10,288 matches
-
tolbă cusută cu scofuri. Racoți moare, fiind Kemeni încă în Moldova. Solul tăinuiește până ce trece hotarul, temându-se de Lupul. Ajuns în Ardeal scrie lui Lupul, angajându-l să-și păstreze legăturile cu fiii lui Racoți. Dar după natura lui, " Lupul își schimbă părul, dar năravul ba." Răspunde deci lui Kemeni: Mortuo principe, sepeliantur tractata omnia negotia. Din acest răspuns se vede că Lupul era om fără credință și se schimba după cum bătea vântul. Deși și-a adus fata dela Țarigrad
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
scrie lui Lupul, angajându-l să-și păstreze legăturile cu fiii lui Racoți. Dar după natura lui, " Lupul își schimbă părul, dar năravul ba." Răspunde deci lui Kemeni: Mortuo principe, sepeliantur tractata omnia negotia. Din acest răspuns se vede că Lupul era om fără credință și se schimba după cum bătea vântul. Deși și-a adus fata dela Țarigrad la 20 August 1649 în vederea reluării tratativelor de căsătorie cu Jicmont, în urma venirei solilor unguri, refuză mâna Ruxandei. E adevărat, zice Kemeni, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ion Boroș, credinciosul lui George Racoți, era un haiduc, fecior de român prost, un bețiv ș-un stricat. Neculai Sebeș nu era mai de soiu. Iar George Horvat, credinciosul lui Jicmont, era trufaș, rău și neinteligent. Dumnezeu a vrut ca Lupul să plătească pentru necredințile lui. Deși pe fată i-o ceruse ș-un Wisznowieczki, e nevoit s-o dea, după prădăciunea Moldovei de tătari și cazaci, lui Timuș. Căsătoria cu Timuș s-a făcut la 17 August 1652. DIVANUL DOMNESC
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
turma să umble în spor. La anul, când se înfățișează iar popa, gospodarul nu vrea să-i mai dea, căci și-a lăsat turma să umble cum i-a fost binecuvântarea, și în loc de spor are pagubă, căci i-au mâncat lupii opt mioare. Apoi dac-a fost lup, creștine, n-am ce-i face; căci lupul n-are credință, nici n-a fost față la rânduiala noastră. Stratonic dormea în odaia vlădicăi dela Salonic și a pipăit picioarele episcopului în așternut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
când se înfățișează iar popa, gospodarul nu vrea să-i mai dea, căci și-a lăsat turma să umble cum i-a fost binecuvântarea, și în loc de spor are pagubă, căci i-au mâncat lupii opt mioare. Apoi dac-a fost lup, creștine, n-am ce-i face; căci lupul n-are credință, nici n-a fost față la rânduiala noastră. Stratonic dormea în odaia vlădicăi dela Salonic și a pipăit picioarele episcopului în așternut, numărându-le. A numărat până la patru. Atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să-i mai dea, căci și-a lăsat turma să umble cum i-a fost binecuvântarea, și în loc de spor are pagubă, căci i-au mâncat lupii opt mioare. Apoi dac-a fost lup, creștine, n-am ce-i face; căci lupul n-are credință, nici n-a fost față la rânduiala noastră. Stratonic dormea în odaia vlădicăi dela Salonic și a pipăit picioarele episcopului în așternut, numărându-le. A numărat până la patru. Atunci, înfricoșându-se, a strigat pe fereastră: "Săriți, creștinilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
port în spinare de o viață; odată te-am pus jos și tu te vaieți c-ai ostenit. Boli să dea Dumnezeu, că leacuri sunt destule. A învățat carte până la genunchiul broaștei. Pân-ce-a fi rău, văd că nu-i bine. Lupul când îmbătrânește, îl latră javrele. Îi pare rău că soarele luminează și pe alții. E de cei care dă cu pietre în pomul înflorit. Să nu pui brânză în sticlă și să nu dai oțet mâței. Tragi nădejde ca spânul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bun "Toate cele depe pământ vor trece Numai fața Domnului-Dumnezeului tău va sta întru măreție și slavă". Locuri Pinteu Florești Brădățel Pojar Fundu Bourei Brânzeni Popăscu Neagu Gemenea Brohotiș Puiu Glodu Alb Budai Radu Gângu țigan Cârligeni Bujor Sandu Hotaru Lupului Buda Silvestru Hulubii negri Călinești Sima Iezerul lui Mandrea Căpăținoasa Stamate Itu lui Cataramă Cârlani Stroie popă Larga lui Labă Cârligați Șerban Leușteni Grădina lui Lazur Orgon Mănești Cățelești Știubei Mărunței Cneaza Tudor Braniștea-Popei Mandu Colțun Tatu Mitocul lui Belciug
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a scăpat dintr-o sută de pățanii și din nouă sute nouă zeci și nouă de năcazuri e un om de nimic. Trimite copilul la pomul cu roadă, dar fii și tu pe-aproape. Dacă vrai să stai la sfat cu lupul, ține și cânele lângă tine. Lupul nu ține samă că ai numărat oile. Cine învață trâmbița la optzeci de ani, are să cânte la judecata de apoi. Faci bine, bine găsești. Greșala se întoarce dela Bagdad. Pe copil întăiu bate-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pățanii și din nouă sute nouă zeci și nouă de năcazuri e un om de nimic. Trimite copilul la pomul cu roadă, dar fii și tu pe-aproape. Dacă vrai să stai la sfat cu lupul, ține și cânele lângă tine. Lupul nu ține samă că ai numărat oile. Cine învață trâmbița la optzeci de ani, are să cânte la judecata de apoi. Faci bine, bine găsești. Greșala se întoarce dela Bagdad. Pe copil întăiu bate-l și pe urmă trimite-l cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
povestea lui. XI La treer cu Ianoș. Cum se prind țipari și raci. Cum ies popândăii din tainițele lor și se duc la furat boabe. XII La mănăstire la Neamțu Anagnost. Eu sunt bietul Anagnost-cel sarac urât și prost. XIII Lupii iarna și isprăvi cu săniuța. Poveste cu lupi. XIV Primăvara când a cântat o privighetoare și au venit cocostârci și cucul, și ciocârlia. Cum îi povestesc lui Mitiță o istorie cu un flăcău și o fată, dece se află ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se prind țipari și raci. Cum ies popândăii din tainițele lor și se duc la furat boabe. XII La mănăstire la Neamțu Anagnost. Eu sunt bietul Anagnost-cel sarac urât și prost. XIII Lupii iarna și isprăvi cu săniuța. Poveste cu lupi. XIV Primăvara când a cântat o privighetoare și au venit cocostârci și cucul, și ciocârlia. Cum îi povestesc lui Mitiță o istorie cu un flăcău și o fată, dece se află ei singuri în dumbravă și cum nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
c'est plutôt de la farce. Cine mâțele le-alungă Îi intră șoarecii în pungă Constat că hotărârea asupra intrării Chinei în U.I. constituie o scădere a independenței și democrației organizației noastre. Cuvinte Nu se poate nicăiure Pește fără apă, Lup fără pădure. Nu trăiește nicăiure Lup fără pădure Și de moarte nu scapă Pește fără apă. Tvatat, Cvatat. Așezare în apropiere la sud. Golf. Loc unde a fost vechea Raguză. Alungați de acolo, locuitorii s-au retras în Raguza Dubrovnicului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mâțele le-alungă Îi intră șoarecii în pungă Constat că hotărârea asupra intrării Chinei în U.I. constituie o scădere a independenței și democrației organizației noastre. Cuvinte Nu se poate nicăiure Pește fără apă, Lup fără pădure. Nu trăiește nicăiure Lup fără pădure Și de moarte nu scapă Pește fără apă. Tvatat, Cvatat. Așezare în apropiere la sud. Golf. Loc unde a fost vechea Raguză. Alungați de acolo, locuitorii s-au retras în Raguza Dubrovnicului. Cei mai vechi, patricienii, au ocupat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un fruct. După ce-și primește dreptul, se retrage spre umbra brazilor. Când vizitatorii pleacă într-un târziu, trompeta lui răgușită dă iarăși vestire cerului și pământului. Astă iarnă, ca și în alte dăți, gospodărioara schitului a suferit atacul câtorva lupi flămânzi. În țarcul de răzlogi nu se afla decât măgărușul. Oile fuseseră încuiate. Cei doi dulăi puși ei într-un adăpost, căci lupul are obicei să fure câni în lipsa oilor. Doi dintre lupi, care erau mai sprinteni și s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vestire cerului și pământului. Astă iarnă, ca și în alte dăți, gospodărioara schitului a suferit atacul câtorva lupi flămânzi. În țarcul de răzlogi nu se afla decât măgărușul. Oile fuseseră încuiate. Cei doi dulăi puși ei într-un adăpost, căci lupul are obicei să fure câni în lipsa oilor. Doi dintre lupi, care erau mai sprinteni și s-au socotit mai vrednici, au sărit peste împrejmuirea de răzlogi. Măgarul i-a simțit și s-a așezat într-un punct strategic, în unghiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dăți, gospodărioara schitului a suferit atacul câtorva lupi flămânzi. În țarcul de răzlogi nu se afla decât măgărușul. Oile fuseseră încuiate. Cei doi dulăi puși ei într-un adăpost, căci lupul are obicei să fure câni în lipsa oilor. Doi dintre lupi, care erau mai sprinteni și s-au socotit mai vrednici, au sărit peste împrejmuirea de răzlogi. Măgarul i-a simțit și s-a așezat într-un punct strategic, în unghiul păreților unei clădiri de bârne din marginea țarcului. S-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Hei, domnule, zice moșneagul dând din cap cu neîncredere, eu știu ce-a mai fi? A muri moșneagul când a da Dumnezeu, da' pân-atunci?... Și pe urmă?... Eu știu? La noi se cheamă că dacă a apucat a mânca lupul oaia, gata, îi bună mâncată... Da' a fi și cum spuneți dv., parcă noi ce știm?... Și ne privea c-un zâmbet ușor de durere, și cu ochii umezi, căci, după cât auzeam, din șoaptele din jur, nevasta gospodarului cu năcazul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în pustie la Vișneuți. La 11 martie 1502, domnul dăruia lui Duma Hurduescu și fraților săi Iurie, Drăguș și Cupce “un loc din pustietate pe Spiroasa” ca să facă sat. La o dată după 17 martie 1502, domnul dăruia lui Drobotă și Lupul “un loc în pustiu, la ținutul Chigheciului”, “ca să își facă un sat”. În 1503, domnul întărea lui Stan și fraților lui Ion, Șerban și Ichim “un loc în pustiu pe Cahove, la Fântâna lui Vlad, ca să își facă un sat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lege, deci să-l ia în stăpânire într-un mod magic ce necesită supunere totală, pentru ca leul să nu aibă putere asupra soarelui benefic. Octavian Buhociu consideră această prezență „o reminiscență a funcției leului de demon infernal”, asemănătoare celor ale lupului, vulpii, vidrei - animale psihopompe din colinde. Un alt animal solar (de asemenea vânat în colinde pentru efectul său distructiv asupra universului ordonat) este cerbul. „La tracii sud-dunăreni cerbul simboliza soarele care se urca pe cer”. Recoltele, ca nivel suprem al
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este un argument pentru faptul că leul nu primește o funcție denotativă în cadrul colindei, el are și coarne uneori, ba chiar este ierbivor. Mai mult decât atât, unii exegeți consideră că în spatele „măștii literare” a leului se află, de fapt, lupul. Dimpotrivă, un studiu recent al lui Ion Taloș analizează motivele colindei prin prisma unui naturalism zoologic: „se știe că leul se retrage ziua în umbra tufișurilor ori a ierburilor înalte și doarme, după ce dimineața devreme și-a procurat hrana pentru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe locuri rele,/ Să-mi tăvăli fânațăle/ Să-l tulburi izvoarăle/ Dar acuma tu ce vrei?/ Din lupte să ne luptăm/ Din sabii să ne tăiem?/ - Ba în lupte că-s mai direpte/ Și-s mai dragi lui Dumnezeu” (Valea Lupului - Hunedoara). Putem identifica în lupta egală între cei doi preopinenți o coborâre temporală a flăcăului. Numai așa transferul magic se poate îndeplini, iar victoria flăcăului este desăvârșită, căci el supune nu numai haosul, ci se învinge și pe sine, dominându
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
urât,/ Cu apă de luncă/ Să fii tot pe ducă!»/ Tu m-ai blestemat/ Și m-ai înfășat,/ Iar dacă mi-am plâns,/ Cu fașa m-ai strâns/ Și m-ai legănat,/ Și m-ai blestemat:/ «Taci, nu mai țipa,/ Lupii te-ar mânca!»/ Din gură ce-ai zis/ Cu foc mi s-a prins:/ Lupi că m-au mâncat,/ Șerpi că m-au mușcat/ Viața mi-au secat ”. Elementul likantropic al reunirii totemice este cu totul izolat, dar nu lipsit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
m-ai înfășat,/ Iar dacă mi-am plâns,/ Cu fașa m-ai strâns/ Și m-ai legănat,/ Și m-ai blestemat:/ «Taci, nu mai țipa,/ Lupii te-ar mânca!»/ Din gură ce-ai zis/ Cu foc mi s-a prins:/ Lupi că m-au mâncat,/ Șerpi că m-au mușcat/ Viața mi-au secat ”. Elementul likantropic al reunirii totemice este cu totul izolat, dar nu lipsit de importanță. Trebuie să reținem de aici hotărârea mamei de a-și integra fiul în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ș aduce?/ Doi brazi nalți și’ncetoșați” (Limanscoe - Odesa), „Vine marea cât de mare,/ Lino mălino verde!/ Da de mare țărmuri n-are,/ Dar în undă ce ni-aduce?/ Aduce pini/ Și cu tulpini;/ Pintră pini și pintră brazi” (Valea Lupului - Hunedoara). Apele revărsate ce pregătesc reiterarea genezei au smuls brazi, mălini (regionalism pentru același arbore), molizi și pini, toți reprezentări românești ale axei vegetale ce susține lumea. Tabula rasa instituită la nivel cosmic este echivalentă morții inițiatice care stabilește teritoriul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]