8,110 matches
-
tendențială are loc în societăți în care viața de zi cu zi pentru majoritatea populației a rămas în mare parte neschimbată ,if not, in some instances, until today". In studiile sale, Schifirneț propune o analiză a modernității românești prin conceptul ,modernitatea tendențială”: „A particularly proper concept used to describe the process of modernization in Romania is the one of ― ”tendentious modernity”, as defined by Constantin Schifirneț.” El constată că dezvoltarea modernă a societății românești a fost și este studiată după paradigma
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
the one of ― ”tendentious modernity”, as defined by Constantin Schifirneț.” El constată că dezvoltarea modernă a societății românești a fost și este studiată după paradigma organicismului sociologic care o concepe ca proces de trecere de la societatea premodernă la una modernă. Modernitatea occidentală s-a produs ca o consecință a schimbărilor radicale derivate de procesele de industrializare, raționalizare, constituirea statului național, diferențierea între sfera publică și sfera privată. Modernitatea românească a avut o altă evoluție decât cea occidentală: ,Modernitatea românească este predominant
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
care o concepe ca proces de trecere de la societatea premodernă la una modernă. Modernitatea occidentală s-a produs ca o consecință a schimbărilor radicale derivate de procesele de industrializare, raționalizare, constituirea statului național, diferențierea între sfera publică și sfera privată. Modernitatea românească a avut o altă evoluție decât cea occidentală: ,Modernitatea românească este predominant tendențială, deoarece are prea multe particularități și mult mai puține convergențe cu modernitatea occidentală contemporană. Societatea românească nu se confruntă doar cu un proces de trecere de la
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
la una modernă. Modernitatea occidentală s-a produs ca o consecință a schimbărilor radicale derivate de procesele de industrializare, raționalizare, constituirea statului național, diferențierea între sfera publică și sfera privată. Modernitatea românească a avut o altă evoluție decât cea occidentală: ,Modernitatea românească este predominant tendențială, deoarece are prea multe particularități și mult mai puține convergențe cu modernitatea occidentală contemporană. Societatea românească nu se confruntă doar cu un proces de trecere de la o modernitate la alta (industrial-postindustrial), ci mai are încă de
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
procesele de industrializare, raționalizare, constituirea statului național, diferențierea între sfera publică și sfera privată. Modernitatea românească a avut o altă evoluție decât cea occidentală: ,Modernitatea românească este predominant tendențială, deoarece are prea multe particularități și mult mai puține convergențe cu modernitatea occidentală contemporană. Societatea românească nu se confruntă doar cu un proces de trecere de la o modernitate la alta (industrial-postindustrial), ci mai are încă de parcurs trecerea de la premodern la modern, în paralel cu trecerea de la industrial la postindustrial.” Românii cunosc
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
a avut o altă evoluție decât cea occidentală: ,Modernitatea românească este predominant tendențială, deoarece are prea multe particularități și mult mai puține convergențe cu modernitatea occidentală contemporană. Societatea românească nu se confruntă doar cu un proces de trecere de la o modernitate la alta (industrial-postindustrial), ci mai are încă de parcurs trecerea de la premodern la modern, în paralel cu trecerea de la industrial la postindustrial.” Românii cunosc modernitatea, mai ales în ce privește edificarea sistemului instituțional politic și juridic, dar ea nu a pătruns în
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
occidentală contemporană. Societatea românească nu se confruntă doar cu un proces de trecere de la o modernitate la alta (industrial-postindustrial), ci mai are încă de parcurs trecerea de la premodern la modern, în paralel cu trecerea de la industrial la postindustrial.” Românii cunosc modernitatea, mai ales în ce privește edificarea sistemului instituțional politic și juridic, dar ea nu a pătruns în societatea românească profundă, în toate componentele vieții sociale: , În spațiul românesc, modernitatea se afirmă ca o tendință. Inițial, modernitatea a fost importată pentru că răspundea unor
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
premodern la modern, în paralel cu trecerea de la industrial la postindustrial.” Românii cunosc modernitatea, mai ales în ce privește edificarea sistemului instituțional politic și juridic, dar ea nu a pătruns în societatea românească profundă, în toate componentele vieții sociale: , În spațiul românesc, modernitatea se afirmă ca o tendință. Inițial, modernitatea a fost importată pentru că răspundea unor trebuințe ale unor grupuri. Lipsa ei de organicitate rezultă din rezistența vechilor structuri sociale și forme instituționale. Modernitatea răzbate greu și lent prin complicate rețea de structuri
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
de la industrial la postindustrial.” Românii cunosc modernitatea, mai ales în ce privește edificarea sistemului instituțional politic și juridic, dar ea nu a pătruns în societatea românească profundă, în toate componentele vieții sociale: , În spațiul românesc, modernitatea se afirmă ca o tendință. Inițial, modernitatea a fost importată pentru că răspundea unor trebuințe ale unor grupuri. Lipsa ei de organicitate rezultă din rezistența vechilor structuri sociale și forme instituționale. Modernitatea răzbate greu și lent prin complicate rețea de structuri socio-instituționale din societatea românească tradițională și patriarhală
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
profundă, în toate componentele vieții sociale: , În spațiul românesc, modernitatea se afirmă ca o tendință. Inițial, modernitatea a fost importată pentru că răspundea unor trebuințe ale unor grupuri. Lipsa ei de organicitate rezultă din rezistența vechilor structuri sociale și forme instituționale. Modernitatea răzbate greu și lent prin complicate rețea de structuri socio-instituționale din societatea românească tradițională și patriarhală. Ea este o modernitate mozaicată, nestructurată sub o formă dominantă clară, inexistentă la nivel de proiect de modernizare. Problema de fond este că demararea
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
pentru că răspundea unor trebuințe ale unor grupuri. Lipsa ei de organicitate rezultă din rezistența vechilor structuri sociale și forme instituționale. Modernitatea răzbate greu și lent prin complicate rețea de structuri socio-instituționale din societatea românească tradițională și patriarhală. Ea este o modernitate mozaicată, nestructurată sub o formă dominantă clară, inexistentă la nivel de proiect de modernizare. Problema de fond este că demararea modernității în Occident nu s-a produs ca urmare a unui proiect politic, de tipul ,vrem să ne modernizăm", ci
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
răzbate greu și lent prin complicate rețea de structuri socio-instituționale din societatea românească tradițională și patriarhală. Ea este o modernitate mozaicată, nestructurată sub o formă dominantă clară, inexistentă la nivel de proiect de modernizare. Problema de fond este că demararea modernității în Occident nu s-a produs ca urmare a unui proiect politic, de tipul ,vrem să ne modernizăm", ci prin evoluțiile economice, social-istorice și culturale. În societățile nonoccidentale, tipul de modernitate occidentală nu poate fi reprodus, și astfel proiectul politic
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
proiect de modernizare. Problema de fond este că demararea modernității în Occident nu s-a produs ca urmare a unui proiect politic, de tipul ,vrem să ne modernizăm", ci prin evoluțiile economice, social-istorice și culturale. În societățile nonoccidentale, tipul de modernitate occidentală nu poate fi reprodus, și astfel proiectul politic de modernizare devine inevitabil.” Teza lui Schifirneț despre modernitatea tendențială a fost evidențiată de Liviu Ornea: , Într-un articol recent din Social Science Information (Tendential modernity, Social Science Information, March, vol
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
a unui proiect politic, de tipul ,vrem să ne modernizăm", ci prin evoluțiile economice, social-istorice și culturale. În societățile nonoccidentale, tipul de modernitate occidentală nu poate fi reprodus, și astfel proiectul politic de modernizare devine inevitabil.” Teza lui Schifirneț despre modernitatea tendențială a fost evidențiată de Liviu Ornea: , Într-un articol recent din Social Science Information (Tendential modernity, Social Science Information, March, vol. 51, no. 1, 2012), C. Schifirneț vorbește despre o modernitate tendențială (tendential modernity, în original) care ar caracteriza
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
de modernizare devine inevitabil.” Teza lui Schifirneț despre modernitatea tendențială a fost evidențiată de Liviu Ornea: , Într-un articol recent din Social Science Information (Tendential modernity, Social Science Information, March, vol. 51, no. 1, 2012), C. Schifirneț vorbește despre o modernitate tendențială (tendential modernity, în original) care ar caracteriza România și alte societăți aflate în faze asemănătoare de dezvoltare. E vorba, foarte pe scurt, despre o continuă tînjire către modernitate, din varii motive nicicînd satisfăcută. Oricît importăm forme și instituții occidentale
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
March, vol. 51, no. 1, 2012), C. Schifirneț vorbește despre o modernitate tendențială (tendential modernity, în original) care ar caracteriza România și alte societăți aflate în faze asemănătoare de dezvoltare. E vorba, foarte pe scurt, despre o continuă tînjire către modernitate, din varii motive nicicînd satisfăcută. Oricît importăm forme și instituții occidentale, mecanisme, la ei, verificate - nu reușim să ducem nimic la capăt, tot ce dincolo funcționează ceas, la noi eșuează lamentabil. Aceleași cuvinte (democrație, descentralizare, competiție, evaluare etc.) ascund realități
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
ceas, la noi eșuează lamentabil. Aceleași cuvinte (democrație, descentralizare, competiție, evaluare etc.) ascund realități mult diferite. O tot perfecționăm de la 1848 încoace, opintindu-ne din greu, reluînd periodic încercările, schimbînd, poate, modelele - dar cu același, mai mult decît îndoielnic, succes. Modernitatea e, pentru noi, o țintă himerică înspre care tindem asimptotic, ceea ce, orice elev de liceu știe, vrea să spună că ținta nu va fi atinsă. Are, probabil, dreptate dl Schifirneț. Exemple care să-i susțină teza sînt la îndemîna oricui
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
vrea să spună că ținta nu va fi atinsă. Are, probabil, dreptate dl Schifirneț. Exemple care să-i susțină teza sînt la îndemîna oricui și la toate nivelurile. Începînd de la cele vulgare pînă la cele mai sofisticate.” Schifirneț subliniază impactul modernității cu contextual istoric: ,Românii sunt modelați de propria lor istorie și lume socială care continuă să perpetueze mentalități și conduite care nu sunt compatibile cu tipul de cultură al modernității europene. Modernitatea tendențială exprimă destul de exact dualitatea gândirii și acțiunii
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
cele vulgare pînă la cele mai sofisticate.” Schifirneț subliniază impactul modernității cu contextual istoric: ,Românii sunt modelați de propria lor istorie și lume socială care continuă să perpetueze mentalități și conduite care nu sunt compatibile cu tipul de cultură al modernității europene. Modernitatea tendențială exprimă destul de exact dualitatea gândirii și acțiunii indivizilor. Ea are loc printr-o schimbare de sus, prin instituții, de minoritatea educată în spiritul modernității, către o majoritate indiferentă sau ostilă schimbării întrucât conduit și valorile moderne nu
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
pînă la cele mai sofisticate.” Schifirneț subliniază impactul modernității cu contextual istoric: ,Românii sunt modelați de propria lor istorie și lume socială care continuă să perpetueze mentalități și conduite care nu sunt compatibile cu tipul de cultură al modernității europene. Modernitatea tendențială exprimă destul de exact dualitatea gândirii și acțiunii indivizilor. Ea are loc printr-o schimbare de sus, prin instituții, de minoritatea educată în spiritul modernității, către o majoritate indiferentă sau ostilă schimbării întrucât conduit și valorile moderne nu sunt intrinseci
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
perpetueze mentalități și conduite care nu sunt compatibile cu tipul de cultură al modernității europene. Modernitatea tendențială exprimă destul de exact dualitatea gândirii și acțiunii indivizilor. Ea are loc printr-o schimbare de sus, prin instituții, de minoritatea educată în spiritul modernității, către o majoritate indiferentă sau ostilă schimbării întrucât conduit și valorile moderne nu sunt intrinseci modului de viață al fiecărui individ și grup social.”. Schifirneț prezintă cauzele modernității tendențiale românești. O primă cauză a fost și este lipsa societății civile
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
printr-o schimbare de sus, prin instituții, de minoritatea educată în spiritul modernității, către o majoritate indiferentă sau ostilă schimbării întrucât conduit și valorile moderne nu sunt intrinseci modului de viață al fiecărui individ și grup social.”. Schifirneț prezintă cauzele modernității tendențiale românești. O primă cauză a fost și este lipsa societății civile: Românii au evoluat în alt spațiu cultural cu alte reguli economice și sociale în raport cu nordul și vestul Europei. În schimb, modernizarea României este caz particular al modernizării societăților
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
puteau dezvolta în plenitudinea lor, idei care apoi au fost universalizate, în Estul Europei pregnantă a fost dependența de spațiul imperial, potrivnic acceptării alternativelor de putere și influență.”. Modul specific de constituire a capitalismului românesc este o altă cauză a modernității tendențiale: , În România capitalismul s-a născut la intersecția dintre aspirația unor grupuri de a se adapta spiritului modern și tendințele expansioniste ale capitalismului occidental. Capitalismul ca sistem social a fost adoptat din rațiuni geopolitice și de strategie națională, modernizarea
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
de la un tip de proprietate privată la post-comunistă, capitalismul s-a impus prin privatizare reglementată juridic, și astfel proprietatea a ajuns în mâinile unor persoane sau grupuri autohtone lipsite de competențele necesare în noua poziție socială. O altă cauză a modernității tendențiale este deficitul democratic concretizat în inerția populației românești, care nu a renunțat, încă, la acea mentalitate de asistată din partea statului sau a grupurilor de putere. Statul a reușit doar să construiască bazele unei democrații tendențiale, formale și politicianiste. Modernitatea
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
modernității tendențiale este deficitul democratic concretizat în inerția populației românești, care nu a renunțat, încă, la acea mentalitate de asistată din partea statului sau a grupurilor de putere. Statul a reușit doar să construiască bazele unei democrații tendențiale, formale și politicianiste. Modernitatea tendențială este o modernitate acceptată de societatea legală; formal, ea cuprinde direcția către democratizare, însă acțiunea factorilor de modernizare este mereu frânată sau chiar împiedicată de împrejurările vechi, cu mai multă stabilitate și influență mai puternică asupra societății reale. . În
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]