8,609 matches
-
verbale izolate, stare de anxietate și ușoară confuzie. 5) Sindromul Kandinski-Clérambault, sau sindromul de automatism mintal, constă din asocierea pseudohalucinațiilor cu delirul de persecuție sau de influență. A. Porot, notează faptul că „prin automatism mintal se înțelege funcționarea independentă și spontană a întregului sau a unei părți a vieții psihice, în afara oricărui control al voinței sau chiar al conștiinței”. H. Claude l-a numit „sindrom de acțiune exterioară”, P. Guiraud vorbește de „fenomene xenopatice” iar G. de Clérambault la numit „automatism
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
musculare sau „faza clinică”. În cursul atacului convulsiv, respirația este suprimată datorită contracțiilor musculare. Bolnavul, nemairespirând, se cianozează. Secrețiile bucale apar în comisurile buzelor sub forma unei spute roșii datorită faptului că bolnavul își mușcă limba. Pot apare și emisiuni spontane de urină sau fecale. d) Când atacul convulsiv a încetat, bolnavul își reia respirația. O respirație ritmică, sacadată, stertoroasă. În această fază bolnavul nu este încă revenit la starea de conștiință clară. Este faza de comă post-accesuală, de scurtă durată
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din cele de mai jos: Polul hiperkinetic Polul akinetic - creșterea mișcărilor expansive și reactive; - vorbire incoerentă și ocazională; - alternanță afectivă rapidă (ridicată-anxioasă-iritativă-depresivă); - severă distragere a atenției de la stimulii externi (distragere hiperactivă). - scăderea sau diminuarea mișcărilor expansive și reactive; - pierderea vorbirii spontane, mutism; - mișcări voluntare lente sau absente. Existența acestui grup de psihoze ciclice, precum și cel al schizofreniei afective, ne obligă în mod serios să reflectăm la raporturile sau mai exact la frontierele psihopatologice dintre grupul psihozelor afective pure și grupul psihozelor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pe o tulburare de gândire, în sens psihopatologic, ca pe o creație mintală morbidă, în raport cu psihobiografia bolnavului, ca pe un accident ontologic, sau ca o stare de regresiune. J. Suter a arătat că un delir nu apare niciodată în mod spontan, ci el este precedat în evoluția sa de o stare pre-delirantă, în cursul căreia se pregătește „geneza delirului”. Aceasta este „anticipația delirantă”. Pentru E. Hy, în geneza delirului au rol două elemente care stau în mod obișnuit la baza cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dercalizare, extaz). Autism: izolare, închidere în sine patologică, refuzul oricărei comunicări exterioare. Este considerat ca o formă de narcisism, de dereism sau ca un simptom psihotic. Polarizarea întregii vieți psihice asupra lumii interioare a bolnavului. Automatismul mintal: funcționarea independentă și spontană a vieții psihice fără controlul voinței și al conștiinței bolnavului. Este o tulburare descrisă de G. de Clérambault care reunește tulburări de gândire, limbaj, halucinații, automatisme. Automatismul mintal cuprinde toate fenomenele psihice parazitare de adiție sau inhibiție pe care bolnavul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin care s-a impus, se remarcă existența a mai multor orientări cu privire la disciplina școlară: A. Teoria disciplinei permisive (liberale) își are rădăcinile în concepția pedagogului J. J. Rousseau, conform căreia constrângerea exterioară prin dispoziții, ordine, interdicții, pedepse înăbușă manifestările spontane ale copilului potrivit cerințelor și trebuințelor lui naturale și implicit construirea armonioasă a personalității. Promotorii acestei orientări susțin ideea că disciplina se instalează în urma asigurării libertății de mișcare și gândire a copilului. B. Teoria disciplinei autoritare pornește de la premisa potrivit
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
minori. Spațiul locativ nu este amenajat și nici dotat cu cele necesare pentru ca elevul să beneficieze de condiții optime de învățare sau de petrecere a timpului liber. 1.7. Climatul educativ din cadrul familiei: Relațiile dintre părinti sunt marcate adesea conflicte spontane cauzate de neajunsurile materiale. Lipsa de interes a părinților, dar și pregătirea școlară modestă a acestora (tata are 8 clase, iar mama a absolvit cursurile unei școli de ucenici) fac ca aceștia să nu se implice activ în demersul educativ
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
Atunci când aceasta nu a dorit sau nu a reușit să ajungă din motive obiective la ședințele planificate, consilierul și învățătoarea s-au deplasat la domiciliul acestora. Obiectivele pe termen scurt au fost realizate si se observă progrese rapide în relațiile spontane cu alte persoane. D.M. și-a luat în serios rolul de responsabil cu evidența elevilor la ore, astfel că, după două luni de la începerea programului de recuperare, gradul de absenteism a scăzut în cazul său cu aproximativ 68%. Dacă în
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
educativ din cadrul familiei: Relațiile dintre părinți, precum și cele stabilite între părinți și copii sunt normale. Mama este cea care se ocupă de educația copiilor, colaborând cu cadrele didactice ori de câte ori este solicitată. Frații au o relație bună, uneori apărând mici conflicte spontane cauzate de dorința ambilor de a petrece cât mai mult timp la calculator. 1.8 Influențe extrafamiliale: Elevul B.D. obișnuiește să se joace singur, evitând compania prietenilor. Adesea este respins de copiii de aceeași vârstă din cauza faptului că nu respectă
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
1884 1914). D-ale Carnavalului este fluierată la premieră. O noapte furtunoasă este scoasă de pe afiș după două reprezentații. Dacă publicul din marea burghezie îl consideră pe Caragiale un original, mica burghezie îl vede ca un defăimător al ei. Născută spontan, prin imitare și adaptare bruscă, ea este reticentă la spiritul critic. Caragiale nu găsește astfel un public potrivit, care să se recunoască în comediile sale și care să aplaude fără rețineri. 1.7. Individualul și tipicul în dramaturgia caragialiană Scopul
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
care-mi povestește istorii hazlii sau chelnerul care a avut față de mine un gest fratern urîndu-mi însănătoșire grabnică, doar pentru că nu consumasem decît jumătate din sticla cu vin... Fernando Pessoa 39 FĂRÎMIȚAREA LUMII "Ce frumos e!" Reacția noastră a fost spontană, sinceră, adecvată. Era vorba de un spectacol în cadrul unei expoziții care a avut loc acum cîțiva ani în parcul La Villette din Paris. Era punerea în scenă excepțională a unei lumi. Urmăream, tăcuți și plini de respect, gesturile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
include economia), ordinea juridico-politică, ordinea morală, ordinea iubirii. Logica acestor ordini este diferită, a le confunda este ridicol, insistă el. "Grila de lectură" pe care o propune André Comte-Sponville nu reprezintă, oare, felul în care vedem noi lumea, în mod spontan și natural, felul cum vorbim despre ea? Fiecare dintre noi nu distinge, oare, cu naturalețe, fără să-l fi citit pe Pascal, între economie, politică, știință și religie? Distincțiile pot fi și mai subtile (putem distinge spre exemplu, știința, tehnologia
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
în Franța, 46% în Germania, 7% în Belgia 103. Cum se explică aceste diferențe, ce s-a întîmplat mai ales în Belgia? Este vorba despre tehnicile folosite pentru îngrijirea hemofililor (care au nevoie de transfuzii frecvente pentru că suferă de hemoragii spontane). Începînd cu anii '60 se impune tehnica criocongelării (congelare a plasmei): e o tehnică complicată, transfuzia trebuie făcută la spital. Cîțiva ani mai tîrziu este pusă la punct tehnica crioliofilizării (plasma, transformată în pudră, trebuie, pentru a fi injectată, amestecată
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
gîndește în termenii "eveniment mai mult sau mai puțin probabil". Care este relația între posibil și probabil? POSIBIL NU ÎNSEAMNĂ PROBABIL După cum o arată lucrările lui Bourdieu și ale lui Henry Ashby Turner Jr., sociologul și istoricul gîndesc, în mod spontan și natural, în termeni de "evenimente mai mult sau mai puțin probabile". Îmbrățișînd spiritul modern, științele umane sunt probabilistice. Evenimentele pe care și le imaginează, omul modern le "probabilizează". Prin metode din ce în ce mai sofisticate, el încearcă să stabilească și mai fin
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
posibilului. El neagă finalitatea și necesitatea, acordă o importanță majoră întîmplării, crede că viitorul este cu totul imprevizibil și afirmă pluralitatea infinită și caracterul contingent al lumilor. La Epicur, teoria posibilului și teoria clinamen sunt de nedisociat: "Clinamen este deviația spontană a atomului de la linia dreaptă. În acest fel se produc lumi iar natura, niciodată legată de ceea ce a fost, rupînd cu sine însăși, rămîne tot timpul proaspătă și creatoare. Clinamen ne permite, mai ales, să explicăm libertatea umană ca posibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
aceste pagini ezit, nemaiștiind cît se datorează personajului inventat de autorul austriac și cît propriei teorii construite. Nemaiștiind unde se află granița, voi vorbi mai bine de atitudine U. Dacă soarta lumii se joacă undeva, atunci e în conversațiile zilnice spontane, unde vorbim despre toate și despre nimic. Cînd e vorba despre lucruri care s-au întîmplat, U nu scapă ocazia să observe că ar fi putut să se întîmple și altfel. Cînd i se vorbește despre ceea ce este, el spune
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ponderea cea mai mare este greu de presupus, deoarece orice determinare este În funcție de individ și de circumstanțele mediului In explicarea comportamentului agresiv, a cauzelor și condițiilor acestuia, se conturează trei modele: -teoria despre ,, instinct”, care definește agresivitatea ca un instinct spontan, Însă nu poate fi vorba despre un instinct de excitație endogenă, decât În cazuri extreme, ci se presupune că depinde mai mult de excitanții exteriori declanșatori - cu cât instinctul rămâne nesatisfăcut, cu atât organismul caută un excitant declanșator; -teoria despre
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
reușită depinde de îndeplinirea de către interlocutor a unei anumite acțiuni, 3) cererea, care este exprimarea dorinței de a se îndeplini o acțiune ce nu depinde (numai) de voința interlocutorului (ordin, rugăminte, rugăciune, sfat etc.) și 4) exclamația, care este exprimarea spontană a dispoziției, atitudinii sau dorinței locutorului 81. Pentru fiecare dintre aceste tipuri de fraze corespund numeroase acte de vorbire. În cadrul Școlii filozofice de la Oxford s-a dezvoltat însă o teorie deosebită în legătură cu actele de vorbire, considerate ca acte efectuate atunci
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fiind foarte puțin predispusă acestora. Norma limbii literare Deși nu admite că limba literară are alt statut decît cea populară, Eugen C o ș e r i u observă, cum era firesc, că, în general, finalitatea se manifestă în mod spontan și inedit, iar nu ca intenție deliberată de modificare a limbii interindividuale, dar finalitatea poate fi și intenționată în "activitatea normativă a unei instituții academice, crearea convențională a unor limbi literare, convențiile terminologice etc."217 Așadar, poate exista o activitate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
inerția socială, care întîrzie adoptarea noului și prelungește deprinderile vechi, și, pe de altă parte, de cenzura socială, care presupune rezistența în a urma ceva insuficient fundamentat. Dar, instituirea normei nu se realizează întotdeauna sistematic, ci este uneori supusă actelor spontane care se manifestă îndeosebi la nivelul limbii populare. Printre acestea, imitația are un rol însemnat și, în această situație, crește importanța modelelor care sînt urmate. Există predispoziția de a imita pe reprezentanții puterii și ai administrației, astfel încît se poate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
vorbită se găsește în faptul că semnificațiile inițiale ale cuvintelor specifice limbii sînt legate de domeniile de activitate care caracterizează viața istorică a comunității respective (agricultură, păstorit, viață militară, navigație etc.)376. Aceste aspecte nu se relevă însă în mod spontan, ci rezultă din interpretarea cuiva și, în evaluarea acestor virtuți ale cuvintelor (sau ale altor elemente ale limbii), este foarte important să se păstreze un nivel ridicat al obiectivității și să nu se treacă din registrul rațional în cel ficțional
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
scale” de interacțiune; ii) dimensiunea topologică și implicit cea fractală induc noi mecanisme de transport; iii) așa numitele anomalii, spre exemplu, creșterea conductivității În nano structuri, apare ca un fenomen natural În contextul autoorganizării materiei și se concretizează prin ruperea spontană a simetriei. În prezenta lucrare utilizând modelul SR, o abordare unitară (independentă de scală) a dinamicii deterministe sau haotice În cazul unei joncțiuni Josephson este analizată. 2. Efect de tip Josephson În modelul Feynman [8], stările superconductorilor 1 și 2
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adriana-Roxana STANA, Maricel AGOP () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93113]
-
de informații utilitare, culturale și de divertisment, ghiduri TV - vezi Surse (infra) - toate din perioada 2006-2008, precum și, sporadic, alte texte scrise/orale difuzate în spațiul public (reclame, anunțuri, prospecte etc.; ocazional, comunicări, intervenții, lucrări științifice) sau în spațiul privat (conversații spontane, mesaje prin e-mail). 2. Fenomenele care ne interesează constau în preferința marcată, în structurarea mesajelor, pentru anumite tipuri de conectivitate în dauna altora, fără alterarea informației substanțiale (factuale) transmise, dar cu efecte pragmasemantice importante; vom numi aceste fenomene, cu un
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
emoționale care „ țâșnesc “ din „ străfundurile eului “. Pentru că definirea este un act exercitat de inteligența cunoscătoare, iar libertatea este proprie actelor care ne socotesc suveran constrângerile inteligenței, o definire a libertății devine principial imposibilă pentru cei ce o reduc la „ raportul spontan al eului concret cu actul “ . „ Acest raport este de nedefinit pentru că suntem liberi “ - scrie Bergson, conștient că „ orice definiție a libertății va da dreptate determinismului”. Această primă interpretare a libertății este totalmente criticabilă. Omul care s-ar considera înafara constrângerilor
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
masca pierderea totală a conștiinței de sine, a capacității de alegere și decizie, a intenției de a înțelege necesitatea. Putem spune că această concepție, a unei libertăți - spontaneitate , caută libertatea exact la polul opus ei. Adeziunea pasivă cvasiautomată la impulsuri spontane ne plasează într-o zonă a nonlibertății, în afara oricărui indiciu al manifestării ei, cel mult în pragul dincolo de care începe anevoiosul proces progresiv de eliberare. Trecând de acest prag, întâlnim o a doua modalitate de interpretare : LIBERTATEA INDIFERENTA . O întâlnim
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]