8,040 matches
-
răni. Cominternul i? a impus Partidului Comunist Rom�n o platform? care prevedea autodeterminarea pentru Transilvania, Basarabia, Dobrogea ? i Bucovina, adic? dezmembrarea Rom�niei Mari. Acest lucru le? a dovedit multor rom�ni faptul c? URSS? ul era tot Rusia ? i inamicul na? ional num? rul unu. �n ciuda disperatei situa? îi economice ? i sociale, comuni? ții nu puteau beneficia de popularitatea de care se bucurau �n Șerbia, Grecia ? i chiar ? i �n Bulgria. �n 1924, guvernul a scos �n afara legii Partidul Comunist. Nu prea mul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pe francezi. Opozi? ia lui Iorga fă?? de antisemitism a dus la ruptură lui de studen? îi rom�ni ? i la apari? ia �Noului na? ionalism�. �ntr? adev? r, pozi? ia lui �n chestiunea evreiasc? ? i ruptură de Cuza au devenit inamicul lui101. �n antisemitismul lui, Cuza manifestase o consecven?? condamnabil? , neobi? nuit? �n Rom�nia interbelic?. Din momentul �n care evreilor li se acordase cet?? enia, Cuza devenise ? i mai obsedat de antisemitismul s? u102. Asimilarea evreilor continuă s? fie pentru un antisemit doctrinar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acumula capital politic prin intermediul acestor b�rfe139. Dat fiind faptul c? Bucure? țiul ? i politicienii lor erau at�ț de corup? i, orice era credibil. Iorga era total diferit de ei. Dar de ce s? fi acceptat Br? tianu, Cuza, al? i inamici politici ? i corpul studen? esc radicalizat, cu moralitatea (? i s? r? cia) lui la limit? adev? rul? Nu era mai convenabil s? declare c? ��nv??? torul na? iunii�, �Apostolul� (fostul �Apostol�) era �n soldă lui Blank? Bursă bucure? tean? de b
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
V? leni. Congresele Internă? ionale de Istorie ? i?au reluat activitatea �n aprilie 1929, la Bruxelles, cu amenin? area r? zboiului plan�nd �nc? �n aer. Au participat numai istoricii ?? rilor �nving? toare (Congresul s? a desf?? urat, remarcă Iorga, �f? r? participarea inamicilor no? tri�)152. Iorga a ? inut o conferin?? despre �Rom�nia dun? rean? ? i barbarul secol al ? aselea� ? i despre elementele trace ale artei populare rom�ne? ți. Urm? torul Congres Internă? ional de Istorie a avut loc �n august 1928
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cadrul structurii ? i totodat? (dup? c�ț se p? rea, din p? cate) �ntru ap? rărea unui rege ? i a unui regim discreditat. Iorga a adoptat o pozi? ie lipsit? de orice echivoc �mpotriva st�ngii, pe care o identifica cu inamicul na? ional num? rul unu. Dar a trebuit s? ia pozi? ie �mpotriva unui atac mult mai agresiv din partea dreptei radicale. �n timpul acestui ultim deceniu al vie? îi sale a depus Iorga cele mai supraomene? ți eforturi pentru ap? rărea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
existat destule manifest? ri de sprijinire a URSSului ? i a stalinismului a unor astfel de evrei dispera? i, un sprijin cu at�ț mai prost orientat cu c�ț a fost trec? tor. Simpatia fă?? de comunismul instaurat �n Rusia (care era �n continuare inamicul na? ional num? rul unu pentru majoritatea rom�nilor) era �n detrimentul rela? iilor rom�no? evreie? ți. Nu trebuie s? subestim? m ură, frica ? i suspiciunea rom�nilor fă?? de Rusia. S? ne amintim de ostilitatea inflexibil? a lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dea o replic? lui Iorga că un ecou, ca �ntr? un dialog: �? efii care se afl? de mul? i ani �n fruntea armatei franceze au format un guvern. Guvernul acesta, constat�nd �nfr�ngerea armatelor noastre, a intrat �n leg? tur? cu inamicul pentru a pune cap? ț luptei� Dar a fost oare spus ultimul cuv�nt? Speran? a trebuie oare s? dispar?? Este oare �nfr�ngerea definitiv?? Nu! � Orice s? ar �nt�mpla, flac? ra rezisten? ei franceze nu trebuie s? se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de profund r? nit �n m�ndria să na? ional? ? i de negarea dreptului la autodeterminare al majorit?? îi rom�ne? ți), totul se reducea la furia fă?? de lipsă de loialitate a evreilor ? i de preferarea unui comunism instituit de inamicul na? ional num? rul unu. Iorga a sus? inut �ntotdeauna c? rom�nii au �drepturi organice�, �n timp ce evreii nu au �nici un drept organic�. Orice minoritate are drepturi propor? ionale cu loialitatea ei. Astfel c? , dat fiind temperamentul s? u
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
baza drept?? îi ? i a trecutului�53, comenta ziarul. Aceste crime legionare constituiau o linie de demarca? ie �n istoria Statului Na? ional Legionar. Paralel cu radicalizarea permanent? a revolu? iei sociale sus? inut? de Legiune, ele au oferit solu? ia inamicilor Legiunii. Legionarii pl? nuiau nelegiuiri ? i mai mari, mai ales cu ocazia Anului Nou, �n care Statul Na? ional Legionar urma s? între �purificat de trecutul putred�. Sub impactul acestei perspective, vechiul regim ? i?a str�ns r�ndurile. El era alc? tuit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cele mai grave erori pe care le? a comis Iorga s�nt de domeniul criticii literare. Orice �i mirosea lui a curent modern era respins cu violen??. Protagoni? ții curentelor literare moderne erau persecuta? i de el, fiind consideră? i drept inamici publici nu numai ai na? ionalismului s? u cultural, ci ? i ai Rom�niei. Critică literar? sau istoriile literare ale lui Iorga care trateaz? subiecte ulterioare Junimii s�nt lipsite de valoare. Ne afl? m astfel �n fă? a unui rezultat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
că și terorismul. Etică și armele nucleare Problemă etic] ridicat] de armele nucleare poate fi abordat] astfel: pe de o parte, probleme privind folosirea armelor nucleare în r]zboi și probleme privind posesia de arme nucleare în scopul descuraj]rii inamicilor. Întreb]rilor din prima categorie li se r]spunde de obicei prin referire la cerințele jus în bello. Poate folosirea armelor nucleare s] respecte regulile discrimin]rii și ale proporționalit]ții? Pentru unii teoreticieni morali (dar nu pentru toți), se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
INTRODUCERE Identitate și schimbare doi termeni aparent în contradicție și o idee în jurul căreia se încheagă întreaga lucrare: identitatea în schimbare. Cum putem vorbi de identitate și în același timp de schimbare, pentru că cea dintâi este, așa cum spune Weiseltier (1997), inamicul schimbării? Lucrarea propune o perspectivă sociologică asupra acestei dezbateri, printr-o incursiune în universul concepțiilor asupra schimbării sociale și identității colective și o încercare de radiografiere a celei din urmă la tinerii din societatea românească actuală. A vorbi despre identitate
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
au implicații diverse și profunde atât asupra mentalităților actorilor sociali, cât și în structurile cele mai adânci ale societății. Orice analiză asupra identităților colective, de orice tip, devine relevantă în acest context pentru că identitatea este, așa cum spune și Weiseltier (1997), inamicul schimbării; de altfel și Jenkins (1996:6) observă că orice schimbare socială semnificativă e acompaniată de o acutizare a dezbaterilor referitoare la amenințările aduse identității. Studiul modificărilor în identificările profunde ale actorilor sociali și deci studiul identității colective câștigă și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și aduce în societățile care au îmbrățișat-o atenuarea sau chiar eradicarea foametei, a bolilor, a sărăciei, a mizeriei, prelungirea speranței de viață și creșterea nivelului educației sau, altfel spus, implementarea ideii de stat al bunăstării vezi lupta programatică cu inamicii societății enunțați de lordul Beveridge în 19422. Pe de altă parte, ea are și o latură "întunecată", fiindu-i asociate fenomene precum cel al dezvrăjirii enunțat de Weber sau al prăbușirii respectului descris de Durkheim care, astăzi poate mai mult
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Cortina de Fier au pătruns și continuă să se întărească organisme suprastatale de tip politic și economic (UE) sau militar (NATO) până deunăzi caracteristice Vestului sau lumii occidentale. Ele încearcă să răspundă la noi feluri de provocări sau amenințări. Noii inamici nu mai sunt statele, ci ceva mult mai puțin palpabil, și anume amenințările teroriste. "Terorismul de astăzi nu mai este produsul tradițional de genul anarhismului, nihilismului sau fanatismului. El este altceva, e partenerul contemporan al globalizării" (Baudrillard, 2002:63). Globalizarea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
internă, vedem că în 2004 s-au investit direct în România aproximativ 5 miliarde, la fel ca în 2005, în 2006 valoarea investițiilor străine directe ajungând la aproximativ 9 miliarde de dolari 30. În tot acest interval, cel mai mare "inamic" al românilor, în afară de șomaj sau sărăcie extinsă vezi și Mărginean și Bălașa (2002), Dan (2003), Stănculescu & Berevoescu (2004), Preda (2002) -, a fost inflația. Din 1970 până în 1989 (exceptând anii 1981 3,1 %, 1982 17,8 % și 1983 4,1 %) inflația
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ce-i invadează marea fereastră nu poate fi tratată oricum. Dacă tot recurge la invazie, aceasta măcar să primească replica pe măsură. Vulgaritatea, zgomotul, furia, prostia, impostura, pătrunse în acest spațiu al ordinii și rigorii să știe că află aici un inamic declarat. Care nu le arată pur și simplu ușa, ci invitate chiar, de ce nu, la un pahar de Cotnari să audă, mde!, și ce nu le convine. Și să-l judece cum cred de cuviință pe incomodul pictor ce le-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
urmă-lacrima din pahar și cea mai importantă. Totul este o ploaie a lacrimilor. Fiecare deosebită de cealaltă, fermecătoare prin ea însăși, diferită și totuși mereu aceeași. Mădălina Mocanu ÎN INIMA CODRULUI Mă uit speriată în jur, căutând cu privirea ochii inamicului...Îi zăresc și mă ascund grăbită în scorbură...dacă mă prindea... Inima îmi revine la normal. Blana zburlită mi se liniștește. Ce mă fac eu, o mică veveriță în codrul ăsta ?-mă întreb în gând. Observ în alunul de lângă mine
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
bucurat și am crezut că vântul adusese toate acele bunătăți.M-am culcat obosită de atâta drum. Nu știu câte ore am dormit, dar știu sigur că un zgomot puternic m-a trezit. În fața mea stătea o altă veveriță furioasă că un inamic i-a pătruns în locuință. -Ce cauți aici ? m-a întrebat ea cu o privire suspicioasă. -Eu, păi să vezi...eu ?!::.-Hai , hai, zi-i odată !.. -Căutam un culcuș ! am răspuns eu în cele din urmă.Am avut noroc. Doamna
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
din vedere pericolele foarte reale ale prezentului, este o sarcină dificilă. Această provocare atinge maximul În formularea agendei de politică externă. Cum Își conciliază europenii poziția de a cruța viața unui criminal cu nevoia de a purta războaie Împotriva unui inamic? Mergând singuri Răspunsul Administrației Bush la „perceputul pacifism” european este „hai să fim realiști”. Într-o țară În care majoritatea oamenilor cred În „ochi pentru ochi”, nu este surprinzător că politica externă americană se bazează pe criterii diferite de a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care majoritatea oamenilor cred În „ochi pentru ochi”, nu este surprinzător că politica externă americană se bazează pe criterii diferite de a trata cu adversarii. Soluția americană combină paternalismul de modă veche cu mâna-forte. Ne răsplătim prietenii și ne pedepsim inamicii. Pentru a Înțelege cu adevărat rădăcinile politicii externe americane, europenii trebuie să aprecieze obsesia generală a americanilor În privința autonomiei. Pentru țara noastră, mărginită de două mari oceane, libertatea a Însemnat autonomie Într-o lume dușmănoasă și puțin predictibilă. A nu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este interzis” și „coridoare umanitare” au devenit parte a lexiconului În ultimii ani. Noua formulă militară pornește de la premisa opusă celei a angajamentului militar tradițional. În vechea schemă militară ideea era de a face cât mai multe victime În rândul inamicului. În noua doctrină, țelul este de a minimaliza pierderile de ambele părți ale conflictului. Ordinele pe care le primesc soldații nu mai sunt să-și riște viața și să omoare inamicul. Trupele de menținere a păcii au o misiune diferită
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de a face cât mai multe victime În rândul inamicului. În noua doctrină, țelul este de a minimaliza pierderile de ambele părți ale conflictului. Ordinele pe care le primesc soldații nu mai sunt să-și riște viața și să omoare inamicul. Trupele de menținere a păcii au o misiune diferită - să-și riște viața pentru a salva viața civililor. Mary Kaldor, profesor de guvernare globală și drepturi ale omului la London School of Economics, a spus succint: „În timp ce purtatorul legitim de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pentru a opri ostilitățile, fără intervenția militară a Statelor Unite ale Americii. A fost umilitor să se bazeze pe forța militară americană, pentru ceea ce reprezenta În esență o acțiune militară restrânsă. Dacă Europa nu putea să mențină pacea la periferia ei, Împotriva unui inamic nu tocmai formidabil, cum poate să spere Uniunea Europeană să mențină pacea și securitatea celor 455 de milioane de oameni trăitori În douăzeci și cinci de națiuni diferite? Războiul din Kosovo a demonstrat cât de nesatisfăctoare a devenit mașina militară europeană. Forțele europene
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
reprezintă două concepții foarte diferite despre modul În care trebuie condusă politica externă și de securitate. Europenii caută securitatea În interiorul legii internaționale și, În mod special, În legile care guvernează drepturile universale ale omului. Țelul este să minimalizeze ostilitățile Între inamici și să folosească intervențiile militare În mod selectiv pentru a separa forțele În conflict. Uniunea Europeană pune accent pe rezolvarea conflictelor și nu pe victoria militară. Folosește ajutorul economic ca o metodă de a-i Împuternici pe cei săraci, de a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]