8,385 matches
-
creștere. Marginea palatinală are formă de semicerc, mai mică decât cea vestibulară. Marginea mezială este o linie foarte ușor curbată. Marginea distală este mai scurtă și mai convexă decât cea mezială. Cele două margini proximale sunt ușor convergențe spre palatinal. Relieful feței ocluzale este reprezentat de doi cuspizi, cel vestibular fiind mai mare și mai proeminent decât cel palatinal. Aceștia sunt separați prin șanțul intercus-pidian, în linie dreaptă, cu orientare mezio-distală, situat mai aproape de marginea palatină. Șanțul intercuspidian se termină proximal
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
2.5. înălțime totală = 21 mm înălțime radiculară = 14 mm diametre: - coronar MD = 7 mm - cervical MD = 5 mm -coronar VP = 9 mm -cervical VP = 8 mm Erupe la 10-12 ani. Coroana are cinci fețe, eu o asemănare evidentă ca relief și ca formă cu cele ale premolarului 1, astfel că majoritatea referirilor la morfologia premolarului 2 se fee prin comparație. Particularități: -coroana are formă paralelipipedică, cu dimensiuni mai reduse decât a primului premolar și cu unghiuri mult rotunjite; -fața ocluzală
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dar cu dimensiuni mai reduse și cu “V”-ul ocluzal mult mai deschis. Marginea cervicală are formă de semicerc cu concavitatea orientată ocluzal. Marginile proximale sunt ușor curbe și convergente spre colet, cea distală fiind mai scurtă și mai convexă. Relieful feței vestibulare este convex în toate sensurile, dar convexitatea în sens mezio-distal este mai accentuată pe toată lungimea coroanei. Convexitatea maximă este situată la unirea treimii meziale cu treimea cervicală. Treimea ocluzală și medie sunt puternic înclinate spre lingual. Două
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
acestei fețe ajunge la 2/3 sau chiar 1/2 din înălțimea feței vestibulare. Fețele proximale au contur trapezoidal, cu baza mare reprezentată de linia coletului și baza mică ocluzal. Marginea ocluzală are formă de “V” cu vârful spre colet. Relieful este convex în sens vestibulo-lingual. Fețele proximale sunt orientate convergent spre fața linguală. Conturul feței ocluzale este aproximativ circular, dar ușor aplatizat în sens mezio-distal, este puternic înclinat spre lingual datorită diferenței de înălțime între cei doi cuspizi. Relieful feței
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
colet. Relieful este convex în sens vestibulo-lingual. Fețele proximale sunt orientate convergent spre fața linguală. Conturul feței ocluzale este aproximativ circular, dar ușor aplatizat în sens mezio-distal, este puternic înclinat spre lingual datorită diferenței de înălțime între cei doi cuspizi. Relieful feței ocluzale este reprezentat de doi cuspizi, cel vestibular fiind de două ori mai mare ca cel lingual. Cei doi cuspizi sunt separați de șanțul principal intercuspidian, mezio-distal, situat mai aproape de fața linguală, curb, cu concavitatea spre vestibular. Șanțul intercuspidian
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibulare a premolarului 1, sunt convergente spre colet, marginea distală fiind mai scurtă și mai convexă. Marginea cervicală are formă de semicerc, cu concavitatea spre ocluzal. Marginea ocluzală are formă de “V” larg deschis, mai rotunjit decât la ceilalți premolari. Relieful este convex în ambele sensuri, cu convexitatea maximă în treimea cervicală. In treimea ocluzală există două șanțuri verticale ce delimitează cei trei lobi de creștere. Fața linguală are un contur asemănător cu al feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai mici
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
este convex în ambele sensuri, cu convexitatea maximă în treimea cervicală. In treimea ocluzală există două șanțuri verticale ce delimitează cei trei lobi de creștere. Fața linguală are un contur asemănător cu al feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai mici. Relieful are o dublă convexitate, în sens mezio-distal și cervico-ocluzal. Convexitatea maximă este situată în treimea mijlocie. Fețele vestibulară și orală sunt convergente spre ocluzal, deci diametrul maxim vestibulo-lingual este situat în treimea cervicală. Fețele proximale au diametrul cervico-ocluzal mai mic
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
este situată în treimea mijlocie. Fețele vestibulară și orală sunt convergente spre ocluzal, deci diametrul maxim vestibulo-lingual este situat în treimea cervicală. Fețele proximale au diametrul cervico-ocluzal mai mic ca cel vestibulo-lingual. Fața distală este mai mică și prezintă un relief mai convex. Ariile de contact sunt situate la joncțiunea treimii vestibulare cu cea medie (sens vestibulo-lingual) și la joncțiunea treimii ocluzale cu cea medie, în sens cervico-ocluzal. Fața ocluzală are un contur ce se încadrează într-un patrulater cu unghiuri
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
încadrează într-un patrulater cu unghiuri rotunjite. Marginea vestibulară este mai mare ca cea linguală și, ca și marginea linguală, reprezintă crestele sagitale (ocluzale) ale cuspizilor. Marginile proximale sunt convergente spre lingual, marginea mezială fiind mai mare ca cea distală. Relieful poate prezenta două variante morfologice: -cu doi cuspizi, cel vestibular fiind mai mare ca cel lingual, separați printr-un șanț intercuspidian cu direcție mezio-distală, curb, cu concavitatea orientată spre vestibular. Fosele marginale sunt situate mai aproape de regiunea vestibulară a coroanei
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mezial mai mare ca cel distal. Marginea cervicală are formă de linie foarte ușor curbă, aproape orizontală. Marginile proximale au un contur ușor convex, fiind foarte puțin convergente spre colet. Marginea distală este mai scurtă, mai convexă și mai convergentă. Relieful este reprezentat de un șanț vertical situat mai aproape de marginea distală, care se termină la mijlocul înălțimii acestei fețe în foseta vestibulară. Fața palatinală are un contur ce se înscrie tot într-un trapez, dar cu o diferență mai mare între
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de “W”, cu “V”- ul mezial mult mai mare ca cel distal. Marginea cervicală a acestei fețe are forma unei linii ușor curbe, cu convexitatea spre apical. Marginile proximale sunt convergente spre colet, dar au o diferență dimensională mai mare. Relieful este convex în dublu sens, cu convexitatea maximă în treimea mijlocie. Șanțul palatinal se termină pierdut, la mică distanță de marginea cervicală. În 50-60% din cazuri există tuberculul Carabelli, proeminență situată pe lobul mezio-palatinal, considerat cuspid supranumerar ce nu atinge
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
termină pierdut, la mică distanță de marginea cervicală. În 50-60% din cazuri există tuberculul Carabelli, proeminență situată pe lobul mezio-palatinal, considerat cuspid supranumerar ce nu atinge niciodată planul de ocluzie. Fața mezială este cea mai lată dintre toate fețele laterale. Relieful este plan în sens vertical și convex în sens vestibulo-palatinal, cu convexitatea maximă în apropierea marginii ocluzale. în zona cervicală, central, există o ușoară depresiune. Fața distală are un contur asemănător celei meziale, dar cu dimensiuni mult mai reduse. Relieful
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Relieful este plan în sens vertical și convex în sens vestibulo-palatinal, cu convexitatea maximă în apropierea marginii ocluzale. în zona cervicală, central, există o ușoară depresiune. Fața distală are un contur asemănător celei meziale, dar cu dimensiuni mult mai reduse. Relieful este convex în toate sensurile. Conturul feței ocluzale se înscrie într-un paralelogram cu diametrul maxim situat între cuspidul mezio-vestibular și disto-palatinal. Unghiurile mezio-palatinal și disto-vestibular sunt obtuze, iar cele mezio-vestibular și disto-palatinal sunt ascuțite. Marginea vestibulară a feței ocluzale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Marginea vestibulară față de cea palatinală este convergentă spre distal. Marginea mezială este cea mai mare, formează cu cea vestibulară un unghi de 105 grade. Este reprezentată de creasta marginală de smalț. Marginea distală este cea mai mică și mai convexă. Relieful feței ocluzale a molarului 1 maxilar este reprezentat de cuspizii: mezio-palatinal mai mare ca mezio-vestibular, mai mare ca disto-vestibular mai mare ca disto-palatinal. Cuspidul mezio-palatinal este unit cu cel disto-vestibular printr-o creastă de smalț -”creasta oblică de smalț”, ce
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
fața vestibulară (în foseta vestibulară). Între cele două șanțuri (mezio-central și disto-vestibular) se face un unghi de 95 grade. Al treilea șanț este disto-palatinal, situat între cuspidul mezio-palatinal și creasta oblică de smalț. Se termină prin șanțul de pe fața palatinală. Relieful feței ocluzale este completat de cele trei fose, dintre care două principale și una secundară. Fosele principale (mezială și distală) sunt delimitate de crestele marginale, iar cea secundară (centrală) este situată la intersecția șanțurilor vestibulo-central și mezio-central. Distanța între vârfurile
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
spațiul interradicular. Marginile proximale sunt divergente spre ocluzal. Marginea mezială este ușor oblică, convexă spre ocluzal, rectilinie spre cervical. Marginea distală este mai scurtă și mai convexă decât cea mezială. Fața vestibulară a molarului 1 mandibular are cel mai complex relief dintre fețele laterale ale dinților. Prezintă două șanțuri verticale: unul mezial, mai profund ce continuă șanțul de pe fața ocluzală și se termină în fosa vestibulară (la jumătatea înălțimii acestei fețe) și unul distal, mai scurt, mai puțin proeminent, îl continuă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mai reduse. Marginea vestibulară este reprezentată de o linie frântă, în formă de două “V”- uri, cel mezial mai mare ca cel distal. Marginea cervicală, mai redusă dimensional, este asemănătoare celei vestibulare. Marginile proximale au aceeași orientare divergentă spre ocluzal. Relieful feței linguale este convex în sens cervico-ocluzal, cu convexitatea maximă în treimea medie. Fața mezială are cea mai mare dimensiune dintre fețele laterale, fiind delimitată de patru margini. Marginea vestibulară, în treimea medie cervicală este convexă, iar în cele două
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ocluzale este plană și înclinată spre lingual. Marginea ocluzală are forma unui “V” foarte deschis. Marginea cervicală are forma unei linii curbe cu convexitatea spre ocluzal. Marginea linguală, este ușor convexă, cu convexitatea maximă la jumătatea înălțimii, înclinată spre lingual. Relieful este plan convex, cu convexitatea maximă în treimea ocluzală. La nivelul coletului, prezintă o ușoară depresiune. Fața distală este asemănătoare celei meziale dar are dimensiuni mai reduse. Relieful are o convexitate mai accentuată vestibulo-oral și cervico-ocluzal. Conturul feței ocluzale se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
este ușor convexă, cu convexitatea maximă la jumătatea înălțimii, înclinată spre lingual. Relieful este plan convex, cu convexitatea maximă în treimea ocluzală. La nivelul coletului, prezintă o ușoară depresiune. Fața distală este asemănătoare celei meziale dar are dimensiuni mai reduse. Relieful are o convexitate mai accentuată vestibulo-oral și cervico-ocluzal. Conturul feței ocluzale se înscrie într-un trapez cu baza mare vestibular, delimitat de următoarele margini: -marginea vestibulară este alcătuită din crestele sagitale ale celor trei cuspizi vestibulari; -marginea linguală alcătuită din
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cuspizi vestibulari; -marginea linguală alcătuită din crestele sagitale ale celor doi cuspizi linguali, întrerupte de depresiunea șanțului de descărcare intercuspidian; -marginile proximale sunt ușor curbe și convergente spre lingual, cea distală fiind mai scurtă și mai convexă ca cea mezială. Relieful feței ocluzale este deosebit de complex, fiind reprezentat de cinci cuspizi: trei vestibulari și doi orali, în ordinea mărimii: mezio-lingual, disto-lingual, mezio-vestibular, centro-vestibular și centro-vestibulo-distal. Acești cuspizi sunt separați de următoarele șanțuri intercuspidiene: - șanț intercuspidian mezio-distal, cu extremitățile în fosele meziale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
șanțul mezial de pe fața vestibulară; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-distal cu extremitatea ocluzală în fosa secundară situată în treimea distală a feței ocluzale și care se continuă cu șanțul distal de pe fața vestibulară, terminându-se pierdut. Separă cuspidul centro-vestibular de cel disto-vestibular. Relieful ocluzal al molarului 1 mandibular este completat de fosele principale și cele secundare: -fosele principale - mezială și distală - au o formă triunghiulară fiind limitate de crestele marginale de smalț. Fosa mezială este mai mare ca cea distală; -fosele secundare - în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ani. Coroana are formă cuboidală, cu următoarele fețe: Fața vestibulară are un contur ce se înscrie într-un trapez cu baza mare ocluzal. Marginea ocluzală are forma unei linii frânte, reprezentată de două “V”- uri, cel mezial fiind mai mare. Relieful este convex în ambele sensuri, cu convexitatea maximă situată mezial în treimea cervicală. Prezintă un șanț vertical mai puțin adânc, ce se termină într-o fosetă situată la jumătatea înălțimii acestei fețe. Conturul feței linguale este asemănător cu al primului
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
al primului molar mandibular dar cu toate dimensiunile mai reduse. Fețele proximale sunt asemănătoare cu ale molarului 1, dar cu dimensiuni mai reduse. Fața ocluzală are un contur ce se înscrie într-un pătrat cu latura de circa 10 mm. Relieful este reprezentat de patru cuspizi: mezio-vestibular, mezio-lingual, disto-vestibular, disto-lingual (în ordinea descrescătoare a dimensiunii lor). La dintele implantat, cuspizii linguali sunt situați mai jos decât cei vestibulari datorită înclinării dintelui spre lingual. Cuspizii sunt separați de șanțurile intercuspidiene: mezio-distal cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibulară pe care o parcurge înjumătățea ocluzală și pe care o traversează, terminându-se șters pe fața linguală. Separă cuspizii mezio-lingual și mezio-vestibular de cei disto-vestibular și disto-lingual. Este situat mai aproape de marginea distală și se intersectează cu șanțul mezio-distal. Relieful feței ocluzale este completat de fosele acesteia - două fose principale: mezială și distală și o fosă secundară la intersecția șanțurilor intercuspidiene. Molarul 2 mandibular are două rădăcini cu dimensiuni mai reduse decât ale primului molar, cu aceeași orientare mezială și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
care cuantifică rapoartele dentare dintre cele două arcade în raport de ocluzie. 11.2. Parametrii intraarcadici sunt (Fig. 57): a) forma-arcadei în ansamblu, b) axele de implantare ale dinților, c) contactele interdentare proximale, d) conturul liniei coletelor dentare, e) simetria reliefurilor coronare. a) Forma de ansamblu a arcadei dentare are caracteristici individuale și se admite existența corelației cu forma feței. Au fost efectuate mai multe încercări de sistematizare a posibilităților în ceea ce privește forma arcadei. IZARD desemnează 6 posibilități: - eliptică - cu o curbă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]