7,913 matches
-
dar măcar discuta despre un subiect fundamental pentru viitorul României/ poți să porți o polemică în care fiecare parte își prezintă argumentele. Asta în timp ce Președintele, Guvernul și Parlamentul se mulțumesc să repete fără convingere niște fraze șablon fără conținut și realism , părând la fel de dezinteresați și dezinformați că și opinia publică din România . De ce greșește Dacian Cioloș afirmând categoric că "România trebuie să fie în nucleul dur al Europei"??? Pentru că știe foarte bine că vinde publicului din țara noastră o iluzie care
Ponta, vești proaste: Uitați de Schengen în următorii ani by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/102522_a_103814]
-
este în comă și nici UE nu se simte prea bine! Din câte am înțeles, la fel ca și în cazul adoptării monedei euro, nici Schengenul nu mai este o prioritate de top la București, ceea ce e un semn de realism politic al guvernanților noștri. Eu am susținut cu înverșunare aderarea la Schengen timp de doi ani, după care mi-am dat seama că vorbeam de unul singur! Soluția reală și realistă este o reformă profundă a Uniunii Europene. Ar mai
Laurențiu Rebega, MCV: Politică parșivă de întărâtare. Problema, în cercurile tehnocrate de la Bruxelles by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102611_a_103903]
-
putea elimina astfel unul din elementele de destabilizare politică, folosit de actori statali de la Vestul și Estul României. Mai ales in perspectiva sărbătoririi Centenarului din 2018. Poate că majoritatea celor care au votat PSD nu își doresc acest lucru, dar realismul politic ar putea sugera că UDMR ar putea fi utilă guvernării. Conducerea PSD ar trebui să învețe din erorile guvernării USL și să nu le mai repete", consideră Năstase. Totodată, Năstase susține că guvernarea PSD nu ar trebui să cadă
Năstase, despre alegerile parlamentare: Așteptata ''revoluție Facebook realoaded'' nu s-a întâmplat () [Corola-website/Journalistic/102660_a_103952]
-
parte, trebuie recunoscut că Transnistria nu a fost pământ al României în istoria lui. A încerca să ascundem realitățile istorice și geopolitice este o greeșeală, iar o construcție de reunificare a României cu Republica Moldova nu poate fi bazată decât pe realism, iar realismul ne spune că în Uniunea Europeană nu va putea fi importat un conflict înghețat", a afirmat fostul președinte Traian Băsescu, potrivit Mediafax. El a mai spus că "mulți cred că România ar face o favoare Republicii Moldova dacă unirea s-
Traian Băsescu, verdict pentru Republica Moldova by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103497_a_104789]
-
recunoscut că Transnistria nu a fost pământ al României în istoria lui. A încerca să ascundem realitățile istorice și geopolitice este o greeșeală, iar o construcție de reunificare a României cu Republica Moldova nu poate fi bazată decât pe realism, iar realismul ne spune că în Uniunea Europeană nu va putea fi importat un conflict înghețat", a afirmat fostul președinte Traian Băsescu, potrivit Mediafax. El a mai spus că "mulți cred că România ar face o favoare Republicii Moldova dacă unirea s-ar produce
Traian Băsescu, verdict pentru Republica Moldova by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103497_a_104789]
-
cunoscut în străinătate, a influențat deopotrivă regizori ai generației sale, dar și pe cei ai Noului cinema. Într o vreme în care cinematograful românesc era, exclusiv, atașat ideologiei, Daneliuc a dovedit un curaj cu totul aparte, opunând propagandei regimului un realism al faptului imediat, reflecția, umorul negru, satira, fără să lase la o parte nici alegoria sau parabola". Programat de câte două ori, în același cinematograf, fiecare film din retrospectiva dedicată cineastului nostru a avut săli sold out.
Salonic: Cinematograful și barbaria de dincolo de ecran by Corespondență specială de la Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/101649_a_102941]
-
Platon îi considera pe sofiști dușmani, la fel ca pe atomiști de altfel, și luptă cu ei în dialogurile sale, scrie Historia. Sofiștii însă sunt cei care pun în prim-plan idei precum individualismul, realismul, relativismul, democratizarea culturii și scepticismul politic. Susțineau cu desăvârșire contactul filosofilor cu publicul, ceea ce contravenea spiritului aristocratic al lui Platon, disprețuitor față de cei care își vindeau cunoștințele dar care nu aveau alte posibilități de supraviețuire. Ce nu-i mai place
Antiphon din Atena, inventatorul psihanalizei și inamicul legilor - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102084_a_103376]
-
Blaga și familia în 1934 la Pötzleinsdorf Va fi intuit că ultimul ceas era foarte aproape și medicii și-au dat seama că știe: ”...s-a resemnat și a privit sfârșitul vieții sale, de care avea deplină conștiință, cu mult realism și seninătate, cum o pot face numai marii gânditori”, comenta doctorul Aron Faur. În acele zile, privirile sale s-au oprit, minute în șir, obsesiv pe chipul soției sale. Zâmbetul mâhnit, din primele săptămâni de după internare, devenise acum ”aerian, imaterial
Ultimele clipe din viața lui Lucian Blaga. ”Peste un ceas mor” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102070_a_103362]
-
Dumnezeu”, subliniind, astfel natura lui fără de păcat. Alte simboluri ale nevinovăției includ copii, fecioarele, ramurile de salcâm (mai ales în Francmasonerie), nuditatea non-sexuală, păsările cântătoare și culoarea albă. Un "pierderea inocenței" este o temă comună în ficțiune, cultura pop, și realism. Acesta este adesea văzută ca o parte integrantă a venit de vârstă. Acesta este de obicei considerat ca o experiență sau o perioadă din viața unui copil care lărgește conștiința lor de rău, durere sau suferință în lumea din jurul lor
Inocență () [Corola-website/Science/337625_a_338954]
-
anii 1410 și 1451, lucrând în special în Köln. Este considerat un pictor din goticul târziu. Lucrările sale au de obicei un aspect curat, combinând atenția gotică către liniile lungi care curg având culori strălucitoare și o influență flamandă a realismului și atenția la detalii. Acest tablou este considerat tipic pentru stilului său. Acesta a fost executat aproximativ în 1450 și prezintă Fecioara și Pruncul odihnindu-se în mijlocul unei pergole cu trandafiri înfloriți, însoțiți de copii îngeri, o caracteristică a lui
Muzeul Wallraf-Richartz () [Corola-website/Science/337618_a_338947]
-
început să lucrez recent cu unelte digitale, iar totul a decurs foarte natural și firesc. Digital Circlismreprezintă un amestec modern al celor două stiluri". Heine susține că a fost influențat de Suprarealismul, belgian, Expressionismul german, Pop Artul, american și de Realismul Social. Abduzeezo spune despre Heine: "Expozițiile sale sunt pline de lucrări grozave, iar el poate realiza o trecere frumoasă între câteva curente artistice, realizând piese uimitoare în orice direcție s-ar îndrepta ". Heine a oferit câteva interviuri, explicând filozofia ce
Ben Heine () [Corola-website/Science/337654_a_338983]
-
privit cu ostilitate pe Slonim, mai ales pentru că a promovat-o pe Țvetaeva, inamica ei personală. În timp ce rivalul lor acmeist Gheorghi Adamovici își dorea să vadă apariția unui roman psihologic rus, Slonim și Ivan Bunin credeau că introspecția psihologică și realismul social puteau încă să se contopească într-un întreg coerent: „vicisitudinile spirituale trebuiau să fie ilustrate din exterior, astfel încât cititorul să le poată vedea”. Ei au cerut emigranților să urmărească evoluțiile moderniste și să copieze pașii urmați de literatura sovietică
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
stalinist s-a datorat industrializării. Articolele sale au apărut în mod regulat în alte publicații ale emigranților: "Sotsialist-Revolyutsioner", "Problemy" și "Novaya Gazeta" la Paris; "Russkiy Arkhiv" la Belgrad; și americana "Moskva". Slonim și-a concentrat atenția pe descrierile contrapropagandistice ale realismului socialist, care intrau în discursul politic și literar sovietic oficial în perioada conducerii lui Iosif Stalin. Cititorii textelor sale au realizat comentarii contrastante: Aucouturier consideră că studiul său din 1930 dedicat "Stalinismului în literatură" este „important”; cu toate acestea, potrivit
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
Paris unde s-a inspirat din noile tendițe artistice. Împreună cu Jan Preisler, Antonín Slavíček și Miloš Jiránek, a fost unul dintre fondatorii artei cehe moderne. Încă de timpuriu, Švabinský a arătat tendințe artistice orientate spre stilurile din acea perioadă precum realismul, simbolismul și Art Nouveau. Unele dintre cele mai importante lucrări ale sale au fost portrete sau picturi dedicate familiilor. În 1910 s-a căsătorit cu Ela Vejrychová, a cărei figură a fost reprezentată în mai multe portrete ale lui Max
Max Švabinský () [Corola-website/Science/336071_a_337400]
-
și de romane cu temă psihologică. Această fază a vieții sale de scriitor a avut loc înainte și în timpul Primului Război Mondial. După război, însă, el s-a concentrat pe jurnalism. Lucrările sale de după război sunt un amestec experimental de ficțiune și realism. Olbracht a scris povești cu privire la legendele și oamenii din Rutenia Subcarpatică, precum și rapoarte ale călătoriilor sale în Uniunea Sovietică. După război, Olbracht a fost, de asemenea, din ce în ce mai atras de politică, plasându-se pe o poziție radicală. În 1920 el a
Ivan Olbracht () [Corola-website/Science/336264_a_337593]
-
a căsătorit cu un evreu ateu. "Golet în vale" a fost ultima carte a lui Olbracht. Cărțile sale ce au acțiunea în Rutenia Subcarpatică sunt considerate ca fiind cele mai bune lucrări sale ale, reflectând talentul său de a combina realismul documentar și drama ficțională. Teama de persecuție l-a determinat pe Olbracht să se stabilească în micul oraș Stříbrec în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Acolo el a aderat din nou la partidul comunist și a fost activ în
Ivan Olbracht () [Corola-website/Science/336264_a_337593]
-
al-ruh" - 1933 (Întoarcerea sufletului), "Usfur min al-sharq" - 1938 (Pasărea Orientului) și "Yawmiyyat na’ib fi’l-aryaf" (Jurnalele de țară ale unui procuror). Primul roman a fost considerat un adevărat pas înainte în dezvoltarea literaturii arabe, fiind o mostră veritabilă de realism social, presărat cu umor morbid. Acțiunea are loc în Cairo și se concentrează pe viața unei familii egiptene de condiție medie, din care provine protagonistul - Muhsin, precum și celelalte personaje - cei doi unchi ai lui Muhsin, Hanafi și Abduh, mătușa Zanubba
Romanul egiptean - direcții generale de evoluție () [Corola-website/Science/336300_a_337629]
-
în faptul că cititorul devenise mai rafinat, deci interesat de analiza socială și politică și de schimbările culturale de pe scena egipteană. Limbajul folosit devine mai flexibil, iar araba literară câștigă un loc de onoare. Naghib Mahfuz este, fără îndoială, exponentul realismului egiptean, publicând trei capodopere în acest sens - toate reunite în Trilogia Cairo: "Bayn al-Qasrayn", "Qasr al-Shawq" și "Al-Sukkariyyah". Trilogia, pentru care Mahfuz a câștigat și Premiul Nobel pentru literatură, redă povestea unei familii musulmane cairote, în timpul ocupației britanice de la începutul
Romanul egiptean - direcții generale de evoluție () [Corola-website/Science/336300_a_337629]
-
de orientare ca și acest intelectual, n-am fost in stare să-i găsesc, ca scriitor, soluția salvatoare. N-am știut să-l izbăvesc. M-am mulțumit să-l zugrăvesc și să încerc a-l explica”. Criticul Ioan Stanomir cataloga realismul romanului ca „vizionar și pasional-ideologic”, deoarece autorul încearcă să înfățișeze profunzimea obsesiilor și viselor unei generații revoltate în care se întrevăd vocile profetice ale viitorului. "Întunecare" este, în opinia criticului Ov.S. Crohmălniceanu, „rechizitoriul pe care-l face societății românești postbelice
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
de operetă ca Pol Vardaru (ce plecase de acasă cu provizii de cafea și de coniac franțuzesc) se comportă vitejește, în timp ce adolescentul alintat Mihai Vardaru își descoperă o tărie de caracter nebănuită și pleacă voluntar la luptă, jertfindu-și viața. Realismul scrierii se datorează creionării autentice a mediilor sociale existente în perioada desfășurării acțiunii. Personajele lui Cezar Petrescu sunt indivizi normali, ce erau ușor de recunoscut de cititorii acelor vremuri printre prietenii și cunoștințele lor. Membrii familiei Vardaru sunt reprezentanți tipici
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
iar scriitorul consacrat l-a ajutat pe mai tânărul său confrate să-și publice primul său roman, "Isabel și apele Diavolului" (1930), și i-a publicat articolele și eseurile în paginile revistei "România literară" în 1939, după ieșirea din lagăr. Realismul faptelor prezentate în roman a fost evidențiat de majoritatea criticilor literari, care au susținut că lipsa contactului direct cu viața din scrierile lui Alexandru Vlahuță sau Barbu Delavrancea au făcut ca acestea din urmă să fie uitate la scurt timp
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Friedrich Hermann Carl Uhde (n. 22 mai 1848, Wolkenburg, Saxonia - 25 februarie 1911, München) a fost un ofițer de cavalerie și pictor saxon care a excelat în pictura de gen și în cea religioasă. Stilul său s-a situat între realism și impresionism și a rămas cunoscut sub titulatura de „ultimul dintre impresioniștii germani”. El a fost unul dintre primii pictori care au introdus pictura de "plein-air" în Germania. s-a născut în data de 22 mai 1848 în Wolkenburg, Saxonia
Fritz von Uhde () [Corola-website/Science/336699_a_338028]
-
pictura de gen și cea a compozițiilor cu tematică religioasă. Alegerea acestei tematici din urmă, a fost influențată de faptul că tatăl său a fost președintele Bisericii luterane din Wolkenburg, Uhde a preluat astfel principiile creștine ale părintelui său. Cu toate că realismul social prezent în operele lui von Uhde a fost deseori criticat ca fiind vulgar sau ca un stil de reprezentare al urâtului, acest realism a întrunit o mulțime de admiratori ai creațiilor sale. Activitatea lui Uhde a fost cunoscută și
Fritz von Uhde () [Corola-website/Science/336699_a_338028]
-
fost președintele Bisericii luterane din Wolkenburg, Uhde a preluat astfel principiile creștine ale părintelui său. Cu toate că realismul social prezent în operele lui von Uhde a fost deseori criticat ca fiind vulgar sau ca un stil de reprezentare al urâtului, acest realism a întrunit o mulțime de admiratori ai creațiilor sale. Activitatea lui Uhde a fost cunoscută și de admiratorii de artă din Franța, existând în acest sens o corespondență pe care Uhde a întreținut-o cu Vincent van Gogh. O caracterizare
Fritz von Uhde () [Corola-website/Science/336699_a_338028]
-
februarie 1857, Marmarossziget, astăzi Sighetu Marmației -- d. 8 mai 1918, Técső, astăzi Tiachiv (Teceu Mare), azi în Ucraina ) a fost un pictor maghiar de origine armeană. El este considerat unul dintre cei mai importanți pictori maghiari adepți ai naturalismului și realismului în pictura secolului al XIX-lea din Regatul Ungariei. Hollósy a fost mai important și mai influent în activitatea didactică de profesor decât a fost ca artist. Creația sa nu a fost prea numeroasă dar ca profesor a influențat pictorii
Simon Hollósy () [Corola-website/Science/336705_a_338034]