9,370 matches
-
unele dintre ele considerate monumente ale naturii. În partea sud-estică a parcului dendrologic este amenajat un modern complex sportiv cu o serie de terenuri pentru practicarea diverselor ramuri ale sportului. Astfel fosta zonă Șaiba este transformată în zona de agrement „Lunca Moldovei”, cu un complex dendrologic și turistico-sportiv. Orașul Gura Humorului își trage numele de la așezarea sa la gura de vărsare a râului Humor în râul Moldova. În ceea ce privește denumirea râului Humor, una dintre legendele locale vorbește despre trecerea tătarilor pe aceste
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
-ului în "„Humor”". Cu toate acestea, chiar și în prezent, unele persoane vârstnice pronunță "„Homor”" în loc de "„Humor”". Pe malul stâng al râului Moldova, de la confluența ei cu râul Humor în amonte, până în dreptul locurilor de la Piatra Pinului, se întinde o luncă, numită, din vremuri vechi, „pe Șaiba”. Cele aproximativ 25 de hectare ale luncii erau folosite ca loc de pășune. Sălcii, înalte și rămuroase, umbreau din loc în loc iarba săracă a luncii. Furtunile puternice, mai ales dezlănțuite dinspre vest, au doborât
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
pronunță "„Homor”" în loc de "„Humor”". Pe malul stâng al râului Moldova, de la confluența ei cu râul Humor în amonte, până în dreptul locurilor de la Piatra Pinului, se întinde o luncă, numită, din vremuri vechi, „pe Șaiba”. Cele aproximativ 25 de hectare ale luncii erau folosite ca loc de pășune. Sălcii, înalte și rămuroase, umbreau din loc în loc iarba săracă a luncii. Furtunile puternice, mai ales dezlănțuite dinspre vest, au doborât cea mai mare parte a sălciilor, iar viiturile râului, cu puterea apelor dezlănțuite
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
până în dreptul locurilor de la Piatra Pinului, se întinde o luncă, numită, din vremuri vechi, „pe Șaiba”. Cele aproximativ 25 de hectare ale luncii erau folosite ca loc de pășune. Sălcii, înalte și rămuroase, umbreau din loc în loc iarba săracă a luncii. Furtunile puternice, mai ales dezlănțuite dinspre vest, au doborât cea mai mare parte a sălciilor, iar viiturile râului, cu puterea apelor dezlănțuite, au smuls stratul subțire de pământ fertil ce acoperea prundișurile și nisipurile aluviale, făcând de nefolosit o însemnată
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
viiturile râului, cu puterea apelor dezlănțuite, au smuls stratul subțire de pământ fertil ce acoperea prundișurile și nisipurile aluviale, făcând de nefolosit o însemnată parte din pășunea Șaibei. Ca urmare, pe locul fostei pășuni a fost înființată zona de agrement „Lunca Moldovei”, cu un parc dendrologic și turistico-sportiv. Prin Hotărârea Guvernului nr. 114/2005 se aprobă atestarea localității Gura Humorului din județul Suceava, ca "„stațiune turistică de interes național.”" Prin urmare, imaginea orașului se schimbă radical prin aplicarea unui program PHARE
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
județul Suceava, ca "„stațiune turistică de interes național.”" Prin urmare, imaginea orașului se schimbă radical prin aplicarea unui program PHARE al Uniunii Europene, în valoare de 8,9 milioane de euro. În cadrul proiectului intitulat „Pârtie de schi, Orientare Turistică, Parc Lunca Moldovei, Agrement, Sport”, în Gura Humorului este amenajată o pârtie de schi cu o lungime de 1.350 de metri, dotată cu un telescaun și cu o instalație de produs zăpadă. Începând cu luna ianuarie 2010, pârtia de schi „Șoimul
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
teritoriul orașului este Râul Teleajen, el constituind principala așezare de pe cursul mediu și superior al acestui râu. La Vălenii de Munte, în Teleajen se varsă afluentul Văleanca. Cele mai răspândite soluri din zona orașului sunt aluviuniile și solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale și argiloviluviale brune podzolite, ca și cele brune și negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune și argiloiluviale brune podzolite, rogosolurile, iar pe versanți soluile erodate. Orașul se află pe
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
este un oraș în județul Olt, Muntenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satul Comani. Este situat în zona de contact a Câmpiei Boian cu lunca și terasele de pe stânga râului Olt la 100 de metri altitudine. În localitate au fost descoperite vestigii neolitice și daco-romane. Localitatea a fost menționată documentar în anul 1526, fiind declarat oraș în anul 1968. Este un renumit centru viticol cu
Drăgănești-Olt () [Corola-website/Science/297045_a_298374]
-
un oraș în județul Teleorman, Muntenia, România. Se află în punctul cel mai sudic al țării, la 40 de km de reședință județului, Alexandria, la 130 de km de București și 180 de km de Craiova. Acesta este situat în Lunca Dunării, iar în apropiere se află Baltă Suhaia și Ostrovul Gașca ce au fost desemnate de Guvernul României arii protejate de interes național. Are o populație de de locuitori (2011), fiind astfel al patrulea ca mărime din județ. La vest
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
fluviului. Orașul Zimnicea - extremă sudică a României, este așezat pe malul stâng al fluviului Dunărea, la 43° 37' 07" latitudine nordică și 25° 23' 32" latitudine estică ( Amnarul statistic al R.S.R., 1957, p. 19 ), având un relief de baltă și lunca ( 4 km ), urmat de câmpie ( 15 km spre nord ), cu o suprafață intravilană de 4,5 km². Are forma dreptunghiulara, cu terenul înclinat de la vest la est, cu baza de la sud spre râul Pasărea și este împărțit în două părți
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
forma dreptunghiulara, cu terenul înclinat de la vest la est, cu baza de la sud spre râul Pasărea și este împărțit în două părți egale de Bulevardul Eroilor ( așa-zisa Stradă Gării). Structura geologică a terenului zimnicean este formată din „soluri de lunca și delta” (N. Florea), iar în lucrarea „ Raionare pedogeografică a R.P.R.” ( N. Cernescu) se precizează că în „provincia danubio-getică,cu sectorul câmpia Zimnicea predomina cernoziomul, format pe terase acoperite cu depozite leossoide”. Climă orașului este, în general, temperat continentală, cu
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
și stația meteorologică oferă informații climaterice corecte preluate de numeroase lucrări de specialitate. Floră din zona este caracteristică zonei de stepa și de silvostepa. Pădurile sunt puține, iar arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum ar fi salciile din lunca sau plopii albi. Dintre plantele sălbatice ale zonei, amintim: păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc.. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâmul, șocul, castanii sălbatici, rachița, etc.. Există și vegetație cultivata
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România, format din localitățile componente (reședința), Ghioșești, Podu Lung, Poiana și Posada. Este situat în zona de contact a Subcarpaților Prahovei cu prelungirile sudice ale Munților Baiu, extins în lunca și pe traseele de pe stânga râului Prahova, la altitudine, la 52 de kilometri nord-vest de orașul Ploiești. Orașul se află în valea Prahovei, în nord-vestul județului. Localitatea sa principală se află pe malul stâng al Prahovei, în vreme ce pe malul drept
Comarnic () [Corola-website/Science/297044_a_298373]
-
Sfânta Maria”"; în limba maghiară: Piski) este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Bârcea Mare, Cărpiniș, Sântandrei, Simeria Veche, Șăulești și Uroi. Se află in partea de vest a țării, în lunca Mureșului sau "Maris" (denumirea dacă) la confluența acestuia cu râul Strei sau "Sargetia" (denumirea dacă) între munții Apuseni și Retezat. Ținut dacic, este aproape de vechea capitală a Daciei din munții Orăștiei, Sarmisegetuza Regia. Cei aflați în trecere prin orașul Simeria
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
posibilitatea de a vizita Arboretumul (Parcul Dendrologic Simeria se află pe locul 3 în Europa și pe locul 11 în lume, conform Enciclopediei Britanice). Are o populație de locuitori. Localitatea Simeria este situată în partea de vest a României, în lunca Mureșului, la confluența acestuia cu râul Strei, protejată la nord de lanțul Munților Metaliferi din Carpații Apuseni, la sud de Munții Poiana Ruscă, Retezat și Sureanu, iar la vest, de câteva defilee din zona de întrepătrundere a Carpaților Meridionali și
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
acestuia cu râul Strei, protejată la nord de lanțul Munților Metaliferi din Carpații Apuseni, la sud de Munții Poiana Ruscă, Retezat și Sureanu, iar la vest, de câteva defilee din zona de întrepătrundere a Carpaților Meridionali și Apuseni. La est, lunca Mureșului se întinde spre Podișul Transilvaniei. Localitatea este așezată la 16 km vest de municipiul Orăștie și 10 km est de municipiul Deva și este un important nod de cale ferată cu stație de triaj în sud-estul orașului. Beneficiază, de
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
Perișor. Această subregiune a Deltei Dunării este împărțită în mai multe unități naturale cum ar fi: Depresiunea Sireasa, Depresiunea Șontea-Furtuna, Depresiunea Pardina, Depresiunea Matița-Merhei, Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Tătaru, Ostrovul Babina, Ostrovul Cernovca, Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea Roșca-Buhaiova, Lunca Tulcea-Murighiol și Depresiunea Dranov-Dunavăț, etc. Delta maritimă ocupă mai puțin de 35% din suprafața Deltei Dunării, la răsărit de linia Periprava-Crișan-Ivancea-Crasnicol-Perișor. În această subregiune, ca și în cazul deltei fluviale, întâlnim zone cu relief pozitiv și negativ dar, spre deosebire de prima
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
predominante sub 200 m, dar care pot urca până la 300 m și pot coborî până la 10 m. Prezintă o morfografie, în general, simplă, cu suprafețe netede și întinse, cu o energie a reliefului redusă, unde predomină văile larg deschise cu lunci și terase (joase) bine dezvoltate, unde râurile meandrează sau se despletesc puternic. Uneori, luncile și terasele joase se continuă și în regiunile vecine, au aceeași funcționalitate ca și câmpia și sunt incluse dealurilor sau podișurilor (depresiunile de tip golf din
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
până la 10 m. Prezintă o morfografie, în general, simplă, cu suprafețe netede și întinse, cu o energie a reliefului redusă, unde predomină văile larg deschise cu lunci și terase (joase) bine dezvoltate, unde râurile meandrează sau se despletesc puternic. Uneori, luncile și terasele joase se continuă și în regiunile vecine, au aceeași funcționalitate ca și câmpia și sunt incluse dealurilor sau podișurilor (depresiunile de tip golf din Câmpia de Vest), datorită caracteristicilor locale (sunt înconjurate de dealuri). Activitățile socio-economice sunt intense
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
din teritoriul României. La acestea se adaugă circa 1150 de iazuri. Caracteristică este însă predominarea lacurilor cu suprafețe sub 1 km² (90% din numărul total al lacurilor). Cele mai mari întideri de apă sunt limanele de pe litoralul Mării Negre și din Lunca Dunării iar cele mai mici (sub 0,5 km²) sunt lacurile glaciare din regiunile montane. După raportul dintre evaporabilitate și cantitatea precipitațiilor atmosferice, lacurile din România se împart în două mari categorii: Marea Neagră se învecinează cu teritoriul continental al României
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
zona alpină, cu îngheț îndelungat și soluri acide, se dezvoltă pajiști dese și scunde iar în partea inferioară (subalpină) apar tufișuri de ienupăr, bujor de munte, afin, jneapăn. În largul văilor mari, datorită umezelii persistente, apare o vegetație specifică de luncă, cu stuf, papură, rogoz și adesea cu pâlcuri de sălcii, plopi și arini. În Delta Dunării predomină vegetația de mlaștină. Variația condițiilor topoclimatice determină o diferențiere a învelișului vegetal prin etajaea formațiilor vegetale: Datorită poziției geografice și diversității condițiilor naturale
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
Puiești este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Dăscălești, Lunca, Măcrina, Nicolești, Plopi, Puieștii de Jos (reședința) și Puieștii de Sus. Comuna Puiești este situată în partea de nord-est a județului Buzău, la 15 km est de Râmnicu Sărat, pe cele două maluri ale râului Râmnicu Sărat, și se învecinează
Comuna Puiești, Buzău () [Corola-website/Science/301034_a_302363]
-
el a primit permisiunea să-și viziteze familia din Franța. În 1935, cât timp se afla la Paris, a ținut o cuvântare antifascistă la Congresul Internațional al Scriitorilor. După reîntoarcerea în patrie, Babel a colaborat cu Serghei Eizenștein la filmul "Lunca Bezhin" și a scris mai apoi scenariile pentru alte filme sovietice. După moartea lui Gorki din 1936, (considerată de mulți contemporani ca fiind suspectă), Babel nota: "Vor veni după mine acum." În mai 1939, Babel a fost arestat la casa
Isaac Babel () [Corola-website/Science/301025_a_302354]
-
Vintileanca. Patru obiective din comuna Săhăteni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Două sunt clasificate ca situri arheologice și două ca monumente de arhitectură. Situl arheologic de la Istrița de Jos, aflat în luncă, „la movilă”, cuprinde o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor, aparținând culturii Cerneahov din secolul al IV-lea, precum și o așezare medievală din secolele al XVI-lea-al XVII-lea și o necropolă din secolele al XVIII-lea-al
Comuna Săhăteni, Buzău () [Corola-website/Science/301038_a_302367]
-
se înalță munții Locvei,a căror înălțime atinge chiar 600 m,în partea de S-E a Locvei se întind munții Almăjului cu vf.Moldovița de 720 m.Așadar formele de relief sunt diversificate,de la munte,deal,până la câmpie și lunca Dunării.De asemenea flora și fauna sunt variate și bogate,de la plante ce cresc pe malurile apei până la înalții și secularii copaci din munții Locvei,de la cele mai mici și primare forme de viață acvatică până la sălbaticele animale ale munților
Belobreșca, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301070_a_302399]