8,119 matches
-
economică a grupurilor defavorizate prin întărirea rolurilor redistributiv, de dezvoltare și de bunăstare socială ale statului. Spre deosebire de alte pesonalități populiste din anii 1990, cum ar fi Alberto Fujimori în Peru, Chávez nu a adresat establishmentului politic nici măcar o provocare tipică marginalului; el a confruntat cea mai mare parte (deși nu în întregime) a comunității de afaceri cu măsurile sale redistributive și cu reafirmarea controlului statului asupra economiei. De aceea, în vreme ce el pueblo, pentru Chávez, nu se definea strict în termeni de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și prin dese schimbări organizaționale. Manifestările chavismului la nivelul oamenilor de rând erau adesea inițiate cu multă pompă, numai pentru a fi înlocuite cu alte inițiative pe parcurs, lăsând în urmă organizații comunitare multiple și amestecate, care aveau o activitate marginală prin raportare la un partid oficial slab din punct de vedere instituțional, aflat el însuși într-o continuă prefacere. Dar, în ciuda acestei lacune instituționale - sau, destul de probabil, din pricina ei - implicarea populației în autoproclamata "Revoluție Bolivariană" a lui Chávez a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
la muncă, care fuseseră negate de multă vreme unor segmente importante ale populației (Collier și Collier, 1991). Populiștii contemporani au introdus reforme constituționale pentru a permite participarea cetățenilor la viața politică, au acordat noi drepturi populației indigene și altor segmente marginale și au adus membri ai acestor grupuri în poziții de autoritate. Populismul nu este însă, în mod necesar, democratic. Majoritățile populiste garantează doar o frântură din democrație - reprezintă mai degrabă un moment democratic decât un regim democratic. Pentru ca regula majorității
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
care se simțeau excluși din cadrul sistemului politic existent. Întrucât nu avea un partid și nici legături puternice cu establishmentul, Fujimori nu avea altă alternativă decât să creeze o coaliție cu oameni din afara sistemului. Astfel, el a mobilizat circumscripții care erau marginale în societate, în special pe creștinii evanghelici, și economia subterană (Daeschner, 1993: 170-4; Murakami, 2007: 207-8; Roberts, 1995: 99-100). Aceste circumscripții "împărtășeau un sentiment de înstrăinare față de un sistem politic care a acordat în mod tradițional favoruri speciale câtorva privilegiați
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ale societății peruviene - armata, elementele de vârf ale mediului de afaceri, principalele trusturi media și tehnocrații cu relații la instituțiile financiare internaționale" (Conaghan, 2000: 257). Această nouă alianță a sabotat coaliția de început a celor aflați în afara sistemului. Deși grupurile marginale erau bine reprezentate în blocul legislativ Schimbarea '90, Fujimori a ținut departe partidul departe de el, i-a ignorat pe legislatori, l-a concediat pe secretarul general evanghelic și i-a închis principalele centre (Planas, 2000: 347-51). Ruptura a devenit
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
calitatea sa de om din afara sistemului, fără un partid real și lipsit de legături cu establishmentul, Fujimori avea nevoie de aliați pentru a derula o campanie electorală, iar grupurile care s-au arătat disponibile a fi mobilizate au fost cele marginale în raport cu sistemul politic. În acest fel, Fujimori a creat o coaliție a oamenilor din afara sistemului, iar victoria sa din 1990 le-a facilitat acestora un acces la putere fără precedent. De exemplu, fujimorismul a determinat prezența în foarte mare număr
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
tehnocraților, al specialiștilor și al oamenilor de afaceri" care făceau parte din cabinetul lui Fujimori a crescut de-a lungul timpului (Murakami, 2007: 251), iar dacă primul partid al lui Fujimori, Schimbarea '90, a recrutat numeroși politicieni din interiorul grupurilor marginale, cel de-al doilea partid al său, Noua Majoritate (creat în 1992), era "un club exclusivist" alcătuit în principal din tehnocrați proveniți din rândurile elitei din Lima (Conaghan, 2005: 52-3; Degregori și Meléndez, 2007: 49-61). În același timp, alianța lui
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
aflate la putere, formate în jurul unor lideri carismatici care pretind că se află într-o adevărată osmoză politică și morală cu poporul.Apoi, este de urmărit și fenomenul masificării și mainstream-izării populismului. Departe de a mai fi apanajul unor grupuri marginale, populismul devine o practică permanentă a tuturor partidelor de masă, care, în efortul de a-și consolida bazele electorale, țintesc dincolo de contururile ideologice asumate inițial și se poziționează de partea figurii tot mai inefabile a poporului politic. Sergiu Mișcoiu Sergiu
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
dumneavoastră, prin a vă maltrata. - Carență afectivă: sentimentul că ceilalți nu vor putea să vă acorde sprijinul, atenția, protecția de care aveți nevoie. - Imperfecțiune/rușine: sentimentul că nu ești „la înălțime”, că ești inferior. - Izolare socială: sentimentul de a fi marginal, diferit, izolat. Domeniul II: lipsa autonomiei și a performanței Familii tipic supraprotectoare sau neglijente, care nu încurajează încrederea în sine și autonomia în afara familiei. Pacienți cărora în mod caracteristic le lipsesc obiectivele personale și abilitățile necesare. - Dependență/incompetență: sentimentul incapacității
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
beneficieze de un real tratament. Istoria sexologiei Până la mijlocul secolului al XIX-lea, studiul comportamentului sexual a rămas fragmentat de cercetări precum cele ale lui Kraff-Ebing (1840-1902), Ellis (1859-1939) care propuneau mai ales o clasificare de tipul „pervers sau nu”, „marginal sau normal”... fără a se insista asupra modalității de a îndruma pacientul să se vindece și să găsească o soluție problemei sale. Hirschfield (1868-1935) a fost, fără îndoială, primul care a creat un Institut de sexologie (echipă pluridisciplinară de psihiatri
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
științific-pozitiviste nu pot ridica sociologia deasupra unor încercări concurente de a defini specificul cultural și național românesc, cum ar fi morfologia culturală, istoria religiilor, filosofia etc. Anton Golopenția: biografia reprezentativă Anton Golopenția, membru important al Școlii de la București, chiar dacă relativ marginal din punctul de vedere al poziției sale academice, poate și fiindcă era considerat prea critic de către Dimitrie Gusti (Rostas 2003), s-a născut în 1909 în satul Prigor, județul Caraș-Severin, în vestul României, într-o familie de funcționari de stat
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
2008) a propus o nouă abordare în identificarea măsurilor de tip one off și a altor tranzacții temporare. Autorul a demonstrat că „măsurile guvernamentale de tip one off sunt, de regulă, înregistrate ca transferuri de capital, și doar o parte marginală a acestora este înregistrată sub formă de alte categorii de venituri sau cheltuieli. În același timp, fluctuațiile în cazul transferurilor de capital sunt, în mare măsură, temporare”. Prin urmare, autorul propune ca „identificarea măsurilor one off prin uniformizarea seriilor de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
asimetrice au fost transformate prin eliminarea de pe linii a subiecților care nu au fost intervievați sau nu au răspuns la întrebare. Pe coloane au fost excluși autorii care nu au primit nici o mențiune (considerați din start ca aparținând unui grup marginal în structura distribuției capitalului social specific - prietenie, respectiv posesor de resurse sau ocupant al unei poziții legate de mijloacele și mecanismele de consacrare). Din analiză au fost de asemenea excluși scriitorii maghiari, pentru că, la prelucrarea primară a datelor, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
care dau seama de adecvarea modelului: stress = 0,24, RSQ = 0,86. Se observă gruparea celor mai mulți dintre subiecți în jurul valorii 0 pentru cele două dimensiuni ale modelului, în special pe dimensiunea a doua. Aceștia constituie o semi-periferie (grup mai degrabă marginal) în spațiul literar clujean. Se identifică apoi două grupuri care pot fi considerate a constitui elite (grupuri de actori al căror volum de capital social este mai mare). Urmărind dispunerea lor după prima dimensiune, se observă constituirea unei elite alcătuite
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
dimensiunea 2 ca fiind axă a dezirabilității prieteniei. Pentru cea de-a doua rețea, a sprijinului profesional, construim un model similar: Figura 7. Structurarea spațiului literar clujean în funcție de relațiile de sprijin profesional Se observă o subelită editorială, ocupând o poziție marginală în cadrul instanțelor de consacrare, în general foști redactori-șefi ai editurii Dacia, respectiv aparținând instituțional de Fundația Culturală Română (unul dintre aceștia, V. Sălăjan, fost activist politic). Seevidențiază o poziție separată a universitarilor (Papahagi, Pop, Vartic), al căror suport nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
prelucrează separat categoriile fiecăreia dintre variabile. În primul pas se calculează profilurile categoriilor primei variabile (frecvențele relative), care arată distribuția categoriilor celeilalte variabile în rândul categoriilor primei variabile. Tot aici se calculează și masele categoriilor primei variabile, care sunt proporțiile marginale ale categoriilor și ne arată ponderea lor în totalul obiectelor din eșantion. Același lucru se face și pentru cea de-a doua variabilă. La al doilea pas se calculează distanțele dintre puncte, i.e. distanțele dintre categoriile variabilelor, reprezentate într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
9/70=0,129, 6/70=0,086, 10/70=0,143 (câte o valoare pentru fiecare categorie a celeilalte variabile, „București”, „Cluj-Napoca”, „Iași”, „Timișoara” și „altul”). Masa categoriei, care indică ponderea acesteia în totalul populației, se calculează ca proporție marginală a categoriei: 70/378=0,185. Tabelul 2 Profilul pe linii și masele categoriilor reprezentate pe linii (partid) În mod similar se calculează și profilurile pe coloane, și masele categoriilor de pe coloane (pentru categoriile variabilei „centru universitar”). Acestea ne vor
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
răspândească, însă ele sunt mijloace relativ costisitoare care nu sunt acceptate întotdeauna de public." 47. Un important obstacol în calea comunicării interculturale e legat de mentalități. Lipsa de curiozitate rămâne destul de răspândită, iar interesul pentru ceea ce se întâmplă în străinătate, marginal. "Actualitatea culturală internațională este foarte puțin acoperită în mass-media, care preferă mediul național."48 Impresia degajată din această stare de fapt este că ea ține de aroganța culturală. Din punct de vedere metodologic, o enunțare a disciplinelor și a metodelor
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
din punct de vedere militar. Germania inaugurează acest joc tulbure, iar aliații cedează tentației de a-l practica la rîndul lor. Apoi, marile puteri destinate deja victoriei, minus Germania și Austria, de data aceasta, consideră potrivit să trasforme această tactică marginală într-o strategie culturală. Ele gîndesc că acționînd în felul acesta realizează o diversiune capabilă să devieze flacăra revoluționară din Rusia, distrăgînd atenția populațiilor de la faptul că aceasta riscă să afecteze flăcările naționaliste a căror căldură mai suportabilă n-ar
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
practicau în mod uzual alte limbi (1989, Sondatge d'opinió Catalunya, Barcelona, ICPS, 1993, p.11). 386 1992, Sondeig d'opinio Catalunya, Barcelona, ICPS, 1994, p.13. 387 Nici clerul catalan nu s-a comportat diferit, dar a rămas mai marginal. Ca urmare, în 1991, stimulați de exemplul Iugoslaviei, episcopii de Catalania au cerut separarea de Conferința episcopală spaniolă. Această revendicare a avut un slab ecou în rîndurile populației. 388 L'Hebdo (50), 15 decembrie 1994, citat p.13. 389 K.
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
l " Toc75847728" 3.3. Conflictele de muncă și analiza acestora PAGEREF Toc75847728 \h 118 HYPERLINK \l " Toc75847729" Capitolul 4 Alte modalități de cunoaștere a gradului de utilizare a potențialului uman PAGEREF Toc75847729 \h 123 HYPERLINK \l " Toc75847730" 4.1. Productivitatea marginală a muncii PAGEREF Toc75847730 \h 123 HYPERLINK \l " Toc75847731" 4.2. Restricții și extensii În folosirea indicatorului de productivitate a muncii pentru determinarea gradului de utilizare a potențialului uman PAGEREF Toc75847731 \h 129 HYPERLINK \l " Toc75847732" 4.3. Corelația dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
și servicii pe care angajații trebuie să le realizeze. Ca urmare, dacă cererea pentru un produs sau serviciu va crește, aceasta va determina o sporire a cererii de resurse umane. Cererea de resurse umane (M) este o funcție a productivității marginale (Wm) a resurselor umane ale organizației, respectiv a producției (P) suplimentare (vânzări, valoare adăugată) ce rezultă prin angajarea unei persoane (L), conform relației: EMBED Equation.DSMT4 (1.1) Dar cererea de resurse umane nu depinde exclusiv de productivitatea marginală și
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
productivității marginale (Wm) a resurselor umane ale organizației, respectiv a producției (P) suplimentare (vânzări, valoare adăugată) ce rezultă prin angajarea unei persoane (L), conform relației: EMBED Equation.DSMT4 (1.1) Dar cererea de resurse umane nu depinde exclusiv de productivitatea marginală și de cererea de produse și servicii. Astfel, venitul marginal (Vm), respectiv sporul de producție rezultat ca urmare a creșterii cu o unitate a producției, justifică sporul solicitat de resurse umane, potrivit relației: EMBED Equation.DSMT4 (1.2) De aici
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
producției (P) suplimentare (vânzări, valoare adăugată) ce rezultă prin angajarea unei persoane (L), conform relației: EMBED Equation.DSMT4 (1.1) Dar cererea de resurse umane nu depinde exclusiv de productivitatea marginală și de cererea de produse și servicii. Astfel, venitul marginal (Vm), respectiv sporul de producție rezultat ca urmare a creșterii cu o unitate a producției, justifică sporul solicitat de resurse umane, potrivit relației: EMBED Equation.DSMT4 (1.2) De aici, rezultă că cererea de resurse umane este funcție atât de
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
respectiv sporul de producție rezultat ca urmare a creșterii cu o unitate a producției, justifică sporul solicitat de resurse umane, potrivit relației: EMBED Equation.DSMT4 (1.2) De aici, rezultă că cererea de resurse umane este funcție atât de productivitatea marginală, cât și de venitul marginal, astfel: EMBED Equation.DSMT4 (1.3) În practică, pentru determinarea numărului de muncitori se folosește metoda calculului general sau a calculului detaliat bazat pe productivitatea muncii. Potrivit primei metode (calcul general), numărul de muncitori se
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]