9,076 matches
-
celor "puternici"și cred că băutura, în concepția lor, ca fiind un semn al bărbăției sau poate fi de vină surplusul de bani de la părinți sau pot avea modele în familie care consumă alcool. Poate o altă cauză ar fi curiozitatea, anturajul, plictiseală sau stima de sine scăzută, deprimarea. Pentru elevii din mediul rural, obișnuința, că de mici părinții le dădeau să "guste" vinul, țuică sub pretextul "să nu le fie poftă", iar gustatul, în acest caz, poate deveni o obișnuință
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
mulți bani și părinți foarte ocupați (profesor, istorie, 33 de ani)". Figura 34: Factori determinanți ai consumului de droguri, din perspectiva profesorilor Întrebați în legătură cu factorii determinanți ai consumului, dintre cei 62 de elevi intervievați, 53 au pus pe primul loc curiozitatea, urmată de anturaj (28 de răspunsuri). Principalii factori care duc la consumul de substanțe menționați de studenți sunt: curiozitatea-31,12%, dorința de trăi experiențe noi (25%), prietenii (21,06%), conflicte în familie - 11%. (Cojocaru și colab., 2009) Figura 35: Factori
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Cojocaru și colab., 2009) Figura 35: Factori determinanți ai consumului de droguri din perspectiva elevilor Spre deosebire de profesorii care identifică anturajul, în proporție de 84%, ca factor determinant de consum, doar 45% dintre elevi, consideră acest lucru. Principalul factor al consumului - curiozitatea (85,4% dintre elevi) - este identificat de 38% dintre profesori. "Fumez ceva și, de obicei la teze, nu mă stresez.... nu am o treabă (elev, 17 ani, grup școlar). Curiozitatea. I-am văzut ce făceau, cum râdeau din toate și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
45% dintre elevi, consideră acest lucru. Principalul factor al consumului - curiozitatea (85,4% dintre elevi) - este identificat de 38% dintre profesori. "Fumez ceva și, de obicei la teze, nu mă stresez.... nu am o treabă (elev, 17 ani, grup școlar). Curiozitatea. I-am văzut ce făceau, cum râdeau din toate și am vrut și eu (elev, 18 ani, liceu vocațional). Băieții fumează "ciocolată" și învață mult mai repede (elev, 17 ani, liceu vocațional). Anturajul. Când am venit la liceu în clasa
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și eu (elev, 18 ani, liceu vocațional). Băieții fumează "ciocolată" și învață mult mai repede (elev, 17 ani, liceu vocațional). Anturajul. Când am venit la liceu în clasa a IX-a erau mulți care fumau (elev, 18 ani, Liceu teoretic). Curiozitate, prietenii, plictiseală, plăcere, e super. Nu te mai poți opri din râs și îți vine să mănânci într-una. De la asta vine și vorba: ești spart (elev, 16 ani, liceu vocațional). Curiozitate, a fost alegerea mea, fără să fiu influențată
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
mulți care fumau (elev, 18 ani, Liceu teoretic). Curiozitate, prietenii, plictiseală, plăcere, e super. Nu te mai poți opri din râs și îți vine să mănânci într-una. De la asta vine și vorba: ești spart (elev, 16 ani, liceu vocațional). Curiozitate, a fost alegerea mea, fără să fiu influențată de nimic, a fost o distracție și atăt. Dacă vreu să mă las, pot! (elev, 18 ani, liceu teoretic)". Figura 36: Determinanți ai consumului de droguri din perspectiva elevilor (ancheta bazată pe
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
las, pot! (elev, 18 ani, liceu teoretic)". Figura 36: Determinanți ai consumului de droguri din perspectiva elevilor (ancheta bazată pe chestionar) Putem observa, ca și în cazul interviurilor, că elevii chestionați prezintă în aceeași ordine principalii factori determinanți ai consumului: curiozitate, anturaj și probleme/ conflicte familiale. Principalul motiv care îi determină pe tineri să consume droguri a fost curiozitatea menționat de 32,6% dintre elevi. Dorința de noutate și anturajul/ distracția au fost menționate de 28,1% dintre elevi. Pe poziția
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
bazată pe chestionar) Putem observa, ca și în cazul interviurilor, că elevii chestionați prezintă în aceeași ordine principalii factori determinanți ai consumului: curiozitate, anturaj și probleme/ conflicte familiale. Principalul motiv care îi determină pe tineri să consume droguri a fost curiozitatea menționat de 32,6% dintre elevi. Dorința de noutate și anturajul/ distracția au fost menționate de 28,1% dintre elevi. Pe poziția a treia au fost menționate probleme/conflicte cu familia într-o proporție de 12,4%. 5.1.7
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
au fost oferite variante de răspuns. Comparând rezultatele cu cele de la întrebarea: Ce anume îi determină pe unii tineri să consume droguri? La care elevi putem observa, din nou, că grupul de prieteni nu reprezintă principala cauză a consumului, ci curiozitatea și dorința de a trăi experiențe noi. La această întrebare, regăsim o pondere mai mare, a celor care pun consumul pe seama problemelor/conflictelor familiale. Figura 40: Factori motivatori ai consumului (din perspectiva elevilor) Din punctul de vedere al elevilor de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
întrebare, regăsim o pondere mai mare, a celor care pun consumul pe seama problemelor/conflictelor familiale. Figura 40: Factori motivatori ai consumului (din perspectiva elevilor) Din punctul de vedere al elevilor de liceu participanți la studiu în 92,3% din cazuri, curiozitatea este principalul motiv pentru care se consumă droguri. Motivația consumului de droguri, cu un procent de frecență de 87,3%, este dată de dorința de a trăi experiențe noi. Conflictele în familie au fost menționate de 69,3% dintre liceeni
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
al părinților consumatorului de droguri). Procesul înțelegii consumului de droguri poate fi conturat în jurul motivului pentru care liceenii consumă substanțe stupefiante. În cadrul itemului "Care este în opinia ta motivul pentru care se consumă droguri", liceenii consumatori de droguri au menționat: curiozitatea (92,0% dintre consumatori au menționat acest motiv), dorința de trăi experiențe noi (86,7%), prietenii (70,8%), conflictele în familie (49,6%), teama de responsabilitate (16,8%) și timiditatea (12,4%). În proporție de 70,8% principalul motiv pentru
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
86,7% comparativ cu 47% dintre studenți care pun, consumul de substanțe, pe seama influenței grupului de prieteni, și 70,8% dintre elevi. Proporția cea mai mare a răspunsurilor, privind factorii care ar putea determina consumul, în rândul elevilor o reprezintă curiozitatea 92% urmată de dorința de a trăi experiențe noi în proporție de 86,7% (comparativ cu 70,69 și 58,62% răspunsuri în rândul studenților), 38,3% - curiozitate, 10% dorința de a trăi experiențe noi. Acești factori au fost menționați
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
privind factorii care ar putea determina consumul, în rândul elevilor o reprezintă curiozitatea 92% urmată de dorința de a trăi experiențe noi în proporție de 86,7% (comparativ cu 70,69 și 58,62% răspunsuri în rândul studenților), 38,3% - curiozitate, 10% dorința de a trăi experiențe noi. Acești factori au fost menționați și de către profesori. Mediul familial este considerat factor determinant, al consumului, de către 86,7% dintre profesori, 49,6% dintre elevi și 28% dintre studenți. În legătură cu acest item, profesorii
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
static. Lumea medievală e, din punct de vedere geografic chiar, o lume în sine Imperiul lui Alexandru Macedon și după el, Imperiul Roman, precizase într-un fel marginile omenirii și această cunoaștere, care se mulțumea cu orizontul spațial știut, aduna curiozitatea spiritului din afară înlăuntru. Însăși imaginea universului aristotelic, de care am vorbit, se potrivea cu acest contur geografic al cunoașterii medievale, pe care îl rotunjea cu o sferă cerească, pe cât de inexact imaginată pe atât de prielnică unei concentrări a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
publicat un Requiem) întreține un misticism factice, elaborând un cult de circumstanță ca să-i supună mulțimea ignorantă, pe care are misiunea s-o lumineze. Îmbălsămat ca un faraon, corpul marelui revoluționar materialist servește la interminabile ceremonii spectaculoase, expus în permanență curiozității publice, deșteptată și alimentată prin toate mijloacele, captată și canalizată prin defilări fără sfârșit. Un sanctuar consacră în fața Kremlinului ultragiul inconștient al leniniștilor contra memoriei lui Lenin”(Boris Souvarine: Staline, Paris, 1937, p. 329). Opera lui,spune mai departe Boris
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Maxim Gorki sau un Ivan Mestrovici s au ridicat brusc din ignoranța populară. Geniul n are nevoie totdeauna să străbată treptat evoluția culturală ca să se afirme. El e un salt amețitor peste ceea ce e obișnuit. Am luat manuscrisul cu arzătoare curiozitate și l-am citit. Era o dureroasă și grosolană elucubrație. Peste câteva zile, autorul a venit după rezultat. Ce meserie ai? l-am întrebat. Lucrător într-o fabrică de sifoane! Și, spune drept, ce te-a îndemnat să scrii ? Cazul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
deosebite, după modul nostru de înțelegere. Unul e ideea cosmosului existând din eternitate ca arhetip ideal în înțelepciunea divină, iar al doilea e concretizarea ei prin creația lumii în afara esenței divine, în timp și spațiu. Sfântul Grigore de Nazianz, răspunzând curiozității noastre naiv omenești de a ști ce făcea Dumnezeu înainte de crearea lumii, scrie că Dumnezeu contempla în propria-i înțelepciune paradigmele sau ideile lucrurilor, pe care avea să le zidească. Artistul, precum am văzut, își contemplă de asemenea opera în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de „prezența sa harică?” Și care e conținutul, rolul, valoarea, limitele acestei spiritualități naturale?”(Charles Du Bos: Du Spirituel dans l’ordre Miram, în revista „Vigile” Premier Cahier, 1930) întrebările ridicate de Charles Du Bos ating o limită extremă a curiozității noastre teologice, a setei de a stabili raporturile esențiale dintre diferitele categorii de manifestare a divinului în sufletul omenesc și în lume. Când e vorba de prezența lui Dumnezeu, distingem după învățătura Fericitului Augustin o prezență de imensitate și o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
legate de dăruirea și calitatea corpului profesoral, de dotarea materială a școlii. Elevii evoluează într-un mediu care le determină succesele și eșecurile. Eficiența lor la învățătură, chiar motivația, depind de mediul social organizat de adulți. Profesorul stimulează și întreține curiozitatea elevilor pentru lucruri noi, le modelează comportamentele sociale, le întărește încrederea în forțele proprii și îi ajută să își găsească identitatea. Principala calitate a profesorului este vocația pedagogică. În școală, profesorul îndeplinește următoarele funcții: a) organizator al procesului de învățământ
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
care dă indicații elevilor despre ce să învețe. El este cel care, prin diferite strategii, creează premisele ca elevii să ajungă la o mai bună înțelegere a celor recepționate. Printr-o bună organizare a învățării profesorul reușește să stârnească interesul, curiozitatea elevilor pentru disciplina sa și să le stimuleze motivația de a găsi independent răspunsuri. Tot de organizarea procesului de învățare ține și dozarea corectă a dificultății problemelor în conformitate cu individualitatea elevilor. În rezumat se poate spune că funcția profesorului de organizator
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
devine și mai acută la adolescent, luând forma creației cu valoare socială, nu doar subiectivă. Ceea ce caracterizează activitatea intelectuală a adolescenților este modificarea ei structurală prin dezvoltarea unui nou nivel intelectual, numit de Piaget stadiul operațiilor formale, evidențiat prin reactivarea curiozității spre explicitarea complexă a fenomenelor. În această perioadă abordarea filosofică devine predilectă, concomitent cu antrenarea ei într-un contact critic cu lumea valorilor. Acest contact critic nu înseamnă neapărat neadaptare socială, ci exprimă o nevoie internă de a proba validitatea
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
date de cadrele didactice la întrebarea vizând caracteristicile elevului adolescent au reieșit următoarele rezultate: Comparând frecvențele cu numărul subiecților se observă mai marea uniformitate a părerilor, în comparație cu cea a elevilor. Profesorii plasează pe primul loc în șirul trăsăturilor elevului adolescent „curiozitatea”. Această trăsătură apare cu diferite nuanțe: „curiozitate științifică”, „dorința de a descoperi lucruri noi”, „dorința de a trăi experiențe noi”. A doua caracteristică, aflată la distanță mică de prima este „superficialitatea”. Identificarea acesteia are legătură, cu siguranță, cu natura relațiilor
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
caracteristicile elevului adolescent au reieșit următoarele rezultate: Comparând frecvențele cu numărul subiecților se observă mai marea uniformitate a părerilor, în comparație cu cea a elevilor. Profesorii plasează pe primul loc în șirul trăsăturilor elevului adolescent „curiozitatea”. Această trăsătură apare cu diferite nuanțe: „curiozitate științifică”, „dorința de a descoperi lucruri noi”, „dorința de a trăi experiențe noi”. A doua caracteristică, aflată la distanță mică de prima este „superficialitatea”. Identificarea acesteia are legătură, cu siguranță, cu natura relațiilor dintre profesori și elevii adolescenți, cu faptul
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
adolescent, fără a se face însă alte precizări. Considerăm că personalitatea este un concept suficient de vast cât să le cuprindă pe toate celelalte situate înaintea lui. Comparând răspunsurile profesorilor cu cele ale elevilor se constată că profesorii au situat „curiozitatea” pe locul întâi, în timp ce pentru elevi ea este abia a treia. „Libertatea” situată detașat de elevi pe primul loc, profesorii o consideră pe locul al doilea. „Nonconformismul” este plasat de elevi pe locul al patrulea, iar de profesori pe locul
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
importanță între trăsăturile elevului adolescent, acum este prima caracteristică a elevului autonom. De altfel, aceasta este singura trăsătură comună celor două categorii de elevi (adolescenți și autonomi) identificată de profesori. „Pasiunea pentru cunoaștere” poate fi aproximată cu o nuanță a „curiozității” și anume „curiozitatea științifică”. Nu poate fi trecută cu vederea importanța pe care o acordă subiecții cunoașterii. Elevul autonom este „inteligent” și „pasionat de cunoaștere”. În ansamblu nu se poate spune că profesorii au identificat aceleași trăsături pentru elevul adolescent
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]