11,011 matches
-
de conduite autoagresive În funcție de etnie După cum reiese din tabelul nr. 11, se Înregistreză un număr mare de tentative de suicid În rândul românilor - 37 reprezentând un procent de 46,6% din numărul total de tentative suicidare Înregistrate, urmați de populația slavă, ruși lipoveni - 11,4% și ucrainieni - 6,3%, romi - 6,3%, greci - 5,6% și bulgari - 3,8%. Nu există În literatura de specialitate studii comparative În acest sens. Precizăm că pe baza datelor culese din teritoriu, din discuțiile cu
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
muncii”. Dar, în ansamblul, sprijinirea luptelor „național-revoluționare” privește Asia*, America Latină* și Africa*. Astfel, în septembrie 1920, la Baku, sovieticii organizează Primul congres al Popoarelor din Orient, neezitând să-și fundamenteze jocul pe noțiunea de „război sfânt”. Lenin îl înalță în slăvi pe „emirul afgan” care, în ciuda caracterului obscurantist al regimului său, duce contra britanicilor o luptă care „obiectiv, ține mai mult de lupta revoluționară decât de cea a democrațiilor sau a «revoluționarilor» ca Renaudel și Campania, care acționează în slujba imperialismului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
colectivizarea, forțându-i pe țărani să-și părăsească pământurile și să se înscrie în fermele colective numite kolhozuri. O campanie de propagandă* camuflează operațiunea sub niște argumente aparent raționale: necesitatea modernizării satelor înapoiate și a mecanizării producției. Stalin înalță în slăvi „kolhozurile uriașe” dispunând de suprafețe de 50000 - 100000 hectare, grație cărora agricultura sovietică va putea fi odată cu o bază științifică. Tractorul va înlocui calul, o armată de agronomi va permite creșterea producției aceasta fiind favorizată și de efortul colectiv. Ofensiva
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
populare pretind acum „trecerea la realismul socialist”: apologia miracolelor promise de comunism, denunțarea „sabotorilor”, maneiheism simplificator, pe scurt o literatură și o artă de propagandă servite de tehnici amintind de naturalismul secolului al XIX-lea. „Romanul producției îi înalță în slăvi pe muncitorii stahanoviști. Culegerile de poezii de circumstanță în cinstea sărbătorilor comuniste sau a aniversărilor conducătorilor „mult iubiți” îi dezonorează pe cei care se compromit cu așa ceva. Uneori, aceste „opere” sunt produse de membrii „noii intelectualități”, ieșite din clasele muncitorească
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ai căror teoreticieni se reclamă de la arta „de comandă socială” și de la „arta industrială”, și neagă formele tradițională de artă în favoarea „artei faptului”. Krucennih, Pasternak, Rodcenko, șclovski fac partea din mișcare, iar Tatlin concepe în 1920 macheta unui monument spre slava Internaționalei comuniste*; alți sunt și ei aproape de acest obiectiv - cineaștii Eisenstein, Vertov, Kuleșov. în paralel, în 1920, iau ființă la Moscova Atelierele Superioare de Artă și Tehnică (VKHOUTEMAS), cuprizând opt facultăți de pictură, arhitectură, design etc, sub direcția lui Rodcenko
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
lui Mao de după 1949. înconjurat de ambițioși și de lingușitori, reconfortat în privința capacităților lui vitale, fericit că a terminat în sfârșit cu virtuoșii și cu savanții, Mao se joacă deconstruindu-și și reconstruindu-și țara cu abilitatea unui semizeu, ridicat în slăvi de cultul pe care i-l dedică tineretul* și, de voie de nevoie, ansamblul populației; acest cult este simbolizat de omniprezența Micii Cărticele Roșii, o culegere sintetică a „gândirii mao tzedun”. Fără îndoială, unele elemente rezistă, iar Revoluția Culturală se
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
construcție - de exemplu, Eisenhűttenstadt în RDG sau Nowa Huta în Polonia. Asemenea ansambluri sunt alipite unui oraș imperial cum e Cracovia sau unuia burghez ca Frankfurt-pe-Oder, unde se presupune că trebuie să facă uitat ceea ce le-a preexistat, ridicând în slăvi realizările socialismului. Vaste burguri rurale, care erau până atunci piețe agricole regionale, devin medii urbane dezvoltate. în douăzeci de ani, Sofia trece de 300 000 de locuitori, câți avea în 1939, la 1 000 000, Bucureștiul, de la 600 000 la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ca funcționarii Curții să-i prindă de brațe și să-i oblige să-și plece capul pe ambasadorii și membrii suitei lor când se prezentau în fața sultanului. După obișnuitul schimb de discursuri dintre reprezentantul străin și primul-ministru, funcționarii exclamau: „Întru slava Celui Veșnic, necredincioșii trebuie să se încline în fața gloriosului nostru sceptru”. Umilirea delegaților trebuia să simbolizeze inferioritatea puterii țărilor pe care le reprezentau. În epoca președintelui Theodore Roosevelt, toți diplomații erau primiți împreună pe 1 ianuarie pentru a-și prezenta
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
lor nu iau în considerare dorințele populației, nu pot obține un sprijin popular important. Așa s-a întâmplat cu Rusia țaristă și monarhia austriacă. Exemplul Austriei este deosebit de instructiv. Multe dintre politicile sale externe, mai ales cele referitoare la naționalitățile slave, vizau slăbirea lor pentru a-i putea controla pe slavii din imperiu. În consecință, supușii austrieci de sânge slav tindeau să fie, în cel mai bun caz, indiferenți față de politicile externe ale propriului guvern și, în cel mai rău caz
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a-i putea controla pe slavii din imperiu. În consecință, supușii austrieci de sânge slav tindeau să fie, în cel mai bun caz, indiferenți față de politicile externe ale propriului guvern și, în cel mai rău caz, să sprijine strategiile guvernelor slave îndreptate împotriva guvernului lor. Nu este surprinzător că în primul război mondial, unități slave întregi ale armatei austro-ungare s-au predat rușilor. Statul a îndrăznit să folosească asemenea unități numai împotriva inamicilor neslavi, cum sunt italienii. Din rațiuni similare, tot
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
slav tindeau să fie, în cel mai bun caz, indiferenți față de politicile externe ale propriului guvern și, în cel mai rău caz, să sprijine strategiile guvernelor slave îndreptate împotriva guvernului lor. Nu este surprinzător că în primul război mondial, unități slave întregi ale armatei austro-ungare s-au predat rușilor. Statul a îndrăznit să folosească asemenea unități numai împotriva inamicilor neslavi, cum sunt italienii. Din rațiuni similare, tot în acest război, armata germană folosea unități alsaciene împotriva rușilor și unități poloneze împotriva
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și să-și păstreze un stat propriu. Conflictele internaționale în care naționalismul secolului al XIX-lea a jucat un rol au fost în principal de două tipuri: conflictele dintre o națiune și un suveran străin - națiunile balcanice și Turcia, națiunile slave din bazinul Dunării, pe de o parte, și monarhia austro-ungară, de cealaltă parte, sau polonezii și, respectiv, Rusia - și conflictele dintre diferitele națiuni care vizau delimitarea sferelor de influență, conflicte reprezentate de lupta dintre germani, pe de o parte, și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Dacia Preistorică; flaci - blaci - belaci - belce - feaci - placi - felahi; mai recent vlahi - valahi - kara-iflachi - olacz etc.) Ne vom opri doar la câteva exemple. În sudul Dunării valahilor, românilor li se spune vlahi; denumirea le-au dat-o sârbii, bulgarii, populații slave sau slavizate în a căror limbă există în vorbire cuvinte ce conțin grupe de consoane, ce duc la o pronunție mai aspră, de ex: sr. Sârbii au chiar o localitate numită Srebenița. În cazul eponimului pronunțat de ei vlahi, e
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
refrenelor colindelor, pe care îl găsim cu aceeași funcție de slăvire a Creatorului Suprem în ecteniile din Sf.Liturghie, de azi, din biserica ortodoxă, revenind, ce uluitor, tot unor entități investite spirituale sacre, și anume ele se constituie ca imnuri de slavă cântate de îngeri, precum la protodacii monoteiști, la începuturi, tot numai cei aleși, inițiații în misterele sacre le intonau. Așadar nu ne miră că aceate ectenii sună astfel: Sfânt, Sfânt este Domnul Savaot! (un alt nume în ebraică pentru Iahve
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
loc altfel decât ființând, Într-o „anarhie” care precedă orice alegere liberă și care se oferă fără conținut psihologic. Această Întâlnire cu chipul aproapelui, nu este compasiune. Ea se poate manifesta sub forma răspunsului lui Avraam: „Iată-mă!”, „smerire față de slava Infinitului care mă supune aproapelui” (Lévinas, 1978, p. 186). Ceea ce se Întâmplă nu este o Întâlnire a individuluicuun altul identic prin resimțirea suferinței acestuia din urmă. Etica,filosofie primă În viziunea lui Lévinas, depășește sau precedă ceea ce se Întâmplă În interiorul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un nou scandal: agresiunea unui grup de turiști români în Bulgaria etc. etc. - cunoști genul acesta de știri bazate pe antipatii seculare balcanice. Citit pe forumul unui ziar următorul schimb de replici între „forumiști“, după eveniment, evident: „@Venera, NU originea slavă este motivul primitivismului bulgăresc. Dar oare în România nu întâlnești oameni primitivi? Originea fiind totuși latină! Hai, te rog, fii obiectivă!“ Amice, să fim deci obiectivi în fața evidenței: Caragiale nu e mort! Din cafeneau din gară s-a mutat in
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
a praxematicii, care tinde să apropie analiza timpului verbal din gramatica lui G. Guillaume de semantica tipurilor de procese. Aspectul gramatical are în această perspectivă mai multe posibilități de manifestare, între care una pe deplin gramaticalizată, ca în unele limbi slave, iar alta deductibilă din mărcile gramaticale. La întîlnirea dintre aspectul gramatical și cel lexical, sînt inventariate o sumă de perifraze în care auxiliarele de aspect permit ca tipul procesului să fie reprezentat ca: 1) imanent (a fi pe punctul de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
van Raemdonck, Dan, 100 fiches pour comprendre la linguistique, Bréal, 1999. Slakta, Denis, Grammaire de texte: synonymie et paraphrase, în Fuchs, Catherine (ed.), Aspects de l'ambiguïté et de la paraphrase dans les langues naturelles, Peter Lang, Berne, 1985, pp. 123-140. Slave, Elena, Metafora în limba română. Comentarii și aplicații, Editura Științifică, București, 1991. Smadja, F. A., McKeown, K. R., Automatically extracting and representing collocations for language generation, în Preceedings of the 28th Annual Meeting on Association for Computational Linguistics, Pittsburg, Pennsylvania, 1990
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Dintre cei aflați în zonă, Cel mai bine știe Oana. Fără nici o supărare, Lui nu-i scapă chiar niciunul; Când îl prinde la strâmtoare, Spre Sorin îndreaptă tunul. Uneori, cu voce gravă, Coborâtă pe hârzob, Pe Victor îl suie-n slavă, Alteori îl face zob. Ține totul sub aripă, Fără de discriminare Și pe cât este de mare, Doar la Laura nu țipă. Numai oameni înțelepți Împrejuru-i pot să-ncapă Și când nici nu te aștepți El mai pune de-o agapă. În
La septuagenarul Boris Cr?ciun by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84141_a_85466]
-
scris prost, fără surse și tendențios. Să zicem că e scris de Costi Rogozanu (pe bune că e doar un exemplu). Comentez online articolul. După mine începe o isterie generală, în care ba sunt trimis la ospiciu, ba ridicat în slăvi. La fel și Costi. Acest lucru este realizat de ceilalți cititori premium. Iese o surzenie de dezbatere într-o cocină digitală. Merităm atunci predicarea premium? Ce vreau să zic cu exemplele astea: 1. Termenul premium nu e adecvat. 2. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
sfințită, și va da lui Avram moștenirea făgăduită"40. Între ziua a șasea, zi activă, și ziua a șaptea, a odihnei, există o deosebire ontologică, tranziția între ele fiind realizată chiar de a doua venire a lui Hristos în toată slava Sa. Așa cum creația nu a putut fi salvată decât prin jertfa lui Hristos, om și Dumnezeu, tot astfel sensul istoriei nu se poate descoperi în istorie, deduce pe bună dreptate părintele Stăniloae: "Arătarea descoperită a lui Iisus Hristos cu umanitatea
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
din care facem parte, mijlocitorii noștri către Hristos, viața fiecăruia dintre noi capătă sens. Capitolul 4 Taina Întrupării lui Iisus Hristos sau Revelația ca Istorie "Și Cuvântul S-a făcut trup și S-a sălășluit între noi și am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har și de adevăr". (Ioan 1, 14) 4.1. Iisus Hristos: centrul si sfârșitul istoriei Dumnezeu s-a făcut om! Aceasta este marea taină a Întrupării, marele adevăr pe care creștinii
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
facem parte, mijlocitorii noștri către Hristos, viața fiecăruia dintre noi capătă sens. Capitolul 4 Taina Întrupării lui Iisus Hristos sau Revelația ca Istorie "Și Cuvântul S-a făcut trup și S-a sălășluit între noi și am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har și de adevăr". (Ioan 1, 14) 4.1. Iisus Hristos: centrul si sfârșitul istoriei Dumnezeu s-a făcut om! Aceasta este marea taină a Întrupării, marele adevăr pe care creștinii îl anunță
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
act/eveniment istoric este Exodul. Prin alegerea lui Moise și minunile împotriva faraonului, Dumnezeu și-a arătat puterea și a convins poporul ales că este singurul Dumnezeu: "Și vor cunoaște toți Egiptenii că Eu sunt Domnul, când Îmi voi arăta slava Mea asupra lui Faraon, asupra carelor lui și asupra călăreților lui". (Ieșirea, 14, 18). Urmează momentele pribegiei prin pustiu, primirea Tablelor Legii pe Sinai și intrarea în Pământul Făgăduinței. Profeții evrei sunt cei care recunosc actele divine, fie anunțându-le
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Poate din smerenie sau poate tocmai datorită statutului controversat al acestei scrieri criptice, Biserica Ortodoxă nu include Apocalipsa printre cărțile liturgice. Origen consideră că, în fapt, Parusia a fost împlinită în umilirea lui Hristos, dar mai este una, nădăjduită în slavă. Astfel, timpul Bisericii se află față de a doua Parusie într-o relație analoagă celei a timpului Legii față de prima Parusie. Cum anii treceau și Parusia se lăsa așteptată, Apocalipsa a fost amânată, adaptată și reinterpretată pentru a corespunde noilor realități
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]