8,581 matches
-
mașina, zburînd cu Porsche-ul pe drumul spre vreuna dintre casele lui sigure de pe șoseaua de centură din nord, spre genul de camaraderie furnizat de Raissa Livingston. Am despachetat și am făcut un duș, apoi mi-am luat niște tapas din frigider și sticla de șampanie pentru care aveam a le mulțumi surorilor Keswick. Așezat comod pe terasa de lîngă piscină, am inventariat colecția de cărți de vizită primite prin fanta pentru corespondență. Erau reclame la servicii de taximetrie și brokeri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
simțit responsabil, din moment ce el organizase totul. — Și-ați participat toți? — Toți. Eu am comandat eterul de la un furnizor de materiale pentru laborator din Malaga. Betty Shand l-a cărat cu una dintre autodubele ei, surorile Keswick l-au depozitat În frigidere la Restaurant du Cap. Sonny Gardner a Îngropat recipientele În livadă. Între timp, Mahoud a aruncat În secret cea mai mare parte din eter și a turnat În loc benzină. Frank și Mahoud au dezgropat recipientele cu cîteva minute Înainte de toastul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
de zăpadă. — Cum e asta? Poate nu știi să spui exact în engleză. — Ba da, mă ocup de tot ce răcește ori aduce răcoarea, dar îmi plac și motoarele foarte mult... Încă nu m-ai văzut între climatizoare ori în frigiderele de la morgă... Sunt tătucul lor, cum să-ți spun... Știi ce-i aia o combină de sânge sau un agregat de răcire pentru o rachetă balistică? — Hai, că mă omori, zise unul dintre cei trei. Și ce cauți pe-aicea
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
ani, deși îi fusese părtașă în atâtea peripeții. De aceea, atunci împinsese cremona care ținea laolaltă cele două ferestre și șoptise în aerul de afară: „Eleonor, vino! Vino, fato, am să-ți descui ușa!“. Era prima oară de când avea un frigider în mansardă și se gândise că ar putea s-o ademenească. Mâța Eleonor nu gusta din salamurile lui Pablo, dar adora înghețata și peștele, feliile cu pateu și cu unt, abandonate de copii în grădină. „Vino, fato“, îi zise iar
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
precauție. Începui să adulmec în jurul meu. Nici o hidrocarbură complexă la copt? Dacă cu asta vrei să mă întrebi dacă am pus niște pâine la prăjit, ei bine, nu! —E, asta e. M-am ridicat ușurel și m-am dus la frigider, de unde am scos pachetul de galete pe care-l păstram pentru situații de urgență. Îndesând cât de multe puteam în aparatul de prăjit, am scos margarina și borcanul de ciocolată Marmite. Pe unde ai fost, Sam? întrebă Hawkins, sprijinindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
modernă, casa ideală trebuie să fie mai întîi de toate funcțională, adică să le permită oamenilor să muncească și să se odihnească, pentru ca apoi să poată din nou munci. "Mașina de locuit" poate fi schimbată tot atât de des ca și bicicleta, frigiderul, automobilul. De asemenea, omul poate pleca din orașul sau din ținutul în care s-a născut, fără alt inconvenient decât cel impus de adaptarea la altă climă. Nu ne propunem să scriem istoria desacralizării treptate a locuinței omenești. Acest proces
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
să fiu de acord cu așa ceva. Nu încă. Chiar dacă glumea, era conștient că-i dădusem subtil peste nas, știam asta. — Bineînțeles că nu, dragul meu, am zis. Ești în floarea vârstei. La fel ca soția ta. M-am dus către frigider și mi-am pus mâna în șold, l-am deschis și i-am studiat conținutul. Nu-i prea interesant, nu? Mă duc într-un minut. —Hmmmm? — Mă duc într-un minut, am repetat eu, la cumpărături. — Oh, n-ai fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
roz. Luă mâna lui Cristescu și o strânse la piept. ― Nici nu știți cât mă bucur, domnule maior! N-am avut copii... și de ce să mă ascund după deget, Doru a fost totdeauna slăbiciunea mea. Chiar când fura mâncare din frigiderul Valericăi, închideam ochii, deși mi-era rușine pentru el. Sări în picioare și alergă la scrin. ― Auzi Mirciulică? Prietenul nostru Doru s-a făcut bine! Cotoiul rămase încremenit, ca un sfinx. Melania își strâmbă buzele: ― Mirciulică e puțin ranchiunos, dar
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
tău m-aș fi plictisit. ― Am să încerc, dar nu contați. ― Nici o discuție! La 8 ești la noi! ― Să văd cum am să mă simt mâine dimineață. În realitate, și Mirciulică e cam gutunărit. ― Pune-i ventuze! Uite, Melania, în frigider așteaptă o cremă de zahăr ars, iar Șerbănică îmi dă zor că ar mânca un ștrudel cu mere. Dacă știu că nu vii, nici nu mă apuc. Ce zici? ― Doar nu-l poți refuza pe Șerbănică... ― Perfect. Te rog nu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
marginea orașului. Seara ne vom plimba pe promenadă, vom arunca priviri lacome peste gardul grădinii de vară unde cântă orchestra. Șerbănică va strâmba ipocrit din nas: "Ce lume proastă! Și mirosul ăsta vulgar de mititei"... Acasă ne vor aștepta în frigiderul văduvei roșii, ouă, cutiile cu pate de ficat... De ce? Tot ce s-a întîmplat în noaptea asta nu are nici o legătură cu noi. Un eveniment memorabil, fără îndoială, Șerbănică îl va comenta și pe patul de moarte, dar oamenii aceștia
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ca la pisici. Se mișcau precipitat cu o grație sălbatică. Nucu Scarlat avea fața asudată din cauza efortului. Își dădu drumul pe un divan scund, acoperit cu o cergă mițoasă, galbenă. ― Dă-mi ceva de băut, gâfâi. Ceva tare! Caută în frigider. Dacă ai găsi nitroglicerină ar fi perfect... Bătrânii rămăseseră lângă ușă stingheri. ― Nu mi-aș fi închipuit, continuă Scarlat zâmbind, că-mi va veni rândul atât de repede să fiu gazdă. Ajutați, vă rog, doamnele să se dezbrace și luați
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Îi privea atent chipul palid cu trăsături slăbite. ― Spuneți-mi, domnule Ionescu, v-a trecut prin minte ― cu titlu de ipoteză firește ― că necunoscuta se afla în casă? ― Nu pricep... Unde? Ascunsă pe undeva, sub pat, în dulap sau în frigider? ― Nu! Că ar putea fi una din cele două bătrâne. Inginerul se holbă câteva secunde apoi izbucni în râs. ― Absurd! Dumnezeule, absurd! Cele mai caraghioase bătrâne pe care le-am întîlnit în viața mea! Nu susțin că doamna Miga e
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ar putea lăsa casa vraiște, la dispoziția primului curios. Și mai ciudat, față de spiritul de prevedere pe care-l dovedea în orice împrejurări: o broască de proveniență străină, două zăvoare pe dinăuntru și, deși n-am verificat, pariez că și frigiderul e închis cu cheia. Melania Lupu își îndreptă părul la tâmple. Obrajii îi ardeau. ― Domnule maior, îmi pare extrem de rău, sânt o grămadă de amănunte fără explicație. ― Credeți? ― Presupun că există vreuna, desigur, dar mie nu-mi trece prin minte
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
întîmplat pe data de 11 decembrie. Panaitescu a murit pe 8, iar dumneavoastră ați expediat mandatul pe 10 seara. Poșta a confirmat-o. " Și cu asta basta" răsuflă Azimioară gîndindu-se la o budincă formidabilă și crema de zahăr ars din frigider. Cristescu își întinse mâinile peste masă. ― Unde sânt tablourile, doamnă? ― În umbrelă, chicoti Melania Lupu. Închipuiți-vă! Desfăcu șiretul și scoase pânzele făcute sul: Vi le dau cu inima împăcată. Abia aștept să le văd la galeria națională. ― Nu mă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
mai bun caz, se urmează doar pe jumătate, primarul nu se culcă. Studie hârtiile pe care le adusese, luă hotărâri asupra unora, altele le amână pentru o a doua analiză. Când se apropie ora cinei, se duse la bucătărie, deschise frigiderul, dar nu găsi nimic care să-i trezească pofta de mâncare. Soția se gândise la el, nu l-ar lăsa să facă foamea, dar efortul de a pune masa, de a încălzi mâncarea, de a spăla farfuriile după aceea, i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
se întoarse în living, aprinse toate luminile și se dedică lecturii sistematice a ziarelor, dând o atenție specială acelui ziar sau aceluia în seama căruia, într-un anume fel, își lăsase destinul. Cum sosise timpul, se duse să vadă în frigider dacă putea pregăti, cu ce mai era pe-acolo, ceva asemănător cu o cină, dar renunță, raritatea, acolo, nu era sinonimă nici cu prospețimea, nici cu calitatea. Ar trebui să se pună aici un frigider nou, gândi el, ăsta și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
se duse să vadă în frigider dacă putea pregăti, cu ce mai era pe-acolo, ceva asemănător cu o cină, dar renunță, raritatea, acolo, nu era sinonimă nici cu prospețimea, nici cu calitatea. Ar trebui să se pună aici un frigider nou, gândi el, ăsta și-a trăit traiul. Ieși, mâncă rapid în primul restaurant pe care-l întâlni în drum și se întoarse la providențial, s.a. Trebuia să se scoale devreme a doua zi. Comisarul era treaz când a sunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
așa că m-a angajat ea pentru tine. Adorabil gest din partea ei, nu-i așa? Nu că vreau să mă laud, dar sunt strălucit În ceea ce fac, așa că aranjamentul ăsta este convenabil pentru toată lumea. Un pahar de șampanie? Întrebă el, deschizând frigiderul. Fără să mai aștepte un răspuns, destupă o sticlă și turnă șampanie În două pahare. Am ciocnit. Am luat o Înghițitură, resemnată: efectul Milton lucra la nivel Înalt. Este uimitor, nu-i așa, de cât de puțin este nevoie ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
replicat: —E foarte Însărcinată. Zicea că te-a văzut cu două weekend-uri În urmă, Hunter. Am făcut o pauză, apoi am adăugat: — În călătoria ta secretă la Londra. La celălalt capăt al firului se făcu liniște. Furioasă, am deschis frigiderul și mi-am turnat un pahar de șampanie dintr-o sticlă Începută. Am luat o Înghițitură. Nu s-a Întâmplat nimic. Nu mă simțeam plăcut amețită. Poate că Salome avea dreptate În legătură cu șampania: nu funcționa. Pe neașteptate, Hunter spuse: —Phoebe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
această obsedantă piromană. Deasupra popoarelor mici a atârnat întotdeauna furculița lui Damocles. Deseori, istoria ne-a obligat să bem apă, mai ales când nu ne era sete. Drumurile istoriei sunt pietruite cu idealurile învinșilor. Bucuriile multor popoare au rămas în frigiderul istoriei. Nu țăranul este de vină dacă mămăliga istoriei rămâne crudă sau are cocoloașe. Istoria ne avertizează că sultanul poate face oricând dintr-un pașă un eunuc. Secolul al XX-lea și-a cam bătut joc de blocul de marmură
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
anapoda stimulează indiferența popoarelor. Cotropitorii nu au nevoie de eroi. Barbaria tiranilor constă în anularea dreptului oamenilor la speranță. Fiecare secol după Iisus s-a considerat, probabil, piscul Golgotei. Istoria acest cașalot devorator de destine umane. Unele conflicte rămân în frigiderul istoriei și după încheierea păcii. Principiul dinte pentru dinte a lăsat omenirea știrbă. Și greșelile colosale te pot planta în istorie. Condiția umană este f. rezistentă la schimbări. De aceea istoria se repetă. Cotropitorii inteligenți au schimbat lumea ocupată prin
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
deoarece lobul drept al creierului i se va atrofia de tot? Atunci, cu siguranță, lumea va deveni, cu siguranță, “un maț”-așa cum afirmă Mircea Cărtărescu într-unul din romanele sale. Așadar mă întreb dacă, după publicarea romanului Manuscrisul din frigiderul Fram și înaintea găsirii, la revenirea în apartamentul fie iertatului profesor Gerard, sub frigiderul Fram al lui, a poveștii de iubire consumată în jurnalul anilor ’77, am înțeles întru totul situația în care se afla autorul lui Don Quijote sau al
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
lumea va deveni, cu siguranță, “un maț”-așa cum afirmă Mircea Cărtărescu într-unul din romanele sale. Așadar mă întreb dacă, după publicarea romanului Manuscrisul din frigiderul Fram și înaintea găsirii, la revenirea în apartamentul fie iertatului profesor Gerard, sub frigiderul Fram al lui, a poveștii de iubire consumată în jurnalul anilor ’77, am înțeles întru totul situația în care se afla autorul lui Don Quijote sau al Țiganiadei, când aceștia se confruntau cu o societate în speță bolnavă. Recunosc că i-
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
romanescului în genere, numai pentru că, asemenea iubirii, „ea exclude fericirea.” Plictisit, plafonat și dezamăgit, la revenirea de la școală acasă, trecând pe la apartamentul lui Gerard, ca și cum el ar mai fi fost încă în viață, și mișcând mai la stânga, mai la dreapta, frigiderul, ca să-l depărtăm de peretele năpădit de mucegai, dau peste o adevărată comoară: Caietele lui Gerard, la care prietenul nostru a scris în mai multe perioade și în care de multe ori reia un jurnal mai vechi în altul mai
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
o să-ți trebuiască toți rulmenții pe care ți-i dă cadou, chipurile, ori de câte ori se ivește ocazia, dar când te gândești că rulmenții aduc, la rândul lor, și carnea și brânza, izmenele și chiloții și sutienele; aduc fructele, ouăle, placajul, pefeleul, frigiderele, televizoarele și câte și mai câte materiale pe care altfel nu le-ai găsi și pace... Ce-ar fi fost să-i fi zis și eu lui Grig, că cutare banc e răsuflat sau că l-am auzit demult? Mă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]