8,671 matches
-
a fost, Cu sânge cald roșit-am caldarâm și flori, Noi am slujit vecia neamului și-un rost Pe fruntea țării pus-am aurori.” „Adu-ți aminte, Doamne, de toți ai mei. Primește-i sub scutul Tău. Iartă-i și odihnește-i în pace. Celor vii dă-le tărie și biruință asupra potrivnicilor, ca România legionară să înflorească și să se apropie de Tine, Doamne al neamului nostru românesc, întru învierea lui. Amin!” (Corneliu Zelea Codreanu) Mișcarea Legionară întemeiată de Corneliu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ordinul lui Ion Antonescu, disprețuind orice fărâmă de justiție. Tenebra lui josnicie a primit și ea răsplata cuvenită. Din înălțimea cerului, Căpitanul se roagă: „Adu ți aminte, Doamne, de toți ai mei. Primește-i sub scutul Tău. Iartă-i și odihnește-i în pace. Celor vii dă-le tărie și biruință asupra potrivnicilor, ca România Legionară să înflorească și să se apropie de Tine. Doamne al neamului nostru românesc întru nădejdea învierii lui. Amin!” (Corneliu Zelea Codreanu). Căpitanul, Nicadorii și Decemvirii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
a părinților, care indică fără încetare copiilor să aibă grijă la accidente, la microbi, căzături, etc. sub formulări ca: „îmbracă-te bine, tu nu ești așa de rezistent”, „ai grijă să nu te lovești, tu ești mai slab”, „să te odihnești, tu ești plăpând”, „nu alerga, nu ai rezistență”, etc. reprezintă o cale de instalare a sentimentelor de inferioritate. O altă cauză o constituie eșecurile suferite în decursul vieții individuale, cu ocazia unor experiențe traumatizante, când subiectul a trăit o situație
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
m-aș fi temut de gura lumii... DACĂ aș fi primit o moștenire... DACĂ m-ar aprecia șeful.. DACĂ aș fi mai tânăr... DACĂ aș fi liber... DACĂ aș fi întâlnit „persoanele potrivite”... DACĂ aș avea timp... DACĂ aș fi odihnit... DACĂ aș avea talentul pe care îl au alții... DACĂ nu m-ar irita cei din jur... DACĂ aș fi mai arătos... DACĂ ceilalți m-ar înțelege... DACĂ talentele mi-ar fi recunoscute... Obiceiul găsirii de scuze este vechi de când
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de orez pe zi. Era îmbrăcat în haine grosolane, își smulsese părul și barba pentru a se autosuplicia, zăbovea ore întregi stând în picioare sau întins pe ghimpi. Refuza categoric să-și mai spele trupul și hainele, arătând îngrozitor. Se odihnea într-un loc unde cadavrele erau lăsate pradă păsărilor și fiarelor sălbatice și dormea înconjurat de trupurile intrate în putrefacție. El însuși spune: „Când zăream vreun păstor ori pe vreun om ce venise după lemne, o luam la goană dintr-
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
soțiile lor o scaldă într-o apă cerească, la umbra unui śăla înalt de o sută de yojana. Transportată apoi pe un pisc de argint, ridicat deasupra unui palat de aur, ea se așează pe un pat divin; în timp ce se odihnește în grotă, îl vede pe bodhisattva ca un nor luminat de lună sau cu chipul unui tânăr elefant alb, venind de pe o colină din față; el intră în adăpostul ei aducând un lotus și o pătrunde, în sfârșit, în partea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
apoi își multiplică infinit chipurile sale în aer, sau petrece trei luni în cerul lui Indra pentru a-i predica doctrina mamei sale. În ceea ce privește ultima perioadă a vieții Iluminatului, izvoarele menționează un episod semnificativ: reîntors la Vaiśălī, Cel Preafericit se odihnește în pădurea sacră de la Căpăla și de trei ori îi laudă lui Ănanda farmecul acestui loc și frumusețea atât de felurită a continentului indian, adăugând că, dacă este rugat, Buddha poate trăi o eră cosmică întreagă sau restul unei ere
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
serios) fă-ți idee d-ta: ținți postii, hodoronchodoronc, zdronca-zdronca, si clopoțeii... îmi țiuie grozav... Zoe: (aparte) Trebuie să-l duc de aici să se liniștească puțin... e amețit rău de tot. Tipătescu: D-le Dandanache, nu voiți să vă odihniți, să vă liniștiți puțin... Dandanache: Ba da, neicusorule... dar unde? Zoe: Poftiți cu mine, d-le Dandanache. Dandanache: (dându-i brațul și ieșin cu ea la dreapta pe scară) Stii, conița mea, sunt asa de amețit... stii, trăsura... si clopoțeii
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de iarnă era Îmblănit cu blăniță de miel, a fost foarte greu... Și de la gară până la lac, prima stație după gară, cred că am pus jos de zece ori cel puțin... Abia făceam câțiva pași și iară trebuia să mă odihnesc, că eram foarte slăbită. Și acolo, În stație, am Întâlnit o doamnă care aștepta tramvaiul și i-am cerut bani de tramvai... Înainte să mă despart de Lia Popescu, ea mi-a spus: „Du-te la doctoru’, că el te
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să fac pe informatorul m-a Întrebat: „Cunoști pe cutare?”. „Pe cutare?” „Nu cunosc. Nu cunosc.” Cu toate că pe unii Îi cunoșteam... Și Urse ăsta mi-a spus: „Pentru un timp nu mai luăm contact. Te las În pace, te mai odihnești și dumneata”... Mă lua cu planuri, dar când eram cu soția prin oraș, Îl vedeam pe după câte un copac mai gros că stă, se Învârtea, mă urmărea... Deci toată teroarea asta am suportat-o... Cam la un an după revoluție
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
asta..., știam că unul se duce. Deci, cei care erau În jurul lui ne rugau să facem liniște. Am avut și eu un moment de cumpănă și simțeam nevoia că trebuie să rămân cel puțin o zi la bac, să mă odihnesc, că n-aveau personal să te supravegheze să stai În picioare sau pe șezut și era avantajul că dormeam. Era o zi când puteai să acumulezi odihna. Și era obiceiul ca, Înainte să fim scoși la lucru, ne Încolonam și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
limba maghiară. Nu-i meritul meu... Dar am fost la Odorhei și am copilărit la școală cu copii secui. Și asta era bine, dar totuși nu m-au angajat... Până la urmă m-a angajat un director inimos, Dumnezeu să-l odihnească. Mi-a spus: „Mă, băiete, vrei să muncești?”. „Vreau!” „Dar șofer vrei să fii?” „Da.” „Dar taxator vrei să fii?” „Vreau orice!” „Dar să-ți vezi de treabă!” Și m-o angajat, și acolo am rămas până la ziua pensionării, la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
celor aproape opt ani de pușcărie pe care i-am făcut eu... Era o goană teribilă și n-aveai voie să te ridici deloc. Toate se făceau la repezeală... Eram Împinși permanent de la spate și n-aveai timp să te odihnești nici o clipă... Ni se spunea mereu: „Dă-i drumu’! Nu sta pe loc! Lucrează!”. Era o stare de tensiune nemaipomenită, foarte greu de suportat... Și trebuia să stai numai aplecat și făcusem bășici pe mâini și pe picioare din cauza soarelui
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la suprafață o perioadă... Și a intrat toată colonia În grevă: ceream pachet, scrisoare și legătură cu familia. La bucătărie eram șaptisprezece bucătari... Un șef bucătar și opt Într-un schimb... Patru sute de deținuți intrau În mină și patru sute se odihneau... Era schimb și de zi, și de noapte... Și dacă am văzut că toată lumea face grevă, după ce am stat două zile... l-am chemat pe ofițerul de servici și i-am spus: „Domne, intru și eu!”. Că mai rămăsesem care
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
se făcea în Orient nu numai fără știrea, dar fără voia lui. El era gata a-și sacrifica tronul, persoana Sa, numai să-și apere țara de orice pericol, pentru că El era con știincios națiunii române. Șapte ani ne-am odihnit, șapte ani n-a fost umiliațiune! ... dară a căzut silnic și România și-a întrerupt cariera [Sa]... A! iertați-mă. Aici în fața unui mormânt deschis, în fața acestei figuri [arătând corpul lui Alexandru Ioan I] care va fi pururea glorioasă, nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de vanitate, confuz în privința a ceea ce vreau cu adevărat. Descopăr chiar (deși m-am stabilit la un „nu” categoric) că-mi face plăcere să arăt (atunci cînd sînt întrebat) că am refuzat asemenea post! * Cînd sînt obosit ori sec, mă odihnesc sau mă mobilizez printr-un citat. Respir prin el, mă oxigenează. Îi dau și alte întrebuințări: îl întind ca pe o punte între texte cu maluri depărtate ori îl bat ca pe un nit la capătul unui fragment, drept concluzie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
colectivă, că el știe ce-a zis Tovarășu’ Ceaușescu... Nu i se dă ulei și zahăr, atunci să i se dea voie să se desfacă de vite, de oi, de tot ce are în gospodărie!... E trimis acasă să se odihnească și să se calmeze, apoi să revină la prînz. După ce pleacă, primarul încearcă să ne convingă că „individul e un guraliv, cu care se lucrează greu”. „Așa ne face mereu. Zice că-i muncitor, dar știm ce fel de muncitor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
făcut-o abia din a doua seară. Zgomotele pe care credeam că le-am uitat (pocnete în bîrnele pereților și în podele) m-au surescitat puternic, ținîndu mă treaz pînă tîrziu. Apoi m-am obișnuit. Am venit aci să mă odihnesc și singurul lucru intelectual de care m-am ocupat pînă acum a fost să traduc introducerea la L’eau et les rêves de Gaston Bachelard, pentru o eventuală folosire la Bacovia. În „pauze”, am citit cîteva bucăți din Cu bilet
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
repet aceleași și aceleași rugăminți. Aș vrea să-mi risipești incertitudinile care mă cuprind. Caut seninul, liniștea, pacea sufletească, binele. Uneori urc piatra speranței pînă aproape de vîrful muntelui. Acolo, sus, aș vrea să-mi pun mîinile căpătîi și să mă odihnesc, dar piatra se rostogolește iarăși în văile umbrite de anxietăți. Nu stau prea mult și reiau urcușul. Astfel, viața mi se cheltuie între opinteli și căderi. Anii nu-mi aduc împliniri. În mare parte, realizările mele sînt niște simulacre, de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să fiu prezent la o întîlnire cu Miron Constantinescu. Văzîndu-mă palid și cu hainele ca de zidar, Calimandric (e singurul bine pe care mi l-a făcut într-o mulțime de rele) m-a sfătuit să mă duc să mă odihnesc. S-au scurs doisprezece ani de atunci. G., Cs. și alții au folclorizat întîmplarea, fiecare după imaginația sa, dar resimt încă frustrarea de a nu avea amănunte. Cînd vor să producă o „diversiune”, nu pierd ocazia de a mi le
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
m-am gîndit să lipesc pe peretele din dreptul biroului meu următorul avertisment: „Aci se discută despre cărți, nu și despre autori!” Cum vor reacționa însă „colocatarii” mei? Nici unul nu poate sta jumătate de oră fără să pălăvrăgească. Se vor odihni dincolo, iar eu voi fi unul dintre subiectele de ronțăit. Renunț! *O astenică, T.M. Îmi descrie astfel propria i dramă: „Cînd vreau să scriu n-am timp, cînd am timp n-am ce face cu mine: sînt fără energie, moale
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Radu Orac 3 Fălticeni, 12.V.2001 Stimate Domnule Eugen Dimitriu, Vă trimit câteva date despre tata, În speranța că vor fi de folos pe undeva, În memoria lui. Sunt sigur că nu le știți. Orac Vasile - Dumnezeu să-l odihnească! - a dorit mult (și nu Întâmplător) să fie diacon, În urma celor 62 de ani pe care i-a slujit ca dascăl mai Întâi la Mânăstirea Bistrița, apoi la biserica Sfântul Ilie, din Fălticeni. De aceea a adresat un memoriu arhiepiscopului
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Dragoslav a murit la 5 mai 1928, În casa de pe str. Ion Dragoslav. O placă albă emailată, aplicată pe peretele din stânga ușei de intrare, indică prin textul ei, tristul eveniment. Strada pe care a locuit, Îi poartă numele. Scriitorul se odihnește În cimitirul Oprișeni. 341 Din discuțiile pe care le-am avut cu institutorul Dumitru Balan din Fălticeni, președinte al Comitetului orășenesc de cultură și educație socialistă, am Înțeles că d-sa a făcut eforturi pentru amenajarea decentă a mormântului lui
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nu realizam nimic. Că spune d. Havriș, că el te-a ridicat? S-a văzut, prin ceea ce ai realizat, că munca, priceperea, stăruința, devotamentul, pasiunea etc. toate te-au „ridicat”. Un lucru aș dori acum: să Împuținezi munca, să te odihnești mai mult, să te cruți 592. Acum să trec la Întrebările matale: N. Iorga se referă la desmembrarea jud. Suceava (i se luase Muntele și unele sate). Voi căuta textul cuvântării mele ținute la comemorarea Mândrescu, și, de o voi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și chiar Țării, trebuie să Vă cruțați, mai ales acum iarna, când e „frig al naibii!”. Cred că nu aveți ghidajuri multe iarna și chiar dacă sunt, puneți un afiș cu ore rezonabile, ca să fiți acasă la timp, să Vă puteți odihni și Îngriji. și acum la Întrebările matale! Am cunoscut un Athanasiu 602, care făcea parte din Comitetul „Ligii” (ca cenzor mi se pare) și locuia chiar În casele de peste drum de casa fostă a mea, de lângă Banca Națională. Dacă el
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]