8,558 matches
-
ori plop, așa cum sunt cele două culmi amintite: Berești (382 m) și Bala (369 m). Pornind de la aceste culmi împădurite, dealurile coboară lin către firul apei, acoperite cu fânețe, vii și pomi. Printre fânețe, pe care oamenii le numesc impropriu livezi, se dezvoltă în voie o serie de arbuști: măceșul, rugul, alunul, porumbarul, păducelul, curpenul, sângerul, etc. Pe culmea Bereștilor care desparte satul de Rudina se găsesc cele mai multe plantații de vii, dată fiind expunerea solară. Asemenea plantații se mai găsesc și
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
maxima de 38 grade C. -media anuală a precipitațiilor atmosferice este de 600-700 mm/an. -vântul bate din direcțiile NV și N. -adâncimea maximă de îngheț este de 85 cm. Vegetația este variată în funcție de dispunerea reliefului, fiind alcătuita din: pășuni, livezi de pomi fructiferi în special pruni și meri, păduri de foioase și conifere. Conform datelor de la Muzeul Județean de Științe ale Naturii, pe teritoriul comunei se găsesc următoarele specii cu protecție strictă: -Rezervația naturală peisagistică „Costișata” cu o suprafață totală
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
fiind de 1489,11 ha (65% din suprafața comunei). Ca activitate predominantă este pomicultura. În cadrul suprafeței agricole ponderea importantă o au pășunile și fânețele care reprezintă circa 85% din suprafața agricolă, fapt ce influențează pozitiv dezvoltarea sectorului zootehnic și agroturismul, livezile ocupând 11,6% din suprafața terenului agricol. Terenul arabil, respectiv 3,5% (52,42 ha) din teritoriul agricol nu este foarte fertil și este cultivat cu porumb și cartofi. Culturile de pomi fructiferi de pe raza localității Adunați sunt în suprafață
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
Culturile de pomi fructiferi de pe raza localității Adunați sunt în suprafață de 73,35 ha, respectiv 18.500 pe rod. Producția de fructe obținută în anul 2002 din totalul de pomi fructiferi este de 255 tone, iar producția obținută din livezi este de 220 de tone. Din acestea, producțiile de mere și pere sunt de 230 de tone reprezentând 90% din totalul producției. Dispunând de întinse pășuni și fânețe, în localitatea Adunați creșterea animalelor reprezintă o ocupație de bază a locuitorilor
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
condiții prielnice pentru petrecerea vacanțelor, zona turistică Borungoci și rezervația natural-peisagistică „Costișata” fiind căutate de amatorii de aer curat. Întinsele pășuni colorate floral în cele mai variate chipuri, impunătatea dealurilor ce străjuiesc comuna înveșmântate în păduri de foioase și brad, livezile de prun și măr, poienile desprinse din basm ademenesc ochiul trecătorului amorțindu-l în acest pitoresc tărâm. Principalele obiective turistice ale comunei Adunați sunt: -Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a cărei piatră de temelie a fost pusă în 1881
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
în jurul acestui schit au început să se stabilească români din Transilvania, care cereau adăpost călugărilor, astfel formându-se un mic cătun. Lapoșul este însă atestat documentar mult mai târziu, în anul 1607. Însă pe aceste meleaguri își avea grădinile și livezile Doamna Neaga, fiica lui Vlaicu Tatrul, Clucerul din Cislău, și soția lui Mihnea Turcitul, domn al Țării Românești între anii 1577-1583, 1585-1591. Doamna Neaga era stăpâna comunelor Rusovat, Cislău, Lapoș, Tisău, Grăjdana, Sarate, Valea Scheilor. Prin faptul că oamenii comunei
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
și Aluniș. Dealurile din împrejurimi sunt acoperite parțial de păduri de foioase, în care întâlnim cel mai des fagul și frasinul, dar și stejarul, teiul, carpenul, paltinul, jugastrul, ulmul. Restul dealurilor au fost transformate pe parcursul vremii în fânețe sau în livezi de pomi fructiferi. De departe predomină prunul, producția artizanală de țuică fiind una din activitățile specifice locului. Dintre arbuștii întâlniți în zonă, la marginea fânețelor: cătina, alunul, gherghinul, măceșul, călinul, cornul, scorușul, socul. Fauna sălbatică mică e specifică pădurilor de
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
joasă a „Nebunului” (între Teleajen și Crasna) iar spre sud-sud-vest culmea Rodilei, despărțită în două de valea Varbilăului. Între Crasna și Varbilău se află Culmea „Trifoiului”, „Șerban Vodă” și între Varbilău și Doftana culmea „Clăbucet - Păltinețu”. În această zonă predomină livezile cu pruni, meri, peri, nuci, precum și pășunile, fânețele și pădurile. Pe teritoriul județului se intersectează paralela de 45 grade latitudine nordică cu meridianul de 26 grade latitudine sudică. Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ216A, care o leagă spre sud
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
de 4850 locuitori,iar din punct de vedere administrativ, cuprinde satele: Călinești Oaș - centru administrativ, Lechința, Coca, Pășunea Mare cu 6 căi frumoși, și doi. Comună se învecinează: la nord cu localitatea Gherța Mică, la sud cu Prilog Vii și Livadă, la est cu satul Boinești, la vest cu localitatea Turulung., reprezentând ,practic, granița dintre Țara Oașului și Ugocea
Călinești-Oaș () [Corola-website/Science/301758_a_303087]
-
înființat o fabrică de fosfați. Activitatea ei s-a încheiat în 1997, iar acum este o ruină. Singurul obiectiv din comuna Valea Călugărească inclus în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monument de interes local este situl arheologic din livada Grupului Școlar Agricol, unde s-au găsit urmele unei așezări din perioada Halstatt.
Comuna Valea Călugărească, Prahova () [Corola-website/Science/301754_a_303083]
-
lucrări. Actul din 17 noiembrie 1270 face cunoscut că „prin scrisoarea regelui Ștefan dată în anul Domnului o mie douăsute șaptezeci, în ziua de 15, înainte de calendele lui Decembrie, iar în al domniei sale în anul întâi, se arată că moșiile Livada, Orașu Nou, Vama, Prilog și Ovaș care au fost odinioară ale lui Benedict numit Ur., mort fără moștenitor, care au fost date pentru totdeauna, de către acel rege Ștefan, suzeranului Nicolae fiul lui Maurițiu pentru serviciile sale credincioase”. În 1452, când
Negrești-Oaș () [Corola-website/Science/300528_a_301857]
-
prielnic pentru agricultură. De-a lungul timpului, având drept ocupație de bază agricultură, locuitorii satului au atribuit diferite denumiri unor locuri situate în hotarul satului. Așa au apărut denumirile : " La Cris " , " În Rogina " , " La Roginuta " , " La Ulmeasa " , " La Certeja " , " În Livadă " , " La Scurtături " , " La Meri " , " Pe Deal " , " Coastea Brotonitei " , " La Parauta " , " La Plopi " , " La Pârâul Rusciului " , " Pe Măgura " , denumiri care se mai păstrează și în prezent. Repere istorice Locuitorii din Brotuna și-au adus din plin contribuția și jertfă la istoria
Brotuna, Hunedoara () [Corola-website/Science/300540_a_301869]
-
distanță de intrarea în Romos se ramifică spre satul Vaidei. Acest drum spre Vaidei urcă în serpentina lentă pe marginea unui pârâu, pe lungimea de 2km, care apoi coboară în serpentină până în sat. Satul Vaidei este așezat între cele 2 livezi aflate pe cele 2 dealuri, cel de la est e numit "Cornul Viilor" iar cel de la vest "Slungul". Satul Vaidei are o stradă numită-strada mare-care în locul numit piață se ramnifică în alta numită-strada mică-, este compact în așezare mai având și
Vaidei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300563_a_301892]
-
km de Sighișoara și la 6 km de Vânători (sat-reședință), Feleagul fiind sat de hotar al județului Mureș. Așezarea se desfasoara de-a lungul pârâului Feleag, fiind înconjurată de dealuri care ating altitudinea de peste 800 m, păduri de foioase și livezi. Pârâul Feleag are doi afluenți, unul curgând de pe platoul „Fundătura”, acesta fiind un platou cu panțe abrupte și formațiuni stâncoase unde se pot găsi cratere provenite de la obuzele din cel de-al Doilea Război Mondial, dar și numeroase sonde pentru
Feleag, Mureș () [Corola-website/Science/300578_a_301907]
-
1950, comuna, care a luat și ea numele de "Blaga" după satul ei de reședință, a fost transferată raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) raionului Adjud din regiunea Bacău. În 1964, satul Răspochi a luat numele de "Livezile". În 1968, comuna Blaga a fost transferată la județul Bacău și a fost unită cu comuna Tăvădărești (desprinsă anterior din comuna Vultureni, aflată la nord). Comuna a luat numele de la noua reședință, satul "Dealu Morii", format atunci prin contopirea satelor
Comuna Dealu Morii, Bacău () [Corola-website/Science/300668_a_301997]
-
reședință, satul "Dealu Morii", format atunci prin contopirea satelor Hazu și Meleșcani în jurul unui nucleu cu o evoluție recentă. Tot atunci, satul Vultureni (din comuna Tăvădărești) a luat numele de "Calapodești" pentru a fi diferențiat de reședința comunei vecine; satele Livezile, Căuia de Jos și Căuia de Sus au fost contopite sub un nou sat denumit "Căuia"; iar satele Dumbrava și Măldărești au fost comasate cu satul Negulești. Trei obiective din comuna Dealu Morii sunt incluse în lista monumentelor istorice din
Comuna Dealu Morii, Bacău () [Corola-website/Science/300668_a_301997]
-
a ceea ce a fost considerată a fi rebeliune, s-a soldat cu 5 morți, 28 de răniți grav, 40 de arestați. Ieromonahul Ioanichie Dudescu a fost condamnat la doi ani de închisoare iar terenul mănăstirii a fost transformat într-o livadă. Ieromonahul Pahomie Moraru împreună cu părintele Antonie Clapon încep în 1956 reconstrucția lăcașului, inițial sub forma unui mic paraclis și a cîtorva chilii, activitate care datorită șicanelor autorităților a trenat până în 1962. Pe măsură ce construcțiile și activitatea de obște se extindeau, autoritățile
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
comunei s-au dezvoltat, în general, de-a lungul căilor de comunicație importante. Comuna se întinde pe 3582 hectare, din care suprafața agricolă este de 1448 hectare. În 2004, această suprafață avea următoarele distribuiri: 1001 ha teren arabil, 1 ha livezi, 30 ha vii, 270 ha pășuni și 146 ha fânețe. În nordul comunei, aproape de Racila, se află Ocolul Silvic Fântânele. Prin comună curg 2 ape: pârâul Limpedea și râul Bistrița, pe care se află o hidrocentrală electrică. În nord-vest se
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
are și aflată la nord-est de satul Fântânele și construită în 1756. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Clasificate ca sit arheologic, ruinele bisericii din „Livada Curții”, aflate la 200 m de biserica „Sfinții Voievozi” de lângă Fântânele, datează din secolele al XV-lea-al XVI-lea. Al doilea obiectiv este (1861) din satul Hemeiuș, casă clasificată ca monument funerar sau memorial.
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]
-
Livezi (în trecut, Valea Rea și Târgul Valea Rea) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bălăneasa, Livezi (reședința), Orășa, Poiana, Prăjoaia și Scăriga. Comuna se află în centrul județului, în depresiunea Tazlău-Cașin, pe malurile râului Tazlău
Comuna Livezi, Bacău () [Corola-website/Science/300680_a_302009]
-
Livezi (în trecut, Valea Rea și Târgul Valea Rea) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bălăneasa, Livezi (reședința), Orășa, Poiana, Prăjoaia și Scăriga. Comuna se află în centrul județului, în depresiunea Tazlău-Cașin, pe malurile râului Tazlău. Este străbătută de șoseaua națională DN11, care leagă Bacăul de Onești. Din acest drum, la Livezi se ramifică șoseaua județeană DJ117
Comuna Livezi, Bacău () [Corola-website/Science/300680_a_302009]
-
România, formată din satele Bălăneasa, Livezi (reședința), Orășa, Poiana, Prăjoaia și Scăriga. Comuna se află în centrul județului, în depresiunea Tazlău-Cașin, pe malurile râului Tazlău. Este străbătută de șoseaua națională DN11, care leagă Bacăul de Onești. Din acest drum, la Livezi se ramifică șoseaua județeană DJ117, care duce spre vest și nord la Berzunți, Poduri și Moinești (unde se termină în DN2G). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Livezi se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Livezi, Bacău () [Corola-website/Science/300680_a_302009]
-
națională DN11, care leagă Bacăul de Onești. Din acest drum, la Livezi se ramifică șoseaua județeană DJ117, care duce spre vest și nord la Berzunți, Poduri și Moinești (unde se termină în DN2G). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Livezi se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,9%), cu o minoritate de romi (6,23%). Pentru 3,81% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Comuna Livezi, Bacău () [Corola-website/Science/300680_a_302009]
-
aceluiași județ, având 2760 de locuitori în satele Orășa, Poiana, Valea Rea, Valea Rea-Târg și în cătunele Lunca și Scăriga. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău, iar în 1968 a primit denumirea de "Livezi", în vreme ce satele Valea Rea-Sat și Valea Rea-Târg au primit respectiv denumirile de Livezi-Vale și Livezi-Deal. În 1968, comuna Livezi a revenit la județul Bacău, reînființat; tot atunci satele Livezi-Vale și Livezi-Deal au fost comasate pentru a forma satul Livezi, iar
Comuna Livezi, Bacău () [Corola-website/Science/300680_a_302009]
-
Scăriga. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău, iar în 1968 a primit denumirea de "Livezi", în vreme ce satele Valea Rea-Sat și Valea Rea-Târg au primit respectiv denumirile de Livezi-Vale și Livezi-Deal. În 1968, comuna Livezi a revenit la județul Bacău, reînființat; tot atunci satele Livezi-Vale și Livezi-Deal au fost comasate pentru a forma satul Livezi, iar satul Lunca a fost desființat și comasat cu satul Prăjoaia. Trei obiective din comuna Livezi sunt incluse în lista
Comuna Livezi, Bacău () [Corola-website/Science/300680_a_302009]