere pentru că n aveam voie să vorbim. Doar noi, nepoții, mai deranjam din când în când tăcerea rândurilor și cumințenia deplasării. La întoarcere acasă, după o masă consistentă, cei mici ne culcam și ne lăsau până la orele amiezii, când bunica învârtea mămăliga. Mai în fiece seară, începând cu orele 18 mă vizita Geta lu’ Stan Cerbu, singura mea prietenă pe ulița Maiei. Era o fată frumoasă, cu un contur al ochilor ușor
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
tentativele pernicioase ale școlii și ale dascălilor, o rezervă strategică a facultăților, disponibilităților și puterilor noastre Înnăscute, ce vor fi cheltuite la vremea și timpul lor, nestând În puterea noastră să hotărâm când și pentru ce anume. „Vita tânără se culcă cu-n ban și se scoală cu doi“, Îmi spunea un țăran de prin Vlașca. Pe băiatul meu, de o prodigioasă acti vitate științifică la ai săi 37 de ani (pe care-i poartă, ca și tai că-său la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-o, ca să afle misterul melodiilor scoase de fată. — De ce crezi că nu există nimic imposibil? — Pentru că totul se poate gândi. De exemplu, e imposibil ca să mă sui În lună, nu-i așa? Ei bine, cu gândul, cu ochii deschiși te culci și te gândești că te sui În lună sau că ea se coboară la tine. — și ce poți vedea Într-Însa? — Tot ce-mi făurește imaginația: case de ciocolată sau cai de pesmeți, dacă vreau. Ce cunoștinți ai despre lume
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pus pe pricopseală, sau a veneticului cu V În coadă și obraznic, de nu-mi pot nici astăzi ierta cum de nu i-am scuipat În ochi pe prietenii mei Nae Ionescu și Octav Onicescu atunci când Îmi propuneau să mă culc cu o băbătie din lumea finanțelor, În profitul situației lor de peste noapte, plini de bani, cu case, terenuri, ferme și vilă la mare; sau cum de nu i-am făcut zob monoclul, cu ochi cu tot, al unui Lahovary, care
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
aminteau mai curând ritmurile frenetice din La danse macabre a lui Saint-Saëns, fără a-mi trezi poftele firești la un june ca mine, altminteri sănătos, dar cam imaginativ. De aceea, nici nu am găsit convenabil excelentei mele virilități ca să mă culc neapărat cu aceste firave și costelive apariții, inconfortabile la dragoste, care-mi hrăneau și mi exaltau doar numai imaginația mea intoxicată, ca vai de ea, și Încă din ado lescență, la fântânile redistilate ale lui Poe, Baudelaire și Rollinat. și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a perechilor aflate aci În plin act al unei conjuncții sexuale trecătoare -, ci fiindcă mi se tăiau picioare le-naintea cutezanțelor imperioase ale acestei june copile cu ochi verzi și păr bălai, ca În povești. Alta se Încumeta a se culca cu amantul ei În chiar după-amiaza zilei de căsătorie civilă cu un alt bărbat, Îmi spune prietenul Geacă, mare hârbar cu femeile, dar care adaugă: „Ei, vezi? asta n-ar face-o nici un bărbat!“ (Geacă este un decepționat și un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ar fi de n-ar veni la Întâlnirea de diseară!“ m-am auzit adesea pe mine Însumi. Sau: „De-ar pleca odată mai repede de lângă mine!“ gândea totdeauna În sine prietenul care a cunoscut În sens biblic, adică s-a culcat cu câteva dintre cele mai ilustre frumuseți ale Bucureștilor din ultimii douăzeci de ani; iar prințul Bogdan, cu cea mai frumoasă barbă, În chip de triunghi echilateral trunchiat mult sub bărbie, bărbat frumos și cu moșteniri tocate toate cu femeile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
comun În felul fiecăreia și după gustul sau temperamentul lor divers. (Iară el - mai tare ca patriarhul Abraham din Biblie, carele avea numai două femei, pe Sara ca nevastă și pe Agar, frumoasa roabă egip teancă, numai bună să se culce cu stăpânul ei de nouă zeci și nouă de ani.) Dispariția prematură a unora dintre ele de pe această lume plină de bucurii, dar și de tristeți, și În Împrejurări chibzuite și alese numai de ele - cine credeți că mi-o
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fi avut mereu Înainte și tocmai când nu trebuie, și parcă le-aș fi furat, odată cu femeia, mirosul secrețiunilor și sudorilor lor intime. (Nu ca Ruben din Biblie, Întâiul năs cut al lui Iacob și al Liei, care s-a culcat fără să-l doară capul cu Bilha, țiitoarea lui taică-său - Facerea, 35, [21].) Sunt atâtea și atâtea cucoane turmentate de gândul aventu rilor extraconjugale - motivat, Își spun ele sub ame nințarea vârstei canonice, de regretul de a nu-și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
școlar prost, ca Iosif din Biblie, fiul lui Iacov și al Rașelei, despre care spune cartea cea sfântă (Facerea, 39) că dregătoreasa Putifar Îl tră gea de mânecă, ispitindu l: „Hai, mă băiatule, nu fi prost și vin’ de te culcă colea lângă mine!“ - Însă el, spune mai departe car tea, nu voia... Fie că e vorbă de o fericită conjuncție astrală sau chiar de Însăși grația cerească - cine știe? - coborâtă brusc peste noi, dra gostea Îndeamnă mai curând spre umilință
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din fața Bisericii Amzei, cadou de 120 000 de lei aur al unui adorator, iar la Înce putul Începuturilor ei fată de spălătoreasă din curtea instalato ru lui Hart, furată la 15 ani din Moreni, dusă la Paris, decrotată, stilată și culcată cu berbantul rege Leopold al Belgiei, om de ispravă ca toți marii curvari, fiindcă a adus țării sale Întreg bazinul Congoului; apoi Marie Studenta, amanta ministrului Rusiei PokliewskiKoziel; Mimi Moft, amanta regelui Alfonso al XIII-lea și ctitoră a dispensarului
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
urgisite ca Într-un țarc, departe de scutul tuturor legilor sociale sau morale. M-am luptat, nene Beldie - pe vremea când eram sublocotenent și băteam pavajul ăsta Împuțit al Bucureștiului -, cu una care nu voia În ruptul capului să se culce cu mine În noaptea Vinerii Mari. Biruită de insistențele mele, s-a abandonat, În sfârșit, spunându-mi: „Să cadă păcatul meu pe tine!“... Dacă nu-s chiar bisericoase, sunt totuși mai toate ființe miloase, fiindcă dau de pomană mai mult
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
abată pe la dânșii, unul din ei barem, din drumul spre Craiova sau acum, când cu Brăila. Dar lasă că le-au făcut-o brăilenii și așa le-a trebuit, dacă au nimerit ca orbii la Brăila. Pe Florian l-au culcat Într-un hotel plin cu ploșnițe și a trebuit să se descurce cu mâncarea singur, cum a putut. Numai pe Beldie și pe Motru i-au ospătat Împă rătește cu icrele moi și toate bunătățile Dunării și ale Mării Negre, ba
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să-i mulțumesc salvatorului meu. 6. Pilotul trebuie să aibă reflexe iuți. Pe un teren în pantă, tăiat de un drum cam pe la mijlocul lui, eram trei aviatoare cu avioanele RWD-13 cu câte doi răniți fiecare, din care unul grav rănit, culcat pe targă. Decolarea din josul terenului spre susul pantei. Nu știu de ce, când e un rănit culcat pe targă, avionul decolează mai greu. Eu, capul formației. Celelalte două avioane Mariana Drăgescu și Virginia Duțescu, la fel de încărcate, în dreapta și stînga mea
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
mea au fost doar scriitorii Dumitru Brăneanu și Petru Cimpoeșu, care știau sau au auzit că am plecat. N-aș fi vrut să mai dau ochii cu lumea, dar nici nu puteam să lipsesc de la Sfânta Liturghie. Cum astă-noapte mă culcasem la 0,50, după ce am intrat iar În hârtiile și revistele depozitate În camera de lucru, am tras un pui de somn imediat ce mi-am ostoit foamea, iar după-miază am făcut un pic de curățenie și prin căsuța de e-mail
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
mică durere. Ba îi sugeram că simte chiar o plăcere, pe care o și confirma. Alteori în stare de hipnoză le sugeram că au devenit foarte rigizi, apoi așezam două scaune la o mică distanță unul de altul și îi culcam cu capul pe un scaun și cu picioarele pe celălalt, urcând un copil pe abdomenul lor. Rezistau în poziție perfect orizontală, la această presiune. La trezire nu-și aduceau aminte de nimic și se simțeau bine. Dintre colegii noștri, unii
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
funcție pe regiune, după Primul Secretar. Asta însemna că deasupra lui mai era unul, în fața căruia el era obligat să-și plece capul. Ceea ce îl deranja cumplit, cum te deranjează un țânțar ce ar bâzâi tâmpește când vrei să te culci. Și cum să nu-l deranjeze: el să facă frumos în fața unui căcănar! Ca și când s-ar pregăti să pornească în viteză cu mașina într-o mare cursă și deodată, în mijlocul drumului, ar răsări un pom uscat. Nu, așa ceva îl încurca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
un fulg. Printr-o spărtură ivită între nori, ca o gură de prăpastie, îl împingem pe înger și îl azvârlim spre pământ. Gata, asta a fost, am izbutit! Truman e satisfăcut că a dus treaba la bun sfârșit. -Acum, hai, culcă-te, visează, știu că arzi de nerăbdare să descoperi ce se petrece jos în orășel, unde a căzut cadavrul îngerului... Mă grăbesc să-i dau ascultare: chiar sunt ostenit și sigur somnul va pune stăpânire pe mine de îndată. Așa cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
nambăroan pe lume - să dau foc, să privesc cum arde, aș aprinde chibrituri întruna, și-n somn, dac-aș putea... Spaniolu și Pușcărie au râs: ce drăcovenii puteau să-i treacă prin tărtăcuță lu Gămălie! Apoi, toți trei s-au culcat: ajunsese umbra în locul unde se aflau ei și era tocmai potrivit să tragă un pui de somn. *** În fiecare seară, când se-adunau de pe drumuri la casa lor, ghereta, baraca aceea părăsită, cei trei inși fără rost își luaseră obiceiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
zis: Bă, ce-ar fi, bă, să dăm noi drumu la apa asta din lac, s-ar duce dracu Serenite cu ploaia lui împuțită. Spaniolu a zis: Taci, bă, dracu din gură, ce-ți veni, hai mai bine să ne culcăm. Iar Pușcărie a zis: Io-te, bă, al dracu mai e Gămălie, ce-i fată lui mintea! și a râs. Ce-a zis Pușcărie i-a dat curaj lu Gămălie. A râs și el. Degeaba a zis Spaniolu: Bă, nebunii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
dracu mai e Gămălie, ce-i fată lui mintea! și a râs. Ce-a zis Pușcărie i-a dat curaj lu Gămălie. A râs și el. Degeaba a zis Spaniolu: Bă, nebunii dracu, v-aț băut mințîle, ai, bă, să ne culcăm!... Ăștia erau doi la unu: s-au dus împleticindu-se spre lac. Gămălie, se vede treaba, studiase problema, era în temă, ideea asta o copsese el mai de multișor. Știa că dacă umblă la o roată mare ruginită și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
eu nu lucrez de ziua lor și eu de cinci ani nu l-am văzut, măcar mort. Eu nu lucrez de ziua lor, de Alexei și nici de Ziua Crucii. Acolo pe prispă pun o pernă și plapuma și mă culc la aer curat, afară, și vine așa un miros frumos de la merele astea, care îți dă sănătate. Mâncare nu am la ce face, nu am lemne, nu-i lumină. Sunt probleme. Mi-au furat și șarpele, șarpele casei. Ce n
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
-l vadă pe erou Tamara Suniță și fratele ei. Ilie Ilașcu ne povestește prin ce torturi groaznice a trecut, în cei nouă ani de detenție. în noaptea arestării sale a văzut cum cazacii săreau gardul, iar unii dintre aceștia se culcaseră, în poziție de tragere, chiar peste căpșunii pe care voia să-i culeagă a doua zi pentru fetițele sale. La ora 16,20 l-am rugat pe patriot să facem câteva fotografii, căci, așa cum spusese măicuța Natalia, mama domniei sale, „dacă
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
al Păcii: o iubire globală. Nu iubea Petruș N. Pop întreaga omenire, că nu era un om lacom, dar în gând le iubea pe rând pe toate femeile ce-i ieșeau în cale. Liber de obligația de a se și culca cu ele, liber de grija de a se despărți fără scandal și fără să afle Ionela. Era plin de iubire. „Ce prostie - își zicea Petruș N. Pop - să aduni și să tot aduni la amante, când poți să iubești pur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]