8,317 matches
-
pot crește și mai mult, precum urechelnița de Saint Helena care poate a ajunge la 80 mm lungime. Urechelnițele sunt caracterizate printr-o pereche de clești numiți cerci, cu formă de forceps prezenți pe abdomen; masculii îi au curbați iar femelele drepți. Cerci sunt folosiți pentru a fixa partenerul în timpul copulării sau prada în timpul alimentării, sau ca armă defensivă pentru a îndepărta agresori. În timpul zborului sunt ascunși sub tegmină (un tip de aripă modificată). Antenele au 10 sau mai multe segmente
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
ganglionul frontal unde corpus allatum produce hormon juvenil III. Sistemul digestiv al urechelnițelor este similar cu cel al altor insecte, lipsind caecae gastrică. Tuburi malfigiane lungi și subțiri pot fi găsite între zona medie și cea posterioară. Sistemul reproductiv al femelelor consistă dintr-o pereche de ovare, oviduct, spermatecă și cameră genitală. Canalele laterale permit ouălor să părăsească corpul, iar spermateca este locul unde sperma este păstrată. Spre deosebire de alte insecte, gonopora (por genital la inevertebrate) se deschide dupa al 7-lea
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
ca trec prin metamorfoze incomplete (ou -> nimfă -> adult), dezvoltându-se între cele 4-6 năpârliri. Stadiile dintre năpârliri se numesc instar. Durata de viață a unei urechelnițe este de aproximativ un an de la eclozare. Procesul de împerechere începe toamna, masculul și femela putând fi găsiți împreuna toamna și iarna. După împerechere sperma rămâne în femelă pentru câteva luni până când ouăle vor fi fertilizate. În mijlocul iernii spre începutul primăverii masculul pleacă sau este alungat de către femelă. Femela va depune între 20 și 80
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
năpârliri. Stadiile dintre năpârliri se numesc instar. Durata de viață a unei urechelnițe este de aproximativ un an de la eclozare. Procesul de împerechere începe toamna, masculul și femela putând fi găsiți împreuna toamna și iarna. După împerechere sperma rămâne în femelă pentru câteva luni până când ouăle vor fi fertilizate. În mijlocul iernii spre începutul primăverii masculul pleacă sau este alungat de către femelă. Femela va depune între 20 și 80 de ouă cu aspect perlat în decurs de 2 zile. Anumite urechelnițe, cele
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
Procesul de împerechere începe toamna, masculul și femela putând fi găsiți împreuna toamna și iarna. După împerechere sperma rămâne în femelă pentru câteva luni până când ouăle vor fi fertilizate. În mijlocul iernii spre începutul primăverii masculul pleacă sau este alungat de către femelă. Femela va depune între 20 și 80 de ouă cu aspect perlat în decurs de 2 zile. Anumite urechelnițe, cele parazitice din subordinele Arixeniina și Hemimerina, sunt vivipare, dau naștere unor urmași vii care se vor hrăni cu un fel
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
de împerechere începe toamna, masculul și femela putând fi găsiți împreuna toamna și iarna. După împerechere sperma rămâne în femelă pentru câteva luni până când ouăle vor fi fertilizate. În mijlocul iernii spre începutul primăverii masculul pleacă sau este alungat de către femelă. Femela va depune între 20 și 80 de ouă cu aspect perlat în decurs de 2 zile. Anumite urechelnițe, cele parazitice din subordinele Arixeniina și Hemimerina, sunt vivipare, dau naștere unor urmași vii care se vor hrăni cu un fel de
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
de culoare crem și au o formă ovală, dar înainte de eclozare devin maron și cu formă de rinichi. Fiecare ou are aproximativ 1 milimetru înălțime si 0.8 milimetri lățime. Urechelnițele sunt între puținele insecte non-sociale care arată instincte materne. Femela mamă dă multe atenție ouălor, precum căldură și protecție, deși anumite studii au arătat că mama nu dă atenție ouălor când le adună. Mama adună bile de ceară similare cu ouăle, deși după ceva timp acestea vor fi rejectate pentru că
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
să se hrănească. Altă grijă a mamei este să curețe constant ouăle de ciuperci. Anumite studii au arătat că dorința de a curăța ouăle se menține mai multe zile după eclozare când ouăle eclozate au fost înlocuite cu alte ouă, femela a continuat să le curețe timp de 3 luni. Ouăle eclozează în șapte zile. Mama poate asista nimfele în a ieși din ou. După eclozare, nimfa mănâncă coaja oului și continuă să trăiască cu mama. Nimfele arată similar cu părinții
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
mamă, sau consumând propriile piei năpârlite. Dacă mama moare înainte ca nimfele să fie pregătite, există posibilitatea ca puii să o mănânce. După cinci sau șase năpârliri nimfele ajung la stadiul de adult. Cerci masculilor se curbează, iar cei ai femelelor rămân drepți. Ajung de asemenea la culoarea lor naturală, care poate varia între maron deschis precum urechelnița Tawny, pâna la negru închis precum urechelnița Ringlegged). Pentru speciile înaripate, aripile încep să se dezvolte în acest stadiu. Aripile anterioare se sclerozează
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
necrofage, dar unele sunt omnivore sau de pradă active. Abdomenul este flexibil și muscular. Cercii sunt utilizați pentru a fixa prada sau pentru a fixa partenerul în timpul copulării. Cercii masculilor au tendința de a fi mai curbați decât cei ai femelelor. Urechelnița comună este una din puținele insecte care vânează activ prada și sunt omnivore, hrănindu-se cu artropode, plante sau fructe. Într-o mare măsură specia este de asemenea necrofagă, hrănindu-se cu plante și animale moarte când are ocazia
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
stârvuri. Este cea mai mare specie din genul "Haliaeetus" (acvilele de mare), cu un cioc foarte masiv. Au o lungime de 85-112 cm și o greutate de pana la 5-9 kg, cu o anvergură a aripilor de până la 3 m. Femelele sunt mai mari și mai grele decât masculii. Culoarea corpului este brun închis, iar umerii, vârfurile aripilor, coapsele, coada si fruntea sunt albe. Subspecia "Niger", găsită în Coreea, este în totalitate neagră. Pe țărmul Mării Bering și Mării Ohotsk, iernează
Vulturul de mare () [Corola-website/Science/322089_a_323418]
-
care le permite înghițirea de prăzi comparabile în dimeniuni. Peștele pescar poate crește peste 150 cm în lungime, iar specimene peste 1 metru sunt comune. Peștele pescar prezintă un puternic dimorfism sexual, masculul fiind de 10 ori mai mic decât femela. Icrele acestui gen sunt grupate într-o foaie de material transparent gelatinos cu dimensiuni de 60-100 cm lățime și între 8-10 metri lungime. Ouăle se afla într-un singur strat, fiecare cu propria cavitate. Icrele plutesc libere în mare. Larvele
Lophius () [Corola-website/Science/322243_a_323572]
-
unele insule din Atlantic. Ciclul evolutiv al țânțarilor în general durează în funcție de temperatură și specie, între 5 - 14 zile, el este legat de mediul acvatic, fără apă ei nu se pot înmulți, e suficientă o canitate foarte mică de apă. Femela fecundată depune în apă, 50-200 de ouă negre, oule pentru menținere la suprafața apei au organe de înot. În funcție de temperatură din ouă la 2-3 zile sau 2-3 săptămâni, eclozionează larvele. Ele pentru a putea respira se mențin la suprafața apei
Anopheles () [Corola-website/Science/329700_a_331029]
-
suprafața apei, se scufundă numai în caz de pericol. Hrana larvelor constă din microorganisme și alge care sunt filtrate din apă. După ca. 4 năpârliri larvele devin pupe din care iese la câteva zile țânțarul adult. Masculii în căutare de femele zboară în roiuri. Țânțarii se hrănesc cu sucuri de plante, numai femele fecundate, au nevoie, pentru a-și satisface necesarul de proteine, de cel puțin o dată de sânge. Femelele la scurt timp după ieșire din pupe, sunt fecundate și caută
Anopheles () [Corola-website/Science/329700_a_331029]
-
din microorganisme și alge care sunt filtrate din apă. După ca. 4 năpârliri larvele devin pupe din care iese la câteva zile țânțarul adult. Masculii în căutare de femele zboară în roiuri. Țânțarii se hrănesc cu sucuri de plante, numai femele fecundate, au nevoie, pentru a-și satisface necesarul de proteine, de cel puțin o dată de sânge. Femelele la scurt timp după ieșire din pupe, sunt fecundate și caută donatori de sânge, aceasta are loc pe timpul întunericului, dimineața și seara. După
Anopheles () [Corola-website/Science/329700_a_331029]
-
care iese la câteva zile țânțarul adult. Masculii în căutare de femele zboară în roiuri. Țânțarii se hrănesc cu sucuri de plante, numai femele fecundate, au nevoie, pentru a-și satisface necesarul de proteine, de cel puțin o dată de sânge. Femelele la scurt timp după ieșire din pupe, sunt fecundate și caută donatori de sânge, aceasta are loc pe timpul întunericului, dimineața și seara. După consumare de sânge, ea depune ouăle în timp de 2 - 3 zile. Înțepătura țânțarului produce o tumefiere
Anopheles () [Corola-website/Science/329700_a_331029]
-
a omului și mamiferelor: "Babesia" (babesioza), "Borrelia burgdorferi" (borrelioza Lyme), "Staphylococcus aureus", "Anaplasma" (anaplasmoza), "Coxiella burnetii" (Febra Q), "Rickettsia conorii" (febră butonoasă), virusul encefalitei de căpușă (encefalita de căpușă), virusul louping-ill (encefalomielita infecțioasă ovină). Numele de "ricinus" vine de la asemănarea femelei cu un bob de ricin în momentul când este plină cu sânge. Căpușele adulte au o culoare roșu-brun. Femela este cenușiu-deschisă după ce s-au hrănit cu sânge. Femela este mai mare decât masculul. Masculii au 2,5-3 mm în lungime
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
conorii" (febră butonoasă), virusul encefalitei de căpușă (encefalita de căpușă), virusul louping-ill (encefalomielita infecțioasă ovină). Numele de "ricinus" vine de la asemănarea femelei cu un bob de ricin în momentul când este plină cu sânge. Căpușele adulte au o culoare roșu-brun. Femela este cenușiu-deschisă după ce s-au hrănit cu sânge. Femela este mai mare decât masculul. Masculii au 2,5-3 mm în lungime și toate cele patru perechi de picioare sunt vizibile. Femelele înfometate au 3-4 mm în lungime și până la 11
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
căpușă), virusul louping-ill (encefalomielita infecțioasă ovină). Numele de "ricinus" vine de la asemănarea femelei cu un bob de ricin în momentul când este plină cu sânge. Căpușele adulte au o culoare roșu-brun. Femela este cenușiu-deschisă după ce s-au hrănit cu sânge. Femela este mai mare decât masculul. Masculii au 2,5-3 mm în lungime și toate cele patru perechi de picioare sunt vizibile. Femelele înfometate au 3-4 mm în lungime și până la 11 mm în lungime după ce s-au hrănit. Corpul căpușei
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
plină cu sânge. Căpușele adulte au o culoare roșu-brun. Femela este cenușiu-deschisă după ce s-au hrănit cu sânge. Femela este mai mare decât masculul. Masculii au 2,5-3 mm în lungime și toate cele patru perechi de picioare sunt vizibile. Femelele înfometate au 3-4 mm în lungime și până la 11 mm în lungime după ce s-au hrănit. Corpul căpușei este împărțit într-o regiune anterioară, capitulul (gnatosoma), și o regiune posterioară, idiosoma. Capitulul, se compune dintr-o regiune posterioară, baza capitulului
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
dinți. Chelicerele se mișcă în lungul hipostomului dinainte-înapoi și se retractă într-o teacă, numită teaca chelicerelor, care acoperă baza lor. Cu ajutorul chelicerelor căpușa tăie pielea gazdelor înainte de a introduce piesele bucale. Idiosoma este compusă din plăci chitinoase numite scuturi. Femela are pe suprafața dorsală o singură placă chitinoasă, care acoperă jumătatea anterioară a corpului. Ventral, femela este lipsită de plăci chitinoase. Masculul are plăci chitinoase atât pe fața dorsală cât și pe fața ventrală; pe fața dorsală este acoperit în
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
chelicerelor, care acoperă baza lor. Cu ajutorul chelicerelor căpușa tăie pielea gazdelor înainte de a introduce piesele bucale. Idiosoma este compusă din plăci chitinoase numite scuturi. Femela are pe suprafața dorsală o singură placă chitinoasă, care acoperă jumătatea anterioară a corpului. Ventral, femela este lipsită de plăci chitinoase. Masculul are plăci chitinoase atât pe fața dorsală cât și pe fața ventrală; pe fața dorsală este acoperit în întregime de o placă chitinoasă, iar pe fața ventrală se observă un număr de 7 plăci
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
este un organ senzorial cu rol olfactiv. Pe unghiul intern posterior al coxei primei perechi de picioare se află un pinten care se suprapune pe coxa perechii a doua de picioare. Tarsul are o lungime moderată (0,8 mm la femele și 0,5 mm la masculi) și se îngustează spre vârf. Opistosomă, care se află posterior de picioarele IV, poartă 2 orificii respiratorii și un orificiu anal. Orificiile respiratorii perechi, numite stigme sau spiracule, sunt dispuse de o parte și
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
câteva zile. Ciclul de viață se poate scurta la 2 ani, în funcție de temperatură. Prezintă o mare rezistență la inaniție. Ca larvă poate supraviețui fără hrană 10-19 luni; ca nimfă trăiește 7-18 luni, iar ca adult până la 1 an. După acuplare, femelele gorjate ating o lungime de până la 11-15 mm și cad de pe gazdă pe sol, unde depun 1000-2000 ouă în decurs de 1 lună. La depunere, ouăle sunt învelit într-o substanță albuminoasă aglutinantă, formând o aglomerare voluminoasă ce rămâne un
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
aglutinantă, formând o aglomerare voluminoasă ce rămâne un timp fixată de partea anterioară a căpușei. Această substanță este secretată de o glandă specială, glanda cefalică sau organul lui Gene, situată la partea anterioară a scutului chitinos. Ouăle cad apoi de pe femelă pe sol, și rămân atașate unele de altele în formă de grămezi. După depunerea ouălor, femela se usucă și moare. În natură, ouăle sunt depuse pe iarbă sau pe frunzele uscate. Temperatura și umiditatea mediului ambiant au o influență evidentă
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]