8,430 matches
-
A. scrie poezii scurte sau ultrascurte, bazate pe mici combinații oximoronice. În Îndreptar de navigație pentru uzul somonului albinos, mesajul lapidar este abandonat în favoarea unui amplu poem secvențial ce reface un drum inițiatic: călătoria spre izvoare se înfățișează ca o paradigmă a valorizării etice a destinului uman. Istoria naturală și alte poeme propune o contemplare activă a lumii; ludicul își face simțită prezența, fără a se renunța însă la notarea exactă a stărilor complexe, la taină și mister. A patra carte
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
Editura Institutul European, Iași, 2012. Stagii de cercetare la Paris, Roma, Barcelona. Cronicar literar, eseist; a publicat peste 500 de articole în principalele reviste de cultură și academice din țară. Semnează prefețe la numeroase volume, antologii etc. Redactor al revistei "Paradigma". Membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației pentru Literatură Generală și Comparată. Din 2006, semnează o rubrică săptămânală în "Ziarul de Iași". Premii: Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România (2005); Premiul pentru debut al revistei "Convorbiri
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cred, acea "perioadă de tranziție" în cadrul căreia se compilează, se plagiază și se inserează în corpus-ul unei tradiții (transdiscursive) elemente "noi" și străine de spiritul acelei tradiții, după regula asemănării dintre doctrine"6. Această fixare a sa într-o paradigmă premodernă (asta dacă admitem conceptul de modernitate propus de Michel Foucault, conform căruia modernitatea începe abia în secolul al XIX-lea, Evul Mediu și Renașterea nemarcând episteme diferite 7) este valabilă dacă ținem cont de specificul primelor sale scrieri, Divanul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
european și în cultura română, care și-a asimilat și acest progres în ritmul său, dar Cantemir era perfect racordat nu doar la spațiul răsăritean, ci și la cel occidental.9 Prin urmare, nu era străin de aceste modificări de paradigmă. Mai mult decât atât, raționalismul său îl face și un om al secolului Luminilor, când ia naștere noțiunea de "literatură națională". Dar despre așa ceva nu are rost să discutăm în cazul culturii române. Și nici pe Cantemir nu merită să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
corect este să punem problema în modul următor: de vreme ce, în anul de grație 1705, Cantemir simte nevoia să explice potențialului (deși improbabilului) cititor al vremii sale ce înseamnă noțiuni precum apofthegma, argument, dialectic, etimologhia, ithica, idea, ironic, melanholie, metafizic, monarhie, paradigma, prognostic, ritor, sentenție, silloghizmos, sinonim, fantazie, fiziognomie, theatru, theorie, ipothesis etc.etc. înseamnă, firește, că aceste concepte nu erau asimilate și vehiculate în cultura română a timpului. Or, acesta este nivelul culturii române de la nivelul anului 1705: al ignoranței în orice
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în iconografia occidentală. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir pare însă a rămâne indiferent la un asemenea imaginar escatologic. Autorul preferă să mizeze pe latura simbolică a măștilor pe care le manipulează, obținând efecte maxime din conflictul care se iscă adesea între paradigma simbolică dominantă în tradiția creștină și deformările sale subiective, dar mereu cu potențial expresiv și nu numai. În fine, merită amintit și faptul că iconografia răsăriteană ținea cont și de anumite coduri simbolice cu autoritate verificată. Exemplul cel mai potrivit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
chiar dacă oferă șase definții ale filosofiei, e limpede că o apreciază în special pe ultima ("filosofia este iubirea de înțelepciune, dar, spune Sfîântul Ioan, înțelepciunea adevărată este Dumnezeu; așadar, iubirea de Dumnezeu este adevărata filosofie")23. Concluzia acestei modificări de paradigmă în cultura bizantină, pe de o parte moștenitoare a marii tradiții antice eline, pe de alta centru de iradiere a noii religii a creștinismului, este fericit formulată de același cercetător: "Se face treptat trecerea de la filosofia ca știință, învățătură, doctrină
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
frondă, dintr-o "eliberare" de modelul religios predominant în epocă (așa cum, tezist, explicau lucrurile monografiile apărute în anii '50)? Ar fi o ipoteză mult prea avântată și nerealistă. Cornel Mihai Ionescu rezumă perfect perspectiva căreia îi rămâne fidel tânărul autor: ""Paradigma" oricărei scriituri posibile rămâne, pentru Cantemir, Biblia. Cartea prin antonomază, efigie cosmică, adică, în același timp, "imago mundi" și analogon discursiv al științei "infuze". Întrucât reproduce un model sacru, oricare scriitură deține posibilitatea de a desfășura în discurs instantaneitatea unei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de laicizare. De la figură a lui Hristos (spiritalis unicornis), inorogul a devenit un simbol falic. Este și el, ca atâtea altele, un simptom al desacralizării lumii, al îndepărtării raționaliste de epistema cunoașterii religioase. Dar un lucru rămâne constant în ambele paradigme, cea medievală și cea renascentistă și modernă: atracția unicornului către o fecioară conduce la capturarea sau uciderea acestuia. Dar Cantemir? Cum se raportează el la această imensă tradiție, care, dacă își schimbă semnificațiile de-a lungul istoriei, își conservă destul de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un cod moral bazat pe onestitate, demnitate și curaj. Dar la Porțile Orientului, într-o margine a civilizației mereu supusă încercărilor crâncene, în care compromisul și arta negocierii sunt adesea soluții obligatorii pentru supraviețuire, mai poate funcționa o asemenea nobilă paradigmă? Ce face Inorogul lui Cantemir atunci când este încolțit? Fuge, se retrage în spații inaccesibile celorlalți, iar atunci când cade în capcană, când își dă seama că a fost prins, ține un discurs în cheie stoică. Să îl privim cu mai multă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sud-est european în secolul al XVII-lea, în vol. Rațiunea dominantă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979, p. 265. 8 Idem, p. 271. 9 Cornel Mihai Ionescu, în Palimpseste, ediția a II-a, Editura Cartea Românească, București, 2007, p. 16, crede că paradigma potrivită lui Cantemir ar fi una de orientare barocă, mai puțin gustul pentru gratuit, pentru epuizarea prin ostentație a procedeelor (nici acesta străin, într-o anumită măsură, autorului moldav): Există prea multe deosebiri între universalismul renascentist și cel al lui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sud-est european în secolul al XVII-lea, în vol. Rațiunea dominantă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979, p. 265. 44 Idem, p. 271. 45 Cornel Mihai Ionescu, în Palimpseste, ediția a II-a, Editura Cartea Românească, București, 2007, p. 16, crede că paradigma potrivită lui Cantemir ar fi una de orientare barocă, mai puțin gustul pentru gratuit, pentru epuizarea prin ostentație a procedeelor (nici acesta străin, într-o anumită măsură, autorului moldav): Există prea multe deosebiri între universalismul renascentist și cel al lui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
apoi felul în care acestea ar putea constitui un suport explicativ pentru rezistența psihologică la insulină. TEORII EXPLICATIVE ÎN STUDIUL COGNIȚIILOR Cele mai populare modele teoretice, cu o susținere empirică considerabilă, sunt teoriile social-cognitive și modelele autoreglării. Teoriile social-cognitive sunt paradigme teoretice care au aceeași asumpție, că atitudinile și credințele sunt principalii determinanți ai comportamentului. Cele mai importante modele social-cognitive sunt: Modelul Convingerilor despre Sănătate (The Health Belief Model HBM) (25), Teoria Acțiunilor Raționale (The Theory of Reasoned Action, TRA) (26
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
pe care o păstrează cu actualitatea. 2.1. Inteligibilitate și plăcere Pentru a fi inteligibil și seducător, un text SF, trebuie să păstreze anumite legături cu universul de plecare al cititorului, mai mult sau mai puțin analogice, dar urmând o "paradigmă (pe jumătate) ascunsă". Asemenea filozofilor, dar cu alte mijloace, SF-ul abordează, raporturile întreținute de oameni, mai ales de occidentali, cu alteritatea (Lardreau, 1988). Aceasta din urmă poate fi reprezentată prin extratereștri, roboți*, mutanți*, androizi, inteligențe artificiale (IA) sau poate
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
a fantaza despre alteritate. Ele nu se confundă, chiar dacă se apropie uneori, cu figura mutantului. • Mutantul în gândirea occidentală începând din secolul al XIX-lea Conceptul de mutant face parte din istoria noastră occidentală. El marchează totodată o schimbare în paradigma ontologică, legată de operele lui Darwin. Acesta justifică originea speciei noastre și posibila ei devenire în Originea omului și selecția sexuală (Darwin, 1871). După Darwin, ființa umană va fi privită ca produs întâmplător al unei evoluții, rezultatul unor mutații arbitrare
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
căpitanul rachetei recrutându-și din coșmelii un echipaj de borfași spațiali); se vorbește de navigare stelară cu aceleași cuvinte folosite și în marină (căpitanul satelitului artificial se scufundă cu mașinăria lui). Comparațiile sunt numeroase, paralelele sunt cusute cu ață albă. Paradigma care trimite la lumea cotidiană, departe de a fi absentă, este orbitoare. Acest lucru ne dă de gândit în ce privește limitele imaginarului într-o epocă. Dacă, așa cum crede Oscar Wilde, imaginația nu știe decât să imite și doar spiritul critic este
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
are o abordare diferită. El susține că violența, fiind periculoasă, trebuie să existe o puternică motivație determinată de recompensă intrinsecă și extrinsecă ce-l așteaptă pe atacator. Violența e doar instrumentul pentru a ajunge la recompensă. Eisner (2009) își bazează paradigma explicativă pe teoria evoluționismului care evidențiază faptul că violența reprezintă o strategie de adaptare cu succes. Și acest autor își aplică teoria explicativă la cele mai variate tipuri de violență, de la violența domestică, la bătăi între diferite bande, lupte sângeroase
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și dizabilității. Toate aceste date, precum și altele privind violența domestică și consecințele ei economice, sociale, psihologice, biologice, în diferite țări ale lumii, apar pe site-ul http://www.unifem.org/gender issues/violence against Women/facts figures.php. Violența domestică în România O paradigmă ușor de particularizat la fenomenul violenței domestice în România este aceea în care construcția explicativă are ca piloni de sprijin (Muntean, 2001): 1. mecanismele mentalității (reprezentarea socială a comunității cu privire la violență); 2. situația economică a societății; 3. serviciile și legislația
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din „Clasificarea Internațională a Maladiilor” (ICD-10), se vorbește de PTSD. La capătul acestui succint recurs istoric, ne punem întrebarea firească, de ce traumele psihologice, deși au însoțit destinul uman de la începuturile sale, au intrat în vizorul științei atât de târziu? Supremația paradigmei galileo-newtoniano-carteziene este în primul rând culpabilă prin miopia și obtuzitatea pe care o cultivă ori de câte ori creditează doar ceea ce este vizibil și/sau cuantificabil. Așa se explică de ce traumele somatice au polarizat interesul științific cu mult înaintea celor psihice, prin crearea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de gradul III este nevoie de un preambul limpezitor, cu lansarea unor explicații mai ample. Breșa cauzată în cunoaștere de științele de avangardă (mecanica relativistă, fizica cuantică, epigenetica, geometria fractală, studiul novator al formelor conștiinței etc.) reclamă imperios schimbarea de paradigmă, căci avalanșa descoperirilor revoluționare 185TRAUMA ȘI SUFERINȚA nu mai pot fi ignorate și „măturate sub covor”, din fidelitate confortabilă și mioapă față de vechea paradigmă, cea newtoniano-carteziană. Ofensiva pentru detronarea materialismului obtuz și simplificator este cu atât mai legitimă și persistentă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
relativistă, fizica cuantică, epigenetica, geometria fractală, studiul novator al formelor conștiinței etc.) reclamă imperios schimbarea de paradigmă, căci avalanșa descoperirilor revoluționare 185TRAUMA ȘI SUFERINȚA nu mai pot fi ignorate și „măturate sub covor”, din fidelitate confortabilă și mioapă față de vechea paradigmă, cea newtoniano-carteziană. Ofensiva pentru detronarea materialismului obtuz și simplificator este cu atât mai legitimă și persistentă cu cât sub flamura acestei misiuni s-au înrolat nume de calibru științific, precum Albert Einstein, Niels Bohr, Werner Heisenberg, Erwin Schrödinger, Ștefan Lupașcu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Jon Kabat-Zinn, Ervin Laszlo, Peter Russell. Toți acești corifei ai cunoașterii (și mulți alții) au deschis prin cercetările lor de pionierat, în diverse domenii științifice, drumul spre recuperarea dimensiunii spirituale, intrată în dizgrație acum patru secole. Atunci a luat ființă paradigma conform căreia este real doar ce se măsoară, iar ceea ce se pretează măsurării se referă exclusiv la informațiile dobândite prin cele cinci canale senzoriale sau prelungirile lor mecanice (Arntz et al., 2007). La antipod, noile descoperiri (preponderent din domeniul cuantic
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la propria noastră naștere. în construirea capitolului de față vom adopta o lentilă hermeneutică neuzuală, dar modernă, profundă și subtilă ce consonează cu unele descoperiri epocale, înregistrate de către avangarda științifică, în ultimele patru decenii. Astfel, ne dovedim solidari cu noua paradigmă holistă, care se profilează tot mai energic la orizont, dar și angajarea lucidă și responsabilă la propășirea ei. Cheia de lectură a acestui periplu ontogenetic va fructifica și perspectiva novatoare asupra traumei pe care ne-o propune îndeosebi psihologia prenatală
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
inoperabil, prima datorie pe care o avem față de copiii noștri este ca la naștere să vină pe lume cu o biografie curată. 2.3.4. Valențele traumatice ale nașterii „A schimba lumea înseamnă a schimba modul de a naște.” Noua paradigmă care se profilează, din ce în ce mai energic, la orizontul cunoașterii, a generat mutații epistemice majore, care propun o nouă viziune și atitudine față de naștere, în general, și implicit, despre potențialul său traumatic. Concură în acest sens cercetările de vârf realizate deopotrivă sub
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
volatilizat treptat, ridicând ecluze, degajând terenul și, mai ales, impulsionând cercetările din domeniu. Așa se cristalizează insidios, dar neîntrerupt o nouă concepție despre moarte, una profund distonantă cu orientarea materialistă, care a tronat despotic timp de peste patru veacuri, sub sceptrul paradigmei galileo-newtoniano carteziene. Neîndoielnic, restructurările în plan teoretic produc și importante dislocări atitudinale, ori, în problema morții, asemenea metamorfoze sunt imperative. Spunem acest lucru întrucât sentimentul cel mai comun este cel de frică terifiantă, cu adânci rădăcini arhetipale, care în momentele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]