8,622 matches
-
Încurajat și ajutat de Dinu Săraru, cel care a crezut în el, considerându-l cel mai de seamă istoric al Naționalului din această perioadă, Ionuț Niculescu tipărește în colecția „Biblioteca Teatrului Național” opt volume privind trecutul scenei românești: „Alexandru Davila” (monografie), 2001, Editura Universalia „Conferințele Teatrului Național” (în colaborare), 2002, Editura Nemira „Condeie și măști”, 2002, Editura Nemira „Directorii Teatrului Național din București”, 2002, Editura Nemira „Corifei pe scena națională”, 2003, Editura Nemira „Drama istorică națională”, 2003, Editura Nemira „Clepsidra Teatrului
Ionuț Niculescu () [Corola-website/Science/306502_a_307831]
-
evlavie pentru Maica Domnului, Ecaterina a îmbrăcat cu argint această icoană cu banii ei. Era fata lui Constantin Roset iar doamnă a unui stăpânitor, om foarte bun, Mavrocordat, adică Constantin. Ecaterina, doamna lui Constantin Mavrocordat"“. Istoricul N.A. Bogdan menționează în monografia sa dedicată municipiului Iași că, în Biserica Mănăstirii Frumoasa, exista înainte de primul război mondial un "Epitaf" cusut în fire de aur și argint, unic, poate, în țară în privința bogăției și frumuseții sale. Este de semnalat și o "dveră" care datează
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
informații și amănunte puțin cunoscute despre trecutul orașului și personalitățile care l-au însuflețit. Astfel, între anii 1983-1989, pe când orașul trăia iureșul sistematizării, inginerul radio-telefonist Ion Mitican a început să publice materiale istorice despre Iașul de odinioară, cuprinzând evocări și monografii literare - majoritatea cu conținut inedit - a unor locuri și clădiri, în revista "Cronica" și în cotidianul "Flacăra Iașului", susținând rubrica duminicală "Vechi locuri și zidiri ieșene". El dorea să apropie cititorii de trecutul așezării, pledând pentru cunoașterea și conservarea patrimoniului
Ion Mitican () [Corola-website/Science/306569_a_307898]
-
nici nu a făcut poliție politică. La câteva săptămîni, CNSAS a revenit asupra verdictului, în urma contestației făcute de judecătoarea Cojocaru, spunând că nu a făcut poliție politică. Aspazia Cojocaru a publicat în calitate de autor și coautor o serie de tratate și monografii, dintre care menționăm următoarele: De asemenea, a publicat peste 80 de studii și articole în reviste de specialitate, din țară și din străinătate. A participat cu comunicări la 30 de sesiuni științifice, mese rotunde și simpozioane - în țară și în
Aspazia Cojocaru () [Corola-website/Science/306622_a_307951]
-
de cinci ani. În prezent, prof. univ. dr. Ioan Muraru predă ca profesor de drept constituțional și instituții politice la Facultatea de Drept a Universității București. Este căsătorit și are doi copii. Ioan Muraru este autor de manuale, cursuri și monografii și a peste 100 de studii de Drept constituțional, dintre care menționăm următoarele: El a participat la numeroase simpozioane, colocvii și sesiuni științifice organizate în țară și peste hotare, pe teme de Drept constituțional. El a organizat un Centru de
Ioan Muraru () [Corola-website/Science/306624_a_307953]
-
parazite pe arbori"; "I. Gințescu" - "Specii de Orobanche parazite pe tutun"). Bazele patologiei vegetale au fost puse de acad. "Tr. Săvulescu" (1889-1963), care timp de 4 decenii a creat școala fitopatologică românească" "și a publicat lucrări monumentale, cum ar fi: „"Monografia Uredinalellor"”, 2 volume, 1953, și „"Ustilaginalele din R. P. R".”, 2 volume, 1957. În Moldova din stânga Prutului, școala științifică de fitopatologie a fost întemeiată și condusă timp de 3 decenii (1944-1974) de prof. "D. Verderevschi", șef al Catedrei de
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
o invenție privind bazele multiplexiunii cu diviziune de timp. În 1935 a inventat o metodă de comprimare a benzii de frecvență a semnalelor de televiziune.În anul 1958, împreună cu inginerii Ion (Iancu) Constantinescu și Edmond Nicolau, publică "Teoria informației", prima monografie românească în domeniu: "Rețele și sisteme de telecomunicații. O introducere în teoria modernă a circuitelor" (1972).
Sergiu Gh. Condrea () [Corola-website/Science/306688_a_308017]
-
membru al Partidului Comunist Român, iar la Congresul al XIV-lea al PCR a fost membru al Comitetului Central. Activitatea de cercetare s-a concretizat și într-un număr mare de lucrări publicate: 270 de lucrări științifice, 8 tratate și monografii, editor a 18 cărți și volume ale unor conferințe și simpozioane științifice organizate.
Ioan Anton () [Corola-website/Science/306760_a_308089]
-
Central din Chișinău. Ivan Calin era membru al Comitetului Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. Avea titlu științific de doctor în științe economice și rang diplomatic de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar de Prima Clasă. A fost autor a zeci de monografii, broșure și articole. A fost căsătorit și avea doi copii. Era vorbitor de limbă rusă.
Ivan Calin () [Corola-website/Science/306774_a_308103]
-
devenind profesor de limbă și literatură rusă și de istorie. A urmat apoi cursuri postuniversitare juridice la Universitatea Liberă Internațională din Moldova. Ulterior, a obținut titlul științific de doctor în istorie. Teza sa „Evoluția statalității moldovenești în epoca contemporană” și monografia „Statalitatea poporului moldovenesc” au fost criticate de unii istorici unioniști din Republica Moldova și România. În anul 1975, și-a început cariera didactică ca profesor de limbă și literatură rusă, precum și profesor de istorie la școala medie din satul Hansca (raionul
Victor Stepaniuc () [Corola-website/Science/306778_a_308107]
-
trei copii. El a fost căsătorit inițial cu Ala Susarenco, din 1977, dar au divorțat. După care a mai avut un mariaj de 10 ani cu Lucia Popa, care a durat până la decesul său, în 2014. Gheorghe Susarenco este coautorul monografiei „Constituția Republicii Moldova, comentată articol cu articol” și al rapoartelor naționale „Drepturile omului în Republica Moldova” (anii 1999, 2000, 2001). A mai scris articolul "Mass-media atacată în justiție: legislația și practica judiciară", inserat în culegerea "Libertățile mass-media în Republica Moldova".
Gheorghe Susarenco () [Corola-website/Science/306781_a_308110]
-
au exploatat sarea la Durgău în camere piramidale de 17-34 m adâncime si 10-12 m lățime. În afara masivului de sare de la Durgău, Romanii au exploatat si masivul de sare învecinat de la Băile Romane (în zona ștrandului actual). Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman Potaissa a apărat exploatările de sare de la Turda. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
de ani, distins cu titlul de "Arborele Anului" în 2011. Pe locul unde se află astăzi Mănăstirea Bârnova domnitorul Ieremia Movilă a ctitorit în jurul anului 1603 o bisericuță de lemn având hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Istoricul N.A. Bogdan, în monografia sa dedicată orașului Iași, a emis ipoteza că pe locul actual al Mănăstirii Bârnova ar fi existat anterior o altă biserică mai veche de lemn, de la domnitorul Ștefan Tomșa al II-lea (1611-1615, 1621-1623), ipoteză bazată pe faptul că biserica
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
ca intern și apoi ca rezident, la "Spitalul de Copii din Viena", unde este asistentul renumitului profesor Theodor Escherich. Devine specialist în pediatrie în 1908. Este interesat de bacteriologie și imunologie. În 1905 publică, împreună cu colegul său, Béla Schick, prima monografie despre "Boala serului". În 1906, pe baza observației că pacienții cărora li se administraseră anterior injecții cu ser anti-difteric de cal sau vaccin antivariolic prezentau reacții mai rapide și mai severe la o a doua injecție, care nu aveau legătură
Clemens von Pirquet () [Corola-website/Science/307977_a_309306]
-
decât în realitate. Până în anul 1974 mulți dintre cei care au studiat istoria bisericuței au considerat că ctitorul edificiului nu poate fi ciobanul Bucur, aceștia apreciind relatările care susțin această variantă ca simple legende, apărute pentru prima dată într-o monografie a Principatelor, întocmită de consulul britanic William Wilkinson, publicată la Londra în 1820. În 1835 această variantă este susținută și în Manualul de geografie, întocmit de Iosif Genilie, profesor la Colegiul „Sf. Sava”. În urma unor cecetări recente a fost descoperit
Biserica Bucur () [Corola-website/Science/308364_a_309693]
-
de lucrări cu valoare de instrumente de lucru pentru cercetătorii interesați. În prezent cercetarea este concentrată pe identificarea documentelor de interes privind procesul de elaborare a primei Constituții postdecembriste și completarea Fondului Documentar al IRRD cu aceste documente; elaborarea unei monografii complete despre evenimentele de la Timișoara din timpul Revoluției și din primele luni ale anului următor; elaborarea unui studiu amplu referitor la represiunea împotriva manifestanților în decembrie 1989: implicarea decidentului politic, forțe participante, consecințe, evoluția constituțională a României. Concomitent, prin grija
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
de lucrări cu valoare de instrumente de lucru pentru cercetătorii interesați. În prezent cercetarea este concentrată pe identificarea documentelor de interes privind procesul de elaborare a primei Constituții postdecembriste și completarea Fondului Documentar al IRRD cu aceste documente; elaborarea unei monografii complete despre evenimentele de la Timișoara din timpul Revoluției și din primele luni ale anului următor; elaborarea unui studiu amplu referitor la represiunea împotriva manifestanților în decembrie 1989: implicarea decidentului politic, forțe participante, consecințe, evoluția constituțională a României. Concomitent, prin grija
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
productivitate și fiabilitate sporită și permit rezolvarea eficientă a multor probleme din tehnică, medicină, domeniul militar. A participat la 14 proiecte naționale și internaționale ca executant reponsabil, conducător. Rezultatele științifice obținute sunt publicate în mai mult de 100 articole științifice, monografii, 14 brevete de invenții și sunt prezentate la peste 50 conferințe, simpozioane și expoziții internaționale în SUA, Franța, Germania, Austria, Canada, Elveția, Rusia, Bulgaria, Polonia, România și Republica Moldova. V. Perju a pus baza creării în Moldova, în anul 1996, a
Veaceslav Leontie Perju () [Corola-website/Science/308493_a_309822]
-
măsura vectorială. A demonstrat că orice măsură vectorială Baire fără variație finită este regulată. Împreună cu Ciprian Foiaș a efectuat cercetări în domeniul calculului integral. Domeniile de cercetare în care a publicat peste 80 de lucrări sunt grupate în lucrări stiințifice, monografii și manuale: "Teoria măsurii și integrării"; "Teoria ergodică"; "Spații de funcții"; "Procese stochastice"; "Didactica matematică". Dintre lucrări: Lucrările lui se caracterizează prin construcția științifică gradat ordonată a ideilor și rigurozitate. „"Manualul meu de Analiză Matematică pentru liceu a fost tipărit
Nicolae Dinculeanu () [Corola-website/Science/307386_a_308715]
-
de ordonare în aria Școlii Ardelene se încununează cu reeditarea monumentală a "Bibliei de la Blaj" din 1795, manifestare de vârf a celebrului curent de idei din literatura noastră veche. Editor coordonator al lucrării, este totodată autorul masivului studiu introductiv, adevărată monografie a vieții cultural-literare ardelene din secolul al XVIII-lea. C. se raliază concepției unor cercetători mai vechi (Ion Breazu, [[Iosif Pervain]], George M. Marica și alții), care echivalează generația spirituală de la 1848 cu o a doua vârstă a Școlii Ardelene
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
Chiricuță a fost numirea sa ca președinte de onoare al Congresului Mondial de Chirurgie Plastică din Paris, în 1987, o recunoaștere a priorității sale în chirurgia omentului mare. Activitatea științifică a profesorului I. Chiricuță este cuprinsă în peste 20 de monografii, peste 200 de articole publicate în țară sau în străinătate și peste 300 de comunicări științifice la diferite manifestări științifice naționale și internaționale. A introdus numeroase tehnici chirurgicale originale și având o largă utilizare: utilizarea marelui epiploon în tratamentul fistulelor
Ion Chiricuță () [Corola-website/Science/303020_a_304349]
-
Universitatea București. A publicat o serie de lucrări menite să fie instrumente utile atât studenților, cât și tuturor celor care doresc să învețe limba arabă (dicționare, ghiduri de conversație, un manual de ortografie și caligrafie arabă). A publicat, pe lângă altele, monografii, articole și studii despre Coran și islam, precum și despre dialectele arabe pe baza propriilor sale anchete de teren(cu precădere despre araba vorbită la Bagdad și la Mardin , în țară și străinătate (Irak, Iordania, Olanda, Turcia, Maroc, Emiratele Arabe Unite, Polonia, Marea Britanie
George Grigore () [Corola-website/Science/303206_a_304535]
-
araba vorbită la Bagdad și la Mardin , în țară și străinătate (Irak, Iordania, Olanda, Turcia, Maroc, Emiratele Arabe Unite, Polonia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Tunisia, Spania, Austria etc.). Pe lângă studiile de arabistică, este preocupat și de kurdologie, domeniu în care a publicat monografiile "Slujitorii Diavolului"; "Cartea Neagră, Cartea Dezvăluirii" (1994); "Poporul kurd - file de istorie" (1997) etc. Ca poet (în limbile română și arabă), a debutat în anul 1991 cu volumul "Primăvara la Bagdad". A obținut pentru creația sa numeroase premii naționale - cum
George Grigore () [Corola-website/Science/303206_a_304535]
-
Supreme de Justiție. În paralel cu activitatea de judecător la instanțele judecătorești bucureștene, de toate gradele și specializările (secția penală, civilă, comercială), a desfășurat o susținută activitate științifică (a elaborat începând din 1973 până în prezent 82 de cărți de specialitate - monografii, cursuri universitare, cărți de practică judiciară - și peste 200 de studii și articole de specialitate), didactică (profesor - în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Magistraților, catedrei de drept civil a Universității Hyperion, Academiei de Studii Economice, Universitatii Spiru Haret și
Corneliu Turianu () [Corola-website/Science/302274_a_303603]
-
membru al Asociației Naționale a Oamenilor de Știință din România. Ciobanu Laurențiu - autorul proiectului “Centrul civic” al comunei Flămânzi. Căliman Eleonora - învățătoare. Chiriacescu Elenă - învățătoare. Diaconescu Emilia - învățătoare. Condurache Elenă - învățătoare. Baraboi Constantin - învățător. Munteanu Petru - pensionar, fost învățător, autorul Monografiei Flămânzi. Guja Gheorghe - profesor și director coordonator la Grupul Școlar Nicolae Bălcescu.
Flămânzi () [Corola-website/Science/302389_a_303718]