8,218 matches
-
cea mai gravă sursă de instabilitate e puterea însăși, din moment ce n-a reușit a dobândi creditul societății și nici n-a tras din aceasta concluzia firească, aceea a demisiei. Până acum, ea s-a prevalat cu aroganță de hotărârea electoratului, prefăcându-se a nu ști cum s-a obținut acea hotărâre. A luat măsuri defensive, mai aspre chiar decât pe vremea odiosului și a sinistrei. Președintele și-a adjudecat, fără jenă, toate atributele pe care le avea "conducătorul". La o adică
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
iar evenimentele produse între timp constituie un îndemn stăruitor la reflecție. În fond, observa istoricul Pierre Chaunu, toate marile crize sunt maladii ale memoriei. Oamenii uită ceea ce ar trebui să aibă mereu înainte, ca un memento, din experiența trecutului. Uită, prefac, deformează, distrug. Și fără seisme socio-politice memoria colectivă transformă în mit, după câteva generații, orice întâmplare mai de seamă. Trebuie să vină un specialist în științele umane pentru a-i decela și lămuri apoi sensul. Dar când au loc atâtea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
să lași câtva timp poporul să se guverneze el singur pentru ca această autonomie să se transforme imediat în dezmăț. Atunci apar dezbinări, care se transformă foarte repede în lupte sociale, în care Statele se consumă și unde măreția lor se preface în cenușă. Fie că statul se istovește în propriile sale convulsii sau că certurile sale lăuntrice îl lasă la discreția dușmanilor din afară, el poate fi atunci considerat iremediabil pierdut: el este în puterea noastră. Despotismul capitalului, care este întreg
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
direcție anumite chestiuni. Să considerăm exemplul vînzătoarei care nu și-a îndeplinit planul de luni de zile. Știe că șeful îi va cere explicații. Nu prea dorește să îl confrunte, așa încît creează o diversiune. Cînd ajunge la birou, se preface că e afectată de o suferință de ordin personal. Sora, fiica, mama ei sau vreo altă rudă s-a îmbolnăvit. Unui prieten apropiat i s-a întîmplat ceva oribil. Șefului îi este milă de ea și se hotărăște să amîne
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
22 SUBIECTUL I (4 puncte) Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: În sala goală a sufletului ei, orice vibrație se propaga în fioruri dureroase. O garoafă ținută lângă nări îi dădea mici leșinuri voluptoase cu sentimentul de a se preface în fum și de a se ridica deasupra propriei imagini. Vera simțea des o slăbiciune în tot trupul și senzații oscilatorii de răcire a membrelor și îmbujorare a obrajilor, precum și o scădere a simțului de gravitație [...] Un nod îi apăsa
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
lutul tău slab mi-e prea strâmt pentru strașnicul suflet ce-l port. Dați-mi un trup voi munților, mărilor, dați-mi alt trup să-mi descarc nebunia în plin! Pământule larg fii trunchiul meu, fii pieptul acestei năprasnice inimi, prefă-te-n lăcașul furtunilor, cari mă strivesc, fii amfora eului meu îndărătnic![...] (Lucian Blaga, Dați-mi un trup voi munților) 1.Scrie sinonimele cuvintelor: trecătorul, (a) pune. 2.Exemplifică aspectul conotativ al cuvântului frunte. 3.Explică rolul cratimei în structura
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
verbală, bazat pe credința în puterea cuvântului de a institui, de a modifica o stare existentă. Blestemul rostit de mamă și împlinirea acestuia e un motiv frecvent în basme, legende și cântece. În basme zânele și fetele de împărat sunt prefăcute în monștri, în broaște sau păsări ca urmare a unui blestem. Eroul din basmul Crai-vișăn [Păun - Angelescu] datorează puterea unei origini animale: este fiul unei vaci negre (de fapt, al unei neveste de preot transformată într-o vacă neagră). Vaca
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
al Alexandriei și în legendele orale românești. În numeroasele manuscrise ale Alexandriei se arată că Alexandru însuși le-ar fi cerut slujitoarelor sale să păstreze sticla cu apă vie, dăruită de Evant, însă acestea au băut apa și s-au prefăcut în iele, devenind nemuritoare. Credințele populare condamnă cazurile aberante - nu aderă la adopțiunea "copilului de suflet" și nu aprobă, etic, "copilul din flori". Nașterea legitimă apare ca un fapt pozitiv, nașterea nelegitimă este un semn de rău augur. "Nașterea neobișnuită
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pleacă din sat și ajunge la o crâșmă, unde dă de tatăl lui; putred de bogat. Acesta îl ia la el acasă ca să-i păzească grădina; îl însărcinează să-mpuște pe oricine ar încerca să pătrundă în grădină. Stăpânul se preface într-un om hâd, intră în grădină iar paznicul grădinii îl împușcă, după care se cunună cu mama lui, rămasă văduvă. Într-o zi îl cută femeia în cap și găsește acul înfipt demult sub piele, la ureche. Atunci și-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Înfățișarea acestora ("trei fete mari cu puterea de a destina, fiecare zice câte ceva, dar se întâmplă ceea ce spune ultima sau cea mai mică"; trei femei, care "determină zilele, norocul și viitorul omului"; "niște duhuri care locuiesc în cer și se prefac în femei, când sunt poruncite a decide ce trebuie să devie cel născut"; "trei femei foarte frumoase cu vestminte albe ca zăpada. Una e șchioapă"; "suflete curate trimise de la Dumnezeu, când se naște vreun copil, ca să ursească cum îi va
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ar putea interveni în ordinea sorții. Sim. FI. Marian consemnează, în monografia consacrată nașterii, că soarta, odată rostită și scrisă într-o carte numită "Cartea Sorții", rămâne veșnică, neschimbată, "nimene în lume, afară de unicul Dumnezeu..., nu e în stare să prefacă ceea ce au ursit ele odată; ori să-l scape de pericolul sau moartea care i-au predestinat-o. Un singur mijloc prin care s-ar schimba ursita unui om e numai acela dacă, auzindu-le ce au ursit unui om
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
că este "zâna zânelor", care rămâne veșnic tânără; numai măritându-se, își pierde puterea de zână și începe să-mbătrânească. Locuiește în împărăția zânelor, unde nu moare nimeni; oamenii pământeni însă, care ajung acolo, nu se mai întorc; zânele îi prefac în dobitoace ori în stane de piatră. Cei care au îndrăznit s-o pețească pe crăiasa zânelor au fost "fermecați" de către zâne, deoarece, dacă s-ar mărit, atunci împărăția lor se va stinge, "căci e ursită de Dumnezeu atâta să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
scrisa lui" este fata împăratului din "scursul apelor, în coadele mărilor". Cei trei frați merg împreună să aducă fata. În povestea Broasca și ghemuI [Niculiță-Voronca], cel de-al treilea fiu a tras cu arcul într-o broască. Noaptea, broasca se preface într-o fată frumoasă. Văzând-o, împăratul cel bătrân și văduv simte că-l "mistuie ciuda pentru norocul fiului său". În situația următoare, nu mai intervin sulițele, arcurile, săgețile, ci împușcătura. Cel mai mic fiu a nimerit "într-un glod
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să spună tuturor că nu știe nimic de averea dobândită ("nu știu, nu-s ale mele; Tunsâlica știe, Tunsâlica are"), deoarece nevasta lui "avea altă zodie" decât el. O dată, susține că "stogul cu grâu este al lui" și s-a prefăcut cenușă. Credința că "norocul fuge și se ascunde printre alte noroace, dar este om care n-are nici defel noroc" este ilustrată în Datinile și credințele... [Niculiță-Voronca] printr-o poveste despre un băiat care slujea la un om pentru o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
e învins în această întrecere își pierde viața. Cutează porcarul. Forțele naturii îi sunt apropiate, un vultur îl ascunde în nori în prima zi, a doua zi un pește în adâncul mării. A treia oară un duh al pădurii îl preface într-un trandafir și-l fixează în spatele coroanei prințesei, care nu-l poate vedea, și astfel porcarul câștigă. În aceeași colecție (basmul Dracul din canea), o fată de împărat vrea să-l ia de bărbat doar pe acela care e
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
câștigă. În aceeași colecție (basmul Dracul din canea), o fată de împărat vrea să-l ia de bărbat doar pe acela care e în stare să reziste la joc mai mult decât ea. Se ivește dracul. După ce o biruie, o preface în stană de piatră, urmând să rămână așa până ce-l va învinge cineva. Se găsește un salvator. Acesta îl închide pe drac prin șiretlic într-un butoi cu vin. În basmul Fata cu trei pețitori [Ispirescu], un împărat cu trei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
împlinească, ci ea rămâne vecinică, neschimbată, nimene în lume, afară de unicul Dumnezeu, care e mai mare și mai puternic decât dânsele, de s-ar pune luntre și punte și de-ar întrebuința orișice ar voi, nu e în stare să prefacă ceea ce au ursit ele odată" (op. cit., p. 101). 301 Referiri la Cartea lumii face Mircea Vulcănescu în Dimensiunea românească a existenței, București, Ed. Fundației Culturale Române, 1991. Autorul arată că "lumea este o carte de semne, un "trepetnic". Întrebările "E
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
înseamnă că un dascăl vine să ajute spiritul posibil, în așteptare, în copilărie să se împlinească". (Lyotard, 1997, pp. 90-91) Să ne reamintim că și Kant, unul dintre filosofii modernității, susține că "omul este singura ființă care trebuie educată": "Disciplina preface animalitatea în umanitate. Un animal este chiar prin instinct tot ce poate fi [...]. Omul însă are nevoie de rațiune proprie. El n-are instinct, și trebuie să-și facă singur planul purtării sale. Cum însă, venind crud pe lume, el
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ceea ce au făcut și ne grăbim să le arătăm de ce ar fi trebuit să facă ceea ce voiam noi să facă. Unii țipă, amenință și chiar îi bat pe ceilalți ca să obțină obediență. RECOMPENSA SAU PEDEAPSA GENEREAZĂ REPETAREA COMPORTAMENTULUI A ne preface că nu observăm comportamente care ne plac și a pedepsi comportamente care nu ne plac este un mod neinspirat de a-i ajuta pe ceilalți să-și dea seama ce anume așteptăm de la ei. Potrivit teoriei behavioriste cu privire Ia
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
mă condamne, ci să mă pună în situația de a mă reface și recupera. Voi învăța să iert când mă voi simți iertat." Este greșit să facem scandal pentru cea mai mică greșeală, dar nu e bine nici să ne prefacem că n-o observăm pentru a nu fi obligați s-o corectăm. Autoritatea părintească e o realitate și o responsabilitate ce trebuie exercitată deoarece copiii au nevoie de călăuze care să le vorbească, să-i sfătuiască, să-i corijeze cu
Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
Internet, Oxford, Cambridge University Press. Wark, McKenzie (2002Ă, „Codework: From Cyberspace to Biospace, from Neuromancer to Gattaca”, în John Armitage și Joanne Roberts (ed.Ă, Living with Cyberspace: Technology and Society in the 21st Century, New York, Continuum. Warr, Tracey (2003Ă, „Preface”, în Tracey Warr și Amelia Jones (ed.Ă, The Artist’s Body, Phaidon Press. Warr, Tracey și Jones, Amelia (ed.Ă (2003Ă, The Artist’s Body, Phaidon Press. Weibel, Peter (1990Ă, „Virtual Worlds: The Emperor’s New Bodies”, în Timothy
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
simbolul animalului sacru în Moartea căprioarei, unde implicațiile mioritice trebuie admise oricum, într-o adiacență de profunzime. În fapt, Moartea căprioarei, piesă reprezentativă, e moartea unui miraj; constituente imaginarului lui Labiș, munte, brazi, o simbolică „pasăre albastră”, basmul cu „fata prefăcută în căprioară” contrastează pluriform cu violența și amintirea războiului. Că poetul cunoștea (din manuale) o povestire sadoveniană pe teme apropiate, e sigur. Undeva, În pădurea Petrișorului, „bătrînă și nestricată de om”, o căprioară lovită de glonț dar scăpată de ochii
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
cozi, în fine, peste tot), încât nu-ți trebuie decât o ureche imensă și un suflet pe măsură pentru a le cuprinde. Și un ochi atoatevăzător pentru a înregistra, cu toate fascinantele ei lumini, această viață despre care mă tot prefac a scrie.” L. formulează aici o artă poetică neostentativă, și de aceea mai convingătoare decât orice manifest gălăgios. Imaginea urechii imense și a ochiului atoatevăzător fixează obiectivul comportamentist al prozei sale. Ea refuză, aparent, construcția, în favoarea unui miraj înșelător în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]
-
Unele personaje se opun Parizienei, altele sunt victimele ei, celelalte spectatori. Spectatorul-femeie cedează dorinței identificării cu personajul, spectatorul bărbat seducerii. Ea este un artist al afectivității, care acționează asupra sentimentelor și sensibilității masculine. Femeia-spectacol nu lasă pe nimeni indiferent. Pariziana preface bărbatul în spectatorul care o admiră. Baudelaire trasează un program estetic complet al femeii moderne: Femeia este în tot dreptul ei și chiar îndeplinește un soi de datorie străduindu-se să pară magică și supranaturala; trebuie că ea să uimească
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sunt datorate adulterului feminin, Madeleine Forestier este un personaj nou, care reușește să-și promoveze soțul nu doar datorită farmecelor sale, ci mai ales datorită profesionalismului. Inteligență și abila, ea manipulează personaje bogate și influențe că Vaudrec și ministrul Laroche-Matieu209. Prefăcându-se docila, Clorinde spionează de fapt informații și concepte de guvernare de la Rougon: "La politique l'amusait plus qu'un român, disait-elle. (...) Pour lui, elle avait simplement trouvé là une originalité de haut goût. Îl tenait à ne pas modifier
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]