8,018 matches
-
apei în tubii distali și colectori, datorată formării (cAMP mediată) de pori în membrana apicală a celulelor epiteliale (prin inserția de noi molecule de aquaporină). Dacă mecanismul este activat de ingestia salină crescută, retenția hidrică poate duce în timp la hipertensiune arterială. In caz de ingestie hidrică crescută, fără exces de sare, secreția de ADH scade sub valorile bazale, permitând re echilibrarea hidrică, nu numai prin diureză presională, ci și prin scăderea reabsorbției de apă. Creșterea volemiei stimulează voloreceptorii atriali (de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
acționează la nivelul tubilor uriniferi, unde stimulează reabsorbția sodiului la schimb cu potasiul. Secreția de aldosteron este reglată prin mecanisme de feedback negativ de către natremie și kaliemie. Excesul de aldosteron poate fi un factor important în mecanismul de producere al hipertensiunii arteriale. Factorul atrial natriuretic, eliberat la nivelului endocardului atrial ca răspuns la creșterea cronică a presiunii atriale, este un vasodilatator și un diuretic endogen important, care poate media natriureza aldosteron independentă de compensare a hipervolemiei. 13.3.4. Hipertensiunea arterială
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
al hipertensiunii arteriale. Factorul atrial natriuretic, eliberat la nivelului endocardului atrial ca răspuns la creșterea cronică a presiunii atriale, este un vasodilatator și un diuretic endogen important, care poate media natriureza aldosteron independentă de compensare a hipervolemiei. 13.3.4. Hipertensiunea arterială Hipertensiunea arterială ca situație patologică a suferit numeroase redefiniri de-a lungul timpului, în prezent fiind stabilite repere diagnostice detaliate, acceptate internațional, care sunt subiect de permanentă analiză critică în funcție de rezultatul cercetărilor din domeniu. Nu orice creștere a presiunii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
arteriale. Factorul atrial natriuretic, eliberat la nivelului endocardului atrial ca răspuns la creșterea cronică a presiunii atriale, este un vasodilatator și un diuretic endogen important, care poate media natriureza aldosteron independentă de compensare a hipervolemiei. 13.3.4. Hipertensiunea arterială Hipertensiunea arterială ca situație patologică a suferit numeroase redefiniri de-a lungul timpului, în prezent fiind stabilite repere diagnostice detaliate, acceptate internațional, care sunt subiect de permanentă analiză critică în funcție de rezultatul cercetărilor din domeniu. Nu orice creștere a presiunii arteriale peste
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
patologică a suferit numeroase redefiniri de-a lungul timpului, în prezent fiind stabilite repere diagnostice detaliate, acceptate internațional, care sunt subiect de permanentă analiză critică în funcție de rezultatul cercetărilor din domeniu. Nu orice creștere a presiunii arteriale peste valorile normale constituie hipertensiune arterială. In esență se poate considera că hipertensiunea arterială reprezintă prezența pe termen lung a unor valori presionale de peste 135 mm Hg sistolic și 90 mm Hg diastolic. Se poate considera că hipertensiunea arterială nu este o boală în sine
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
timpului, în prezent fiind stabilite repere diagnostice detaliate, acceptate internațional, care sunt subiect de permanentă analiză critică în funcție de rezultatul cercetărilor din domeniu. Nu orice creștere a presiunii arteriale peste valorile normale constituie hipertensiune arterială. In esență se poate considera că hipertensiunea arterială reprezintă prezența pe termen lung a unor valori presionale de peste 135 mm Hg sistolic și 90 mm Hg diastolic. Se poate considera că hipertensiunea arterială nu este o boală în sine, ci o condiție patologică ce evoluează spre complicații
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
a presiunii arteriale peste valorile normale constituie hipertensiune arterială. In esență se poate considera că hipertensiunea arterială reprezintă prezența pe termen lung a unor valori presionale de peste 135 mm Hg sistolic și 90 mm Hg diastolic. Se poate considera că hipertensiunea arterială nu este o boală în sine, ci o condiție patologică ce evoluează spre complicații grave, însoțite de speranță de viață scăzută, dintre care menționăm insuficiența cardiacă, cardiopatia ischemică și rupturile vasculare (ce conduc la hemoragie și infarct, cu importanță
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
insuficiența cardiacă, cardiopatia ischemică și rupturile vasculare (ce conduc la hemoragie și infarct, cu importanță deosebită în termeni de morbiditate, complicații și mortalitate, atunci când se produc la nivel cerebral și renal). Una din metodele clasice folosite pentru inducerea experimentală a hipertensiunii arteriale, ce arată clar importanța echilibrului volemic și a implicării renale în controlul presiunii petermen lung, este descrisă mai jos. Scăderea masei renale funcționale cu 70% duce la o creștere mică de presiune arterială, doar de 6 mm Hg. In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mai importante implicații funcționale pentru NO este vasodilatația determinată de debit, unde o creștere a debitului crește forța de forfecare (stres tangențial), producând vasodilatație NO-dependentă. Reducerea producției de NO în cadrul disfuncției endoteliale poate contribui la mecanismele patogene din spasmul coronarian, hipertensiunea arterială, tromboze, inflamații. Diminuarea eliberării endoteliale de NO e corelată cu: vârsta înaintată, dislipidemiile, ateroscleroza, diabetul zaharat, obezitatea. Un mecanism implicat în multe din acțiunile menționate ale NO este creșterea nivelului de cGMP în celulele țintă, prin activarea intracelulară directă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
trăiește în țări în care excesul ponderal (reprezentat de suprapondere și obezitate) ucide mai mul i oameni decât denutriția. La nivelul populației generale, obezitatea este asociată cu creșterea morbi‑mortalității. Persoanele obeze asociază mai frecvent factori de risc cardiovascular, ca hipertensiune arterială, dislipidemie, diabet zaharat. Ca răspuns la această adevărată epidemie de obezitate, Organiza ia Mondială a Sănătă ii a lansat un program interna ional numit „Global action plan for the prevention and control of noncommunicable diseases 2013 ‑2020” în speranța
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
și/sau montarea unui defibrilator implantabil - ICD) și farmacoterapie (de exemplu, aspirina, betablocantele, statinele și inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei au dovedit un rol benefic în prevenție). 8.2. Factorii de risc modificabili și controlul acestora 8.2.1. Hipertensiunea arterială Hipertensiunea arterială (HTA) reprezintă o afecțiune foarte comună la populația vârstnică, cu o prevalență de 70% la pacienții de peste 70 ani și de 74% la subiecții de peste 80 ani (17-19). HTA este considerată cel mai frecvent factor de risc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
montarea unui defibrilator implantabil - ICD) și farmacoterapie (de exemplu, aspirina, betablocantele, statinele și inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei au dovedit un rol benefic în prevenție). 8.2. Factorii de risc modificabili și controlul acestora 8.2.1. Hipertensiunea arterială Hipertensiunea arterială (HTA) reprezintă o afecțiune foarte comună la populația vârstnică, cu o prevalență de 70% la pacienții de peste 70 ani și de 74% la subiecții de peste 80 ani (17-19). HTA este considerată cel mai frecvent factor de risc cardiovascular modificabil
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
globale la 6.701 pacienți cu vârste peste 80 ani. Rezultatele acestei meta-analize au arătat că terapia antihipertensivă scade semnificativ incidența AVC (35%), a evenimentelor coronariene- (27%) și a IC (50%), dar nu are efect asupra mortalității globale (22). Managementul hipertensiunii arteriale la vârstnici. Similar cu alte grupe de vârstă, și la pacienții vârstnici metoda terapeutică inițială optimă este considerată terapia non -far- macologică. Aceasta constă în reducerea greutății corporale, a stresului, scăderea aportului de sare și alcool din alimentație, întreruperea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
complicațiile cronice vasculare ale diabetului zaharat. S-a observat că se poate stabili o corelație între cheiroartropatie și boala renală diabetică (exprimată prin eliminarea urinară de albumină) în special la sexul masculin (5). De asemenea numărul cazurilor de bărbați cu hipertensiune arterială și retinopatie diabetică a fost semnificativ mai mare la cei care prezentau limitarea mișcărilor articulare (5). Reducerea fluxului sangvin palmar ca și consecință a afectării microangiopate poate explica această asociere (15). În diabetul zaharat tip 1 corelația dintre limitarea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
blocat > 20 mmHg, cu tot managementul farmacologic corespunzător. 6. Criterii psihologice și de suport psiho-social în vederea transplantului cardiac, precum și a menținerii VAD pe termen lung. 7. Consimțământul pacientului și/sau a familiei în condițiile informării corespunzătoare a acestora 8. Absența hipertensiunii pulmonare fixe (RVP > 6 uW) 9. Absența disfuncției hepatice sau renale ireversibile (VAD nu va ameliora o disfuncție renală sau hepatică preexistente). Indexul cardiac nu este un indicator al insuficienței cardiace severe. Unii pacienții cu insuficiență cardiacă congestivă cronică se
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
tulburărilor de coagulare, care se manifestă prin deficitul hemostazei la nivelul liniilor de sutură și la nivelul diferitelor conexiuni ale implantului folosit. Tulburările de coagulare necontrolate pot duce la insuficiență respiratorie și insuficiență multiplă de organe. Transfuziile multiple duc la hipertensiune pulmonară și determină scăderea fluxului sangvin în VAD. Acest lucru poate fi combătut în primul rând prin controlul riguros al hemostazei în toate etapele intervenției. În al doilea rând, este dovedit faptul că aprotinina, un inhibitor nespecific al proteazelor serice
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
se vizualizează refluxul venos. Rezonanța magnetică: - În cazul FAVCD agresive, RMN vizualizează anomaliile prin prezența „flow voids” la nivelul cortexului ceea ce corespunde cu dilatarea vaselor piale. Pe secvența T2 în parenchimul cerebral poate să apară hipersemnal în substanța albă secundar hipertensiunii venoase. Acest lucru poate să conducă la glioză cerebrală. Angiografia digitală cu substracție (DSA): - Până în prezent angiografia DSA este obligatorie pentru a pune în evidență FAVCD. Injectarea substanței de contrast în diferitele ramuri ale carotidei externe va pune în evidență
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
Odată ce embolismul pulmonar este diagnosticat, o terapie anticoagulanta adecvată poate duce la rezoluția completă a trombusului. Un număr mare de pacienți nediagnosticați sau cu un tratament neadecvat vor trece în faza cronică, progresiv obstructiva a bolii, recunoscută sub numele de hipertensiunea pulmonară cronică tromboembolică (HPCTE). Aceasta se caracterizează printr-un proces dinamic cu repetări ciclice de tromboza și recanalizare la nivelul sistemului circulator arterial funcțional pulmonar. Este mai frecvent pe partea dreaptă și reprezintă 3% din descoperirile necroptice [6]. Hipertensiunea pulmonară
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
de hipertensiunea pulmonară cronică tromboembolică (HPCTE). Aceasta se caracterizează printr-un proces dinamic cu repetări ciclice de tromboza și recanalizare la nivelul sistemului circulator arterial funcțional pulmonar. Este mai frecvent pe partea dreaptă și reprezintă 3% din descoperirile necroptice [6]. Hipertensiunea pulmonară la pacienții cu boala tromboembolică se datoreaza diminuării calibrului, obstrucției și proliferării endarterei arterelor pulmonare (principale, lobare sau segmentare). Se ajunge la creșterea progresivă a presiunii în arteră pulmonară și a rezistenței vasculare pulmonare, urmată de insuficiență inimii drepte
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
pacienților ce au presiunea în arteră pulmonară peste 30 mmHg și de numai 10% din cei cu presiunea peste 50 mmHg sunt în viață după 5 ani [2]. Trombendarterectomia pulmonară (ȚEP) reprezintă o metodă chirurgicală de tratament pentru pacienții cu hipertensiune pulmonară cronică tromboembolică. Prima operație cu intenție curativa a fost efectuată cu peste 30 de ani in urma [4]. Procedura chirurgicală este în prezent bine codificata; pe plan mondial au fost operați peste 3000 de pacienți cu hipertensiune pulmonară cronică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
pacienții cu hipertensiune pulmonară cronică tromboembolică. Prima operație cu intenție curativa a fost efectuată cu peste 30 de ani in urma [4]. Procedura chirurgicală este în prezent bine codificata; pe plan mondial au fost operați peste 3000 de pacienți cu hipertensiune pulmonară cronică tromboembolică, la care s-a practicat trombendarterectomia pulmonară. DIAGNOSTIC Pacienții cu trombembolism pulmonar cronic prezintă dispnee progresivă la efort. Deoarece etiologia tromboembolică este rar bănuita, diagnosticul de hipertensiune pulmonară cronică tromboembolică este pus târziu sau doar la necropsie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
plan mondial au fost operați peste 3000 de pacienți cu hipertensiune pulmonară cronică tromboembolică, la care s-a practicat trombendarterectomia pulmonară. DIAGNOSTIC Pacienții cu trombembolism pulmonar cronic prezintă dispnee progresivă la efort. Deoarece etiologia tromboembolică este rar bănuita, diagnosticul de hipertensiune pulmonară cronică tromboembolică este pus târziu sau doar la necropsie. La debutul bolii simptomatologia este săracă, examenul fizic nerelevant, pacienții nemaifiind examinați o lungă perioadă de timp până când apar alte semne și simptome. Pacienții pot prezenta sincope, datorită debitului cardiac
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
practică de rutină. Un timp parțial de tromboplastina prelungit, în absența terapiei cu heparina, sau o scădere a numărului de trombocite poate sugera posibilitatea existenței de anticorpi anticoagulanți lupici sau anticardiolipinici; identificarea s-a făcut la 10-50% din pacienții cu hipertensiune pulmonară cronică tromboembolică [1]. Testele funcționale pulmonare sunt în limite normale sau pot arăta o afectare restrictivă ușoară - moderată, cel mai frecvent prin compromiterea parenchimului datorită infarctizării pulmonare. Ecocardiografia joacă un rol major în investigarea hipertensiunii pulmonare cronice tromboembolice, în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
10-50% din pacienții cu hipertensiune pulmonară cronică tromboembolică [1]. Testele funcționale pulmonare sunt în limite normale sau pot arăta o afectare restrictivă ușoară - moderată, cel mai frecvent prin compromiterea parenchimului datorită infarctizării pulmonare. Ecocardiografia joacă un rol major în investigarea hipertensiunii pulmonare cronice tromboembolice, în general stabilind diagnosticul de hipertensiune pulmonară - mărirea inimii drepte și hipertrofia ventriculara. Septul interventricular poate apare subțiat, prezentând mișcare paradoxala, cu deplasare spre stânga, în timp ce ventriculul stâng apare mic. Se observă insuficientă tricuspidiană în grade variabile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
Testele funcționale pulmonare sunt în limite normale sau pot arăta o afectare restrictivă ușoară - moderată, cel mai frecvent prin compromiterea parenchimului datorită infarctizării pulmonare. Ecocardiografia joacă un rol major în investigarea hipertensiunii pulmonare cronice tromboembolice, în general stabilind diagnosticul de hipertensiune pulmonară - mărirea inimii drepte și hipertrofia ventriculara. Septul interventricular poate apare subțiat, prezentând mișcare paradoxala, cu deplasare spre stânga, în timp ce ventriculul stâng apare mic. Se observă insuficientă tricuspidiană în grade variabile. Ecocardiografia de efort ar trebui efectuată în caz de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]