9,544 matches
-
ci reacționează : când mitropolitul Teofil moare în iulie 1697, cu suspiciunea că ar fi fost otrăvit, un popă din satul Bobâlna, județul Hunedoara, pe nume Athanasiu Anghel, fiu al preotului de acolo, aste ales în grabă pentru a fi numit Mitropolit al Bălgradului cu acordul direct al autorităților calviniste, fiind hirotonit episcop la București de către mitropolitul Ungrovlahiei, Teodosie, la 28 ianuarie 1698. S-a întors acasă cu daruri din partea domnitorului Constantin Brâncoveanu, dar și cu instrucțiuni precise de la patriarhul Dosithei al
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
otrăvit, un popă din satul Bobâlna, județul Hunedoara, pe nume Athanasiu Anghel, fiu al preotului de acolo, aste ales în grabă pentru a fi numit Mitropolit al Bălgradului cu acordul direct al autorităților calviniste, fiind hirotonit episcop la București de către mitropolitul Ungrovlahiei, Teodosie, la 28 ianuarie 1698. S-a întors acasă cu daruri din partea domnitorului Constantin Brâncoveanu, dar și cu instrucțiuni precise de la patriarhul Dosithei al Ierusalimului (aflat în refugiu la București). Aceste instrucțiuni erau redactate în 22 de puncte, între
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
Săliște cu 15 preoți, Petru din Sibiu cu 33 preoți, Vasile din Brașov cu 35 preoți etc., consfințind astfel Unirea cu Roma după tratative purtate sub doi ierarhi, ce au durat aproape opt ani. Ca urmare a agitațiilor provocate de mitropolitul sârb de Karlovitz, la sfârșitul anului 1759 au izbucnit primele răscoale împotriva uniației. Arestarea ieromonahului Sofronie Kirlovici în satul Cioara a determinat ridicarea a peste 600 de țărani pentru eliberarea lui. Ieromonahul Sofronie a organizat în 10 august 1760 sinodul
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
a fost urmată și de una externă - unele puteri străine ridicau întrebarea dacă unirea celor două principate române ar mai putea fi recunoscută în continuare. Rusia chiar sprijinea zgomotos tendințele separatiste, organizând manifestații la Iași, la care a participat chiar mitropolitul Moldovei. În consecință, pentru a depăși cât mai repede aceste momente de nesiguranța politică statală, românii au urmat exemplul grecesc și au propus aducerea unui principe străin. În acest sens i s-au făcut propuneri prințului de Flandra, mezinul regelui
Monarhia în România () [Corola-website/Science/302686_a_304015]
-
și cea răsăriteană au fost neîntrerupte. Cadrul legal pentru unirea bisericilor a fost stabilit de Conciliul de la Ferarra-Florența, ale cărui decizii sunt cunoscute pe scurt sub numele de „punctele florentine”. Unul dintre membrii delegației Bisericii Grecești la conciliu a fost Mitropolitul Damian al Moldovei (1437-1447), care s-a numărat printre semnatarii punctelor florentine, întorcându-se în Moldova și activând până la moarte ca unit cu Biserica Romei. Tot în comuniune cu scaunul apostolic al Romei a fost și succesorul său, mitropolitul Ioachim
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
fost Mitropolitul Damian al Moldovei (1437-1447), care s-a numărat printre semnatarii punctelor florentine, întorcându-se în Moldova și activând până la moarte ca unit cu Biserica Romei. Tot în comuniune cu scaunul apostolic al Romei a fost și succesorul său, mitropolitul Ioachim, care însă în anul 1455 a fost nevoit să se refugieze în Polonia ca urmare a faptului că patriarhul antiunionist sârb Nicodim de Pec l-a hirotonit ca mitropolit al Moldovei pe Teoctist, de origine bulgară, care s-a
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
cu scaunul apostolic al Romei a fost și succesorul său, mitropolitul Ioachim, care însă în anul 1455 a fost nevoit să se refugieze în Polonia ca urmare a faptului că patriarhul antiunionist sârb Nicodim de Pec l-a hirotonit ca mitropolit al Moldovei pe Teoctist, de origine bulgară, care s-a bucurat de sprijinul autorităților politice. O nouă încercare de unire a Mitropoliei Moldovei cu Biserica Romei a fost întreprinsă către sfârșitul secolului al XVI-lea de mitropolitul Gheorghe Movilă, în
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
a hirotonit ca mitropolit al Moldovei pe Teoctist, de origine bulgară, care s-a bucurat de sprijinul autorităților politice. O nouă încercare de unire a Mitropoliei Moldovei cu Biserica Romei a fost întreprinsă către sfârșitul secolului al XVI-lea de mitropolitul Gheorghe Movilă, în înțelegere cu domnitorul Petru Șchiopul. Planul inițial prevăzuse ca o delegație moldoveană avându-l în frunte pe mitropolit să se deplaseze la Roma, pentru a cere comuniunea cu Sfântul Scaun. Pericolul tătar a zădărnicit plănuita călătorie, ceea ce
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
încercare de unire a Mitropoliei Moldovei cu Biserica Romei a fost întreprinsă către sfârșitul secolului al XVI-lea de mitropolitul Gheorghe Movilă, în înțelegere cu domnitorul Petru Șchiopul. Planul inițial prevăzuse ca o delegație moldoveană avându-l în frunte pe mitropolit să se deplaseze la Roma, pentru a cere comuniunea cu Sfântul Scaun. Pericolul tătar a zădărnicit plănuita călătorie, ceea ce a făcut ca cererea de unire să fie adresată papei Sixtus al V-lea printr-o scrisoare datată la 15 octombrie
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
cererea de unire să fie adresată papei Sixtus al V-lea printr-o scrisoare datată la 15 octombrie 1588. Epistola a fost înmânată arhiepiscopului latin de Lemberg, Demetrius Solikowski, de secretarul domnitorului și de Ieremia Movilă, hatman și frate al mitropolitului, cu mențiunea de a o încredința nunțiului papal Ippolito Aldobrandini (viitor papă, sub numele Clement al VIII-lea), care să o transmită mai departe la Roma. Cu aceeași ocazie delegația moldoveană și-a afirmat adeziunea față de unitatea catolică. Înainte de a
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
apostolic în Polonia a fost instruit să se încredințeze de intențiile serioase ale moldovenilor. În aprilie 1589 nunțiul din Polonia transmitea la Roma convingerea sa asupra intențiilor serioase ale acestora, certificatând că este vorba despre o atitudine care aparține atât mitropolitului, cât și clerului "grec", inclusiv a episcopilor Agaton de Roman și Ghedeon de Rădăuți. Cererea mitropolitului Moldovei avea în vedere crearea unei biserici autonome a Moldovei în cadrul Bisericii Catolice. Răspunsul Romei a fost că uniunea este posibilă doar după înlăturarea
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
1589 nunțiul din Polonia transmitea la Roma convingerea sa asupra intențiilor serioase ale acestora, certificatând că este vorba despre o atitudine care aparține atât mitropolitului, cât și clerului "grec", inclusiv a episcopilor Agaton de Roman și Ghedeon de Rădăuți. Cererea mitropolitului Moldovei avea în vedere crearea unei biserici autonome a Moldovei în cadrul Bisericii Catolice. Răspunsul Romei a fost că uniunea este posibilă doar după înlăturarea unor neajunsuri care erau prezente în Mitropolia Moldovei, ceea ce a făcut ca lucrurile să stagneze. Mitropolia
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
Sătmarului, asediată în ianuarie 1605 de soldații principelui ardelean (calvin) Ștefan Bocskai. Nașterea Bisericii Române Unite în Transilvania este legată de extinderea influenței Casei de Habsburg în Transilvania și Partium începând cu mijlocul secolului al XVII-lea. În anul 1651 mitropolitul Simion Ștefan l-a consacrat la Alba Iulia pe călugărul bazilian Partenie Petrovic drept episcop unit de Muncaci. La 1 iulie 1667 împăratul Leopold I a acordat un privilegiu negustorilor aromâni, români și greci interesați să se stabilească la Sătmar
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
circulară adresată conducerii comitatului Sătmar, prin care intervenea în favoarea clerului și poporului de rit grec fideli persoanei sale "ca rege legitim al Ungariei, dar și făgăduinței de unire cu Sfântul Scaun." În anul 1692 episcopul Teofil Seremi a fost înscăunat mitropolit de Alba Iulia, în aceleași condiții de dependență de biserica calvină ca si predecesorii săi (deciziile sale erau condiționate de acceptarea lor de către superintendentul calvin). După discuții purtate cu iezuitul Ladislau Baranyi, Teofil Seremi a convocat în 1697 sinodul mitropoliei
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
Anthisti autor fuit a 1696 ut ejurato cum suis schismate romane Ecclesia reconciliaretur”. Ca și în cazul unirilor precedente, situația care urmează este confuză. Deși declarația a fost făcută publică și trimisă la Viena, și în ciuda diplomei leopoldine din 1692, mitropolitul român rămâne de facto sub jurisdicția bisericii calvine. Mai mult, Teofil Seremi moare subit în iulie 1697, fiind suspectată o otrăvire a acestuia. Mai mult, ambiguitatea situației din 1697 se răsfrânge și asupra următorului mitropolit al Ardealului, Atanasie Anghel, care
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
în ciuda diplomei leopoldine din 1692, mitropolitul român rămâne de facto sub jurisdicția bisericii calvine. Mai mult, Teofil Seremi moare subit în iulie 1697, fiind suspectată o otrăvire a acestuia. Mai mult, ambiguitatea situației din 1697 se răsfrânge și asupra următorului mitropolit al Ardealului, Atanasie Anghel, care merge să fie hirotonit episcop la mitropolia ortodoxă de la București, primind daruri de la Constantin Brâncoveanu și o instrucțiune din partea patriarhului Dositei al Ierusalimului. Este însă evident că ideea unirii era din ce în ce mai acceptată în Mitropolia Ardealului
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
Ardealului nu mai este supusă celei din Bucuresti. Din 1701, este clar pentru toată lumea că unirea este definitivă. Atanasie Anghel a fost întâi mustrat iar apoi caterisit și anatematizat de Patriarhiile de la Constantinopol și Ierusalim, în sinod, ca și de Mitropolitul Teodosie al Ungrovlahiei. La 3 iulie 1702, Patriarhul Ierusalimului Dositei și mitropolitul Teodosie scriau românilor din Transilvania că au dat anatemei pe „mincinosul mitropolit și vânzătorul de credință și noul Iudă, Atanasie”. Politica Vienei în Transilvania și eforturile depuse pentru
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
pentru toată lumea că unirea este definitivă. Atanasie Anghel a fost întâi mustrat iar apoi caterisit și anatematizat de Patriarhiile de la Constantinopol și Ierusalim, în sinod, ca și de Mitropolitul Teodosie al Ungrovlahiei. La 3 iulie 1702, Patriarhul Ierusalimului Dositei și mitropolitul Teodosie scriau românilor din Transilvania că au dat anatemei pe „mincinosul mitropolit și vânzătorul de credință și noul Iudă, Atanasie”. Politica Vienei în Transilvania și eforturile depuse pentru trecerea la religia catolică au stârnit nemulțumirea celorlalte confesiuni creștine din regiune
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
iar apoi caterisit și anatematizat de Patriarhiile de la Constantinopol și Ierusalim, în sinod, ca și de Mitropolitul Teodosie al Ungrovlahiei. La 3 iulie 1702, Patriarhul Ierusalimului Dositei și mitropolitul Teodosie scriau românilor din Transilvania că au dat anatemei pe „mincinosul mitropolit și vânzătorul de credință și noul Iudă, Atanasie”. Politica Vienei în Transilvania și eforturile depuse pentru trecerea la religia catolică au stârnit nemulțumirea celorlalte confesiuni creștine din regiune, mai ales protestanții calvini care vroiau și ei să atragă pe cât mai
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
Samuil Micu recunoaște că „vlădicul se putea zice a theologului vicareș”, adică „episcopul era subalternul (locțiitorul) teologului” iezuit. Când în 1707 Francisc Rakoczy ocupă Alba Iulia, iar Atanasie se retrage la Sibiu, la vechea mitropolie este înscăunat un așa-zis mitropolit Iov Țirca (cel care, puternic sprijinit de calvini, candidase in acelasi timp cu Atanasie Anghel pentru mitropolia Ardealului). Ulterior venirea imperialilor îl silește să se retragă în Maramureș, unde va rătăci o vreme ca horepiscop. În 1711 însă, Atanasie Anghel
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
iulie, punctele din diploma de unire cu Roma. La stăruințele teologului iezuit Gabriel Hevenessi, după câteva luni, acesta izbutește să obțină, în acest sens, sprijin imperial. Abia atunci, într-un nou sinod, la care au fost de față și iezuiți, mitropolitul Atanasie Anghel face o nouă mărturisire, o întărire în favoarea unirii cu Roma a românilor transilvăneni, împreună cu protopopii. Singurul avantaj imediat al unirii cu biserica catolică a fost ameliorarea situației economice a clerului greco-catolic, ceea ce era foarte puțin față de speranțele românilor
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
decât cele din preajma Porții Otomane".") Adversarii unirii cu Roma erau pe de o parte stările protestante din Transilvania, iar pe de altă parte mitropolia ortodoxă din Karlowitz (aflată în teritoriul controlat de austrieci). După numeroase influențe venite mai ales din partea mitropolitului sârb din Karlowitz, o parte a românilor transilvăneni au decis să abandoneze ascultarea canonică față de episcopul român de la Blaj, primind pe preoții sârbi trimiși de la Karlowitz. Călugărul ortodox Visarion Sarai (agent plătit de imperiul țarist pentru a spiona în treburile
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
transilvăneni au decis să abandoneze ascultarea canonică față de episcopul român de la Blaj, primind pe preoții sârbi trimiși de la Karlowitz. Călugărul ortodox Visarion Sarai (agent plătit de imperiul țarist pentru a spiona în treburile Curții de la Viena) a fost trimis de mitropolitul ortodox de la Karlowitz să vină în Transilvania. Întâi la Lipova, apoi la Dobra, Deva, Orăștie, Săliște etc. a făcut agitații publice împotriva unirii cu Roma, dar și a stăpânirii austriece. Românii s-au lăsat prinși de predica călugărului (care nu
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
de toleranță, prin care se recunoște dreptul credincioșilor ortodocși de a avea un episcop al lor. În anul 1750 au fost consemnați în Transilvania 543.657 uniți și 25.165 neuniți. În anii 1760, în contextul tuburărilor provocate de trimișii mitropolitului sârb de la Karlowitz, numărul uniților a cunoscut o scădere drastică, și s-a stabilizat până la sfârșitul secolului, în contextul înființării unei episcopii ortodoxe dependente de Karlowitz, cu sediul la Sibiu, în anul 1761, sub păstorirea lui Dionisie Novacovici. Continuarea persecuțiilor
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
durată între greco-catolici și ortodocși. Pe paginile a treia, a patra și a cincea erau semnăturile protopopilor, astfel încât se părea că acceptau și cele scrise pe pagina a doua, în latinește. Pe pagina a cincea, era un text, scris de Mitropolitul Atanasie: „Și așa ne unim acești ce-s scriși mai sus, cum toată legea noastră, slujba bisericii, liturghia și posturile și calendarul nostru să stea pe loc, iar de n-ar sta pe loc acelea, nici aceste peceți să n-
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]